20,309 matches
-
articolelor, pentru ca acestea să poată să fie înțelese și de nespecialiști. La a doua ședință a Comitetului de conducere a revistei din 27 decembrie 1911, a fost cooptat printre colaboratori și profesorul Constantin A. Ionescu (Caion). El urma să scrie cronica românească și pe cea franceză, indicându-i-se următoarele principii: "să arate care sunt cărțile bune de citit (în special cele franceze), iar vorbind de cele românești, să nu provoace certuri și discuții"344. Constantin A. Ionescu 345 a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestor articole, Durcovici a răspuns la unele întrebări, a clarificat unele supiciuni și nedumeriri, prezentând și transmițând viziunea Bisericii asupra vieții și a transformărilor care aveau loc în societate. Într-un alt articol apărut la 1 iunie 1923 și intitulat Cronica contemporană, autorul a prezentat principalele evenimente petrecute în Rusia, Franța, Anglia, Germania, Olanda și Albania la începutul secolului al XX-lea480. Ultimul articol publicat de Durovici în revista Jugendfreund a fost "Mielul Pascal"; aici, autorul a descris calvarul lui Iisus Cristos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare" și "Cronica externă". Se poate afirma așadar că Hildebrand Frollo a avut un rol important in dezvoltarea presei catolice. Vestea morții sale a fost anunțată la 29 ianuarie 1923 în revista Jugendfreund, care îi dedica următoarele rânduri în care i se elogiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea contemporană (de actualitate, politice) și cu un caracter moralizator. Tot o rubrică constantă era și Cronica 663, ce cuprindea informații atât din țară, cât și din întreaga lume, referitoare la comunitățile catolice (Iași, București, Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele Matei a colaborat la revista Lumina creștinului, unde a scris în perioada 1939-1944 mai multe articole în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie, cultură catolică, viața pastorală a Diecezei de Iași. Cronicile trimise de pe front au fost publicate în paginile revistei menționate . Activitatea desfășurată în perioada 1946-1950780, ostilă regimului comunist, a dus la arestarea preotului Matei de către Securitate la București, pe 18 mai 1950. La 21 februarie 1951 a fost executat prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
monopolul asupra știrilor din străinătate. În 1957 a luat ființă Europa Press, ca distribuitoare de cărți, dar cu timpul a publicat reportaje și fotografii; mai târziu, datorită legii Fraga din 1966, a început să se ocupe, cu mare succes, de cronică și informație politică, deoarece existau subiecte pe care agenția oficială nu le putea aborda. Între inițiatorii Europa Press se aflau câteva personalități cu înclinații monarhice liberale, precum Torcuato Luca de Tena, Fernández de la Mora, Antonio Fontán și Ángel BenitoP (Perez
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea „Românul” lui C.A. Rosetti, periodicele lui B.P. Hasdeu sau „Timpul”, U. a publicat totuși literatură de bună calitate, printre colaboratori aflându-se I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, numeroase cronici literare și artistice, traduceri. Articolele literare nu erau de directivă, ci urmăreau să semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau George Ranetti și Grigore Ventura, iar Victor Anestin susține multă vreme o informată cronică științifică. Versurile publicate aparțin lui Gr. H. Grandea, Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Nicolae Țincu, Panait Macri, Th. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau George Ranetti și Grigore Ventura, iar Victor Anestin susține multă vreme o informată cronică științifică. Versurile publicate aparțin lui Gr. H. Grandea, Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Nicolae Țincu, Panait Macri, Th. M. Stoenescu, Anei Ciupagea, Elizei Mustea, lui Virgiliu N. Cișman, George Murnu, N. Christescu, N.G. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosseti, Cincinat Pavelescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la U. I. L. Caragiale, atras de contractul avantajos propus de Cazzavillan, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale, cronica teatrală este semnată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale, cronica teatrală este semnată de Ion Gorun, Aurel Alexandrescu-Dorna, C. Xeni, iar după 1900 de Victor Eftimiu, Corneliu Moldovanu, Emil Nicolau. Cu articole despre Nicolae Grigorescu și despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale, cronica teatrală este semnată de Ion Gorun, Aurel Alexandrescu-Dorna, C. Xeni, iar după 1900 de Victor Eftimiu, Corneliu Moldovanu, Emil Nicolau. Cu articole despre Nicolae Grigorescu și despre viața artistică va colabora din nou, începând din 1908, Al. Vlahuță, autor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
