198,527 matches
-
Cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu românesc a fost construită în perioada 1846 - 1854 pe traseul Oravița - Răcăjdie - Iam - Bela - Crkva (Biserica Albă) - Baziaș, cu o lungime de 52 km. Pe actualul teritoriu românesc prima linie a fost deschisă pe 20 august
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
pe 20 august 1854 și făcea legătura între Oravița (în Banat) și Baziaș, un port la Dunăre. Linia a fost folosită inițial doar pentru transportul cărbunelui din mina Anina la Dunăre. De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece ("k. k. privilegierte österreichische Staatseisenbahn-Gesellschaft"), Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. După diverse îmbunătățiri tehnice la linie în următoarele luni, relația Oravița - Baziaș a fost deschisă pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856. O
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
dat de către sultan dreptul de administrare al acestei linii era dat constructorului pe o perioadă de 99 de ani, dar statul român a răscumpărat acest drept după Războiul Ruso-Turc (1877-1878). În 1860, venind în fruntea guvernului, Mihail Kogălniceanu pune problema căilor ferate, spunând că dacă se va construi o cale ferată în Țara Românească, curând și Moldova ar putea face același lucru „"adresându-se țării-soră de peste Milcov unde va găsi specialiști și ateliere"”. Mihail Kogălniceanu încerca în acest fel să atenueze
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
era dat constructorului pe o perioadă de 99 de ani, dar statul român a răscumpărat acest drept după Războiul Ruso-Turc (1877-1878). În 1860, venind în fruntea guvernului, Mihail Kogălniceanu pune problema căilor ferate, spunând că dacă se va construi o cale ferată în Țara Românească, curând și Moldova ar putea face același lucru „"adresându-se țării-soră de peste Milcov unde va găsi specialiști și ateliere"”. Mihail Kogălniceanu încerca în acest fel să atenueze rivalitățile dintre cele două principate care puteau duce la
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
Kogălniceanu încerca în acest fel să atenueze rivalitățile dintre cele două principate care puteau duce la jignirea Moldovei și despărțirea acesteia de Țara Românească. În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu (fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu Dunărea și astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un preț de construcție de 196.500 franci pe kilometru. La 19/31 octombrie 1869 regele Carol I al României
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
țării cu Dunărea și astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un preț de construcție de 196.500 franci pe kilometru. La 19/31 octombrie 1869 regele Carol I al României face inaugurarea acestei primei linii de cale ferată. Trenul, considerat a opta minune a lumii și tras de locomotiva „Mihai Bravul” era condus de către constructorul liniei, John Trevor Barkley. Această linie avea să fie prelungită în 1870 cu încă 2,6 km de la Giurgiu până la Smârda, această
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremitățile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători și marfă între orașe importante ale Țării Românești și ale Moldovei. În Transilvania, în 1867 existau trei linii de cale ferată care aveau o lungime totală de 332 km, în perioada 1867-1873 s-au dat în