20,850 matches
-
este pictată în secolul al XIX-lea, în stil neobizantin. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă prezintă asemănări cu pictura unui epitaf executat de Dimitrie Zugravul în 1842. Biserica a fost reparată în anul 1923. Lângă biserică, sub fereastra altarului, se află mormântul lui Ștefan Catargiu, ctitorul bisericii, Mare logofăt al Moldovei, decedat la 2 septembrie 1866. Piatra sa funerară este din marmură; ea are un chenar cu frunze de iederă, iar la partea superioară se află blazonul familiei Catargi, reprezentată pe un
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
1986. În anul 1988 s-au efectuat lucrări de consolidare și reparații; s-a schimbat șarpanta bisericii, s-a înlocuit învelitoarea din tablă zincată și s-au pictat pereții interiori în tehnica frescă. Lângă peretele nordic al bisericii se află mormântul boierului Constantin Rolla (1818-1879), fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei. Pe crucea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Constantin Rolla 1818 +1878"". Lângă peretele sudic al absidei altarului, au fost
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
următoarea inscripție: ""Constantin Rolla 1818 +1878"". Lângă peretele sudic al absidei altarului, au fost depuse osemintele a 12 persoane asasinate de autoritățile comuniste în 1949 în Pădurea “Dealul Mărului”, Asociația Foștilor Deținuți Politici Neamț ridicând în 1991 o cruce deasupra mormântului. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți este construită în stil bizantin, având formă de navă, cu altar semicircular. Dimensiunile sale sunt următoarele: 22 m lungime, 11 m lățime și 15 m înălțime. Ea a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Mergând înapoi către Citadelă, casa ghildei, Severian și alți ucenici se furișează într-o necropolă. În acest loc, Severian îl întâlnește pentru prima dată pe Vodalus, legendarul revoluționar. Împreună cu alți doi oameni (printre care o femeie, Thea), acesta jefuiește un mormânt, confruntându-se cu gardienii voluntari. Severian îi salvează viața lui Vodalus, câștigându-i încrederea și o plată dub forma unei monede de aur. Curând după aceea, Severian este ridicat la rangul de calfă în cadrul Sărbătorii Sfintei Katharine. El o întâlnește
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
1895 egumen al Mănăstirii Putna. Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormânt se află următoarea inscripție: ""Aice zace marele naționalist și poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs nă ot Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară"". Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, iar rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), ale mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. Iraclie Porumbescu a fost unul dintre primii scriitori români din Bucovina. El a colaborat la periodicele "Albina Românească" (editată de Gheorghe Asachi la Iași), "Bucovina
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004, dar mormintele familiei Eminescu din dreptul altarului se află pe această listă la numărul 513, având codul de clasificare . La 30 iulie 1847, căminarul Gheorghe Eminovici (1812-1884), tatăl poetului Mihai Eminescu, a cumpărat pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Suceava. Ea se află de-a lungul drumului județean 178G. În jurul acestei biserici se află cimitirul satului, unde sunt înmormântați printre alții marele compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883), preotul și scriitorul Iraclie Porumbescu (1823-1896), precum și alți membri din familia Porumbescu. Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul LMI . Satul "Ciprian Porumbescu" se află la următoarele distanțe de principalele localități ale județului Suceava: 18 km de Gura Humorului, 30 km de
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
S. Cruce e facută în anul 1868 septe: III""). În curtea lăcașului de cult a fost înălțată o troiță întru pomenirea lui Carol Miculi (1819-1897), profesorul de pian al lui Ciprian Porumbescu. La mică apropiere de zidul altarului se află mormintele familiei Porumbescu. Pe crucea lui Ciprian Porumbescu este înfășurată o bandă de tablă vopsită în culorile roșu, galben și albastru (culorile drapelului României), având sub ea o placă de marmură cu o strofă din imnul "Trei culori" al marelui compozitor