1912, Mihail Sadoveanu este prezent cu nuvele, continuând în 1913, când îi apare seria de însemnări intitulată 44 de zile în Bulgaria. În foileton se tipărește, în același an, romanul lui E. Lovinescu Aripa morții, iar Al. Macedonski dă multe cronici literare. Versurile le aparțin acum lui Iuliu I. Roșca, Petru Vulcan, Oreste, Alfred Moșoiu, N. Mihăescu-Nigrim, N. Vulovici; în anii următori li se alătură Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, N. Davidescu, Cridim (Christea N. Dimitrescu) ș.a. Arhimandritul Iuliu Scriban este, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
li se alătură Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, N. Davidescu, Cridim (Christea N. Dimitrescu) ș.a. Arhimandritul Iuliu Scriban este, în 1911, autorul unei serii de considerații privind religia, intitulată Caractere creștine. Din Paris, între 1909 și 1915, Léo Claretie susține o „Cronică pariziană”; Eugen Porn și Vico Mantegazza trimit din Italia, primul „Scrisori romane” (1911-1912), cel de-al doilea comentarii referitoare la viața socială și culturală (1913, 1920, 1921). Alte rubrici cu ecou în rândurile publicului sunt „Cronici ușoare” de George Ranetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Léo Claretie susține o „Cronică pariziană”; Eugen Porn și Vico Mantegazza trimit din Italia, primul „Scrisori romane” (1911-1912), cel de-al doilea comentarii referitoare la viața socială și culturală (1913, 1920, 1921). Alte rubrici cu ecou în rândurile publicului sunt „Cronici ușoare” de George Ranetti (1909), „Vrăjile iernii” de Lazăr Iliescu și Tiberiu Constant (1909), „Filme” de Vartan Mestugean (1912-1916), „Însemnări” de Adrian Sulcină (1911-1916), „Rânduri vesele” de C. Cosco (1916). Ocazional, între 1914 și 1916, în paginile de cultură ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Din Franța, Pompiliu Păltănea trimite „Scrisori pariziene”, iar André Tardieu glosează pe marginea mișcării politice din Europa (1926). Tot acum Marcu Beza (uneori sub iscălitura Augur) inaugurează o trecere în revistă periodică a stărilor de lucru din Anglia la rubrica „Cronici engleze”. Începând din 1928 Șt. Brăiloiu reorganizează pagina, schimbându-i denumirea în „Din duminică în duminică” și sporind spațiul acordat evenimentelor literare. La colaboratorii de până atunci se adaugă Ovid Densusianu-fiul, Horia Furtună, Z. Sandu (Nicolae Regman), Alice Gabrielescu, Nestor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
continua să publice și după 1930 fie în secțiunea îngrijită de Brăiloiu, fie în alte pagini. Li se vor alătura Sărmanul Klopștock, colonelul Ion Popescu-Lumină (rubrica „Din alte vremuri”), Vasile Militaru, George Voevidca, George Nutzescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Th. Rosen ș.a. Cronica literară va fi susținută până în 1944 de M. Gh. Constantinescu, Aida Vrioni, Paul I. Papadopol, Mihai Niculescu; George Oprescu scrie articole și cronici plastice; o cronică a limbii, adesea contestată, dar urmărită cu interes, dă, uneori săptămânal, alteori la intervale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ion Popescu-Lumină (rubrica „Din alte vremuri”), Vasile Militaru, George Voevidca, George Nutzescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Th. Rosen ș.a. Cronica literară va fi susținută până în 1944 de M. Gh. Constantinescu, Aida Vrioni, Paul I. Papadopol, Mihai Niculescu; George Oprescu scrie articole și cronici plastice; o cronică a limbii, adesea contestată, dar urmărită cu interes, dă, uneori săptămânal, alteori la intervale mari, Timoleon Pisani. Ca și înainte de 1918, orientarea în materie de cultură și literatură se menține între coordonatele direcției generale a gazetei. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Din alte vremuri”), Vasile Militaru, George Voevidca, George Nutzescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Th. Rosen ș.a. Cronica literară va fi susținută până în 1944 de M. Gh. Constantinescu, Aida Vrioni, Paul I. Papadopol, Mihai Niculescu; George Oprescu scrie articole și cronici plastice; o cronică a limbii, adesea contestată, dar urmărită cu interes, dă, uneori săptămânal, alteori la intervale mari, Timoleon Pisani. Ca și înainte de 1918, orientarea în materie de cultură și literatură se menține între coordonatele direcției generale a gazetei. După 1935, când se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu, Gh. T. Dâmboianu, Fany Ștefănescu-Moldovan, prin pagini de proză (C. Delamovilă, Mariana Ștefănescu, Rozalina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile operează și comentariile referitoare la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]