19,690 matches
-
primi doar în jur de unu la sută din voturi. Partidul Liberal era dominat de clanul Brătianu și acesta era dușmanul. Iorga înțelegea foarte bine acest lucru. Dar Partidul Liberal avea o organizație, experiență, hotărîre și era sprijinit de Palatul regal. Putea controla și recompensa birocrația și aparatul represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Adunare. Generalul Averescu, șeful Ligii Poporului (devenită Partidul Poporului), era țăran de origine. El nu era de partea camarilei; Averescu refuzase să le facă curte. Era un om cu spinarea dreaptă și își exprima deschis ideile chiar și față de familia regală. Averescu era "total lipsit de experiență" în ceea ce privea guvernarea și politica 43. Generalul nu avea nevoie de prea multă experiență; regimul politic și Palatul dețineau toată dibăcia și experiența politică, organizarea și politicianismul ca să le pună la dispoziția lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
organizarea și politicianismul ca să le pună la dispoziția lui Averescu și a partidului său. Și să nu uităm de răpitorii eficienți și cu circulație în masă ai presei liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să nu uităm de răpitorii eficienți și cu circulație în masă ai presei liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern. Acest guvern promitea noi alegeri, aducea noi asigurări Palatului și Regimului și servea (nu pentru ultima oară) drept o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui? Care era logica dialecticii lui Iorga? În politică, Iorga avea adesea propria sa logică. Emoțiile, sentimentele (mai ales atunci cînd era vorba despre familia regală) și dorințele erau luate drept realități. În decembrie 1921, Take Ionescu la cererea personală a regelui a încercat să formeze un guvern (întrucît Averescu demisionase) și timp de cîteva săptămîni Iorga a avut o altă șansă politică; încercarea a eșuat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră și fără bani (în "Parisul Balcanilor" aveai nevoie de bani ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nouă?-, urmărind dezbaterile doar cu o jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era întotdeauna înfățișat în "Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era întotdeauna înfățișat în "Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice urmă a promisei autonomii a Transilvaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
octombrie 1922, la Alba Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor românilor, a avut loc ceremonia solemnă de încoronare a lui Ferdinand ca Rege al României Mari. Iorga se afla și el acolo, alături de foarte mulți reprezentanți ai familiilor regale din Balcani și de o sumedenie de oaspeți străini (printre care mareșalii francezi Foch și Pétain). La urma urmei, România era un membru important al sistemului de alianță francez. Maniu (care după spusele lui Iorga, a pregătit din punct de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foarte multe dovezi că oficialitățile liberale locale exploatau antisemitismul în orașele cu foarte mulți locuitorii evrei, ca Vasluiul sau Dorohoiul 120. "Toată lumea pare să fie antisemită", comenta Iorga 121. Nota dezgustat că un club antisemit era instalat chiar în fața Palatului Regal de la București. Era la curent și cu faptul că miniștrii liberali încurajau mișcarea studențească antisemită prin donarea de fonduri bănești 122. Politicianismul funcționa deci din plin. Treptat, tot mai mulți studenți intrau în dezacord cu Iorga. Vremea Apostolului apusese. Mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezumi adevărul la fapte, înseamnă să privezi adevărul de întregul său conținut intelectual". Dr. Moses Gaster, fost adversar al lui Iorga, acum prieten și colaborator intelectual, a fost cel care i-a spus (la recepția organizată în 1930 de Colegiul Regal de la Cambridge) apropo de amabilitatea față de evrei: "Vă asigur că, oriunde vă va îndrepta viața pașii, dacă veți da peste un evreu, acesta vă va fi recunoscător"145. Iorga nu a abandonat politica. Dat fiind faptul că Brătianu nu îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1929; în sfîrșit, al Universității de la Oxford în 1930, ca și al Facultății de Teologie Protestantă a Universității de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru asociat al Academiei de Litere, Științe și Arte de la Lyon în 1923; membru corespondent al Academiei Internaționale de Litere și științe de la Napole în 1923
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
guvern și de a-l face operabil. Dacă e să-l considerăm drept "luptător", lupta lui în politică semăna cu lupta lui Don Quijote cu morile de vînt, fără influența moderatoare a unui Sancho. Odată, Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l-au invitat nu s-au gîndit deloc la cum avea să se întoarcă el acasă într-o noapte înghețată de iarnă. A făcut semn unui taxi și s-a interesat de preț. "Ați făcut destul pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