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
în culorile roșu, galben și albastru (culorile drapelului României), având sub ea o placă de marmură cu o strofă din imnul "Trei culori" al marelui compozitor: ""Iar cînd fraților m-oi duce/De la voi ș-o fi să mor/ Pe mormînt atunci să-mi puneți/Mîndrul nostru tricolor”". După mormântul său se află în ordine mormintele lui Alexandru Porumbescu (1867-1877), Emilia Porumbescu (1826-1876) - mama poetului, Eufrosina Porumbescu (1866), Alexandru Porumbescu (1862-1866), Maria Rațiu Porumbescu (1860-1932), preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896) și Ștefan
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
având sub ea o placă de marmură cu o strofă din imnul "Trei culori" al marelui compozitor: ""Iar cînd fraților m-oi duce/De la voi ș-o fi să mor/ Pe mormînt atunci să-mi puneți/Mîndrul nostru tricolor”". După mormântul său se află în ordine mormintele lui Alexandru Porumbescu (1867-1877), Emilia Porumbescu (1826-1876) - mama poetului, Eufrosina Porumbescu (1866), Alexandru Porumbescu (1862-1866), Maria Rațiu Porumbescu (1860-1932), preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896) și Ștefan Porumbescu (1856-1896). Ultimii doi au murit la Frătăuții Noi
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
marmură cu o strofă din imnul "Trei culori" al marelui compozitor: ""Iar cînd fraților m-oi duce/De la voi ș-o fi să mor/ Pe mormînt atunci să-mi puneți/Mîndrul nostru tricolor”". După mormântul său se află în ordine mormintele lui Alexandru Porumbescu (1867-1877), Emilia Porumbescu (1826-1876) - mama poetului, Eufrosina Porumbescu (1866), Alexandru Porumbescu (1862-1866), Maria Rațiu Porumbescu (1860-1932), preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896) și Ștefan Porumbescu (1856-1896). Ultimii doi au murit la Frătăuții Noi și au fost înmormântați acolo. În
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Frătăuții Noi și au fost înmormântați acolo. În anul 1971, când s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), ale mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. În fiecare an, la data de 6 iunie, este oficiată la Stupca o slujbă de pomenire în memoria familiei Porumbescu, eveniment la care iau parte
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
de 6 iunie, este oficiată la Stupca o slujbă de pomenire în memoria familiei Porumbescu, eveniment la care iau parte invitați de seamă din țară și din străinătate, păstrându-se vie amintirea marelui compozitor de renume mondial, Ciprian Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
pomenire în memoria familiei Porumbescu, eveniment la care iau parte invitați de seamă din țară și din străinătate, păstrându-se vie amintirea marelui compozitor de renume mondial, Ciprian Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
și-a continuat activitatea în domeniul cărții și după naționalizarea și desființarea în 1952 a editurii "Forum", pe care a fondat-o. Cei doi frați, Moni și Felix, au fost legați strâns în viață, ca și în lumea de dincolo, mormintele celor doi se află unul lângă celălalt la Cimitirul Filantropia din București În romanul "Obsesia", Geo Bogza îi face portretul: La mormântul lui, Alexandru Mirodan a spus:
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
Cei doi frați, Moni și Felix, au fost legați strâns în viață, ca și în lumea de dincolo, mormintele celor doi se află unul lângă celălalt la Cimitirul Filantropia din București În romanul "Obsesia", Geo Bogza îi face portretul: La mormântul lui, Alexandru Mirodan a spus:
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
sărit în mare cu tânărul împărat, murind amândoi. Cronica "Song Shi" relatează că, la șapte zile după bătălie, sute de mii de cadavre pluteau pe suprafața mării. Trupul împăratului ar fi fost găsit lângă Shekou-ul de astăzi, îin Shenzhen, deși mormântul său nu a fost găsit. Zhang Shijie, scăpat din bătălie, spera ca regina mamă Yang să numească un nou împărat Song, și de acolo să continue să reziste dinastiei Yuan. Dar după ce a aflat de moartea împăratului Bing, regina Yang
Bătălia de la Yamen () [Corola-website/Science/320975_a_322304]
-
unul din cele trei cimitire israelite care au rămas în prezent în București. Cimitir al evreilor așkenazi inaugurat în 1865, este situat pe Bd. Ion Mihalache nr. 89-91. Pe o suprafață de 69.000 mp se găsesc 29.000 de morminte. În cimitir odihnesc multe personalități ale culturii din România, între care Iosif Sava, Hero Lupescu, Moni Ghelerter, dr. Leon Ghelerter, Max Bănuș, Nicolae Cajal și Mihail Sebastian. O alee din cimitirul “Filantropia” poartă numele traducătorului și poetului Barbu Nemțeanu (pseudonimul
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
culturii din România, între care Iosif Sava, Hero Lupescu, Moni Ghelerter, dr. Leon Ghelerter, Max Bănuș, Nicolae Cajal și Mihail Sebastian. O alee din cimitirul “Filantropia” poartă numele traducătorului și poetului Barbu Nemțeanu (pseudonimul literar al lui Benjamin Deutsch). Printre morminte se găsește și cel al lui Iacob Marmorosch, care a avut Banca Marmorosch Blank și care a finanțat efortul de război al României în Primul Război Mondial. Aici au fost transferate și o parte din osemintele din cimitirului Sevastopol, desființat
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
avut Banca Marmorosch Blank și care a finanțat efortul de război al României în Primul Război Mondial. Aici au fost transferate și o parte din osemintele din cimitirului Sevastopol, desființat și evacuat în timpul regimului Ion Antonescu. Cimitirul are parcele cu mormintele evreilor, cetățeni români, căzuți pentru Țară în Primul Război Mondial. Pe aleea principală și în mijlocul cimitirului există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
Pe aleea principală și în mijlocul cimitirului există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării Naționale din România. Două monumente din Cimitirul Filantropia, și anume Mormântul Dr. Iuliu Barasch (B-IV-m-B-20108) și "Monumentul eroilor din 1916-1918" (B-IV-m-B-20109) sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din municipiul București (2004). Doctorul Barasch, o personalitate cunoscută pe plan cultural și științific, a fost printre cei înmormântați la cimitirul din strada Sevastopol
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist. În parcul Crâng, s-au descoperit așezări din neolitic (cultura Gumelnița). Tot în parcul Crâng s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului (cultura Monteoru), tot de atunci datând și un topor celtic găsit în preajma orașului. În zona industrială Buzău-Sud au fost descoperite așezări geto-dacice, atribuite culturii Sântana de Mureș. Prima mențiune documentară a râului Buzău (sub numele de "Mousaios
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
bustul lui Petre Stănescu, răposatul ei soț. După ce a realizat cele două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp de câteva luni cât a lucrat la pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul lui Stănescu din cimitirul "Dumbrava", dar au fost mutate la "Muzeul Național de Artă al României" din București, fiind înlocuite de două copii. Copiile au fost furate în 1999, iar în 2013 statuia "Rugăciune" a fost înlocuită cu o nouă
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
din greacă κοσμητικὴ τέχνη (kosmetikē tekhnē) însemnând „tehnica de aranjare și împodobire”, de la κοσμητικός (kosmētikos), „specialist în ordonare sau aranjare” și de la κόσμος (kosmos), care înseamnă, printre altele, „ordine” și „podoabă”. Primele dovezi arheologice care atestă prezența cosmeticelor vin din mormintele faraonilor egipteni. Există dovezi arheologice care datează cel puțin din Egiptul antic și Grecia antică. Potrivit unei surse, evoluții majore precoce includ: Grecii antici utilizau, de asemenea, produse cosmetice. Cosmeticele sunt menționate în Vechiul Testament. Unul dintre cele mai populare medicamente
Cosmetică () [Corola-website/Science/315292_a_316621]