21 decembrie 1925 i-a retras lui Carol dreptul la succesiune. Măsura aceasta se va numi "Actul de la 4 ianuarie" (data la care a fost publicat). Succesiunea a fost remisă prințului Mihai. Un Consiliu de Regență urma să exercite prerogativele regale pînă cînd acesta împlinea vîrsta legală. Dar Iorga nutrea afecțiune față de prințul Carol și acest considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puterea Mareșalului Averescu. Un rol în acest transfer l-a jucat și Regele Ferdinand: el îl desemnase deja pe Averescu ca prim-ministru, precum și pe toți membrii cabinetului său și i-a lăsat să aștepte într-o încăpere a Palatului regal ca să depună jurămîntul; între timp pretindea că se consultă cu capii tuturor partidelor politice, ca și cum ar fi fost încă indecis. Iorga și aliatul său politic Maniu au fost și ei invitați la această întrunire de la Palat. Regele Ferdinand a refuzat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mare spre o reînnoire națională, culturală și socială. După eșecul guvernării sale, Iorga nu a renunțat la politică pînă în ultimul moment al vieții sale. Va continua să spere că țara sa va apela la el. În 1938, în timpul Dictaturii Regale, cînd va deveni unul dintre cei mai iluștri (și mai nefericit) susținători, Iorga a fost ministru de stat, Președinte al Senatului Corporativ și membru permanent al Consiliului de Coroană. Iorga nu era niciodată pasiv față de nimic, astfel că a răspuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu escapadele lui Carol într-un mic automobil negru, care îi erau raportate de cinci ori pe săptămînă (Mareșalul Antonescu era și el la curent cu aceste escapade). Carol (însoțit de șoferul lui credincios) lua prostituate de pe străzile din jurul Palatului Regal și le aducea la Palat, plătindu-le cu cîte 500 de lei, după care acestea erau duse la Prefectul Poliției Bucureștiului, colonelul Gavrilă Marinescu (confidentul lui Carol), unde li se dădeau cîte încă 5.000 de lei cu condiția să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
povestea Cenușăresei dacă n-ar fi costat România atîta vărsare de sînge. Madam Lupescu (sau, așa cum Carol și lingușitorii lui o numeau Duduia) era la fel de rece, de calculată și egoistă ca și Carol. Ea a fost cea mai influentă amantă regală a anilor '30 și cea mai detestată persoană din România. Deși este dificil să ne închipuim o diferență mai astronomică dintre mediile de proveniență a două ființe umane, între ea și Carol domnea, în ciuda distanței care îi separa, armonia și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
capital privat ca în anii '20, ci de Banca Națională. Cea mai mare parte a noilor industrii se afla în proprietate privată, ca, de exemplu, a lui Max Aușnit, Nicolae Malaxa, Mihai Constantinescu, Dimitriu Mociornița și regele, care era industriașul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care au participat la confruntarea aceasta și un istoric mai vîrstnic, Demosthene Russo. O parte din acești istorici tineri au devenit și ei politicieni, ca Gheorghe Brătianu sau C. C. Giurescu, care a devenit deputat liberal "gheorghist" și ulterior, în timpul dictaturii regale, o înaltă oficialitate. Toți cei trei protagoniști Panaitescu, Giurescu și Gheorghe Brătianu fuseseră studenții lui Iorga. Doi dintre ei (Panaitescu și Giurescu) au urmat cursurile școlii din Franța a lui Iorga și toți trei colaboraseră înainte de aceasta la "Revista istorică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui 1936, Iorga nu a considerat ca fiind sub nivelul demnității sale să-i trimită un mesaj regelui prin generalul C. Ilașievici: regele poate sprijini publicarea Istoriei românilor a lui Giurescu din propriile sale fonduri și nu din fondurile Fundației Regale, pentru că, în caz contrar, el nu va mai accepta nici o invitație la Palat. Gheorghe Brătianu a încercat zadarnic să împace lucrurile 178. De data aceasta, Iorga n-a mai avut noroc apelînd la tehnicile de forță. Nu numai că lucrarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai accepta nici o invitație la Palat. Gheorghe Brătianu a încercat zadarnic să împace lucrurile 178. De data aceasta, Iorga n-a mai avut noroc apelînd la tehnicile de forță. Nu numai că lucrarea lui Giurescu a fost publicată de Fundația Regală, dar acesta a fost numit administrator al tuturor fondurilor bănești ale Fundației. Giurescu, Panaitescu și Iorga au continuat polemicile în cotidienele bucureștene, dîndu-și replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. "Prefer, scria Iorga, să nu-i răspund
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
totul se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă insultă: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu-l nici măcar subiect de batjocură. Mulțimea a mărșăluit pe lîngă Palatul Regal, cîntecele și strigătele pătrunzînd pînă în apartamentele lui Carol și stîrnindu-i sălbatic gelozia. Oricît de incredibil ar putea părea, Carol și-a dorit întotdeauna să fie ceva în genul lui Codreanu; în ciuda pateticei sale corupții, el și-a dorit întotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liberalii și cu cuziștii, întru apărarea regimului atacat de partizanii lui Maniu și de Legiune. Acest lucru reprezenta o dilemă pentru Iorga, mai ales în toamna lui 1937, dilemă care s-a accentuat în timpul scurtei guvernări Goga-Cuza, înainte de instaurarea Dictaturii Regale. Un naționalist de tip secolul al XIX-lea, Iorga era un străin în lumea "Noului naționalism". Cu toate acestea, începuturile sale politice antisemite erau încă vii. Ele erau contrabalansate de influențele exercitate asupra perspectivei lui de către cultura occidentală. Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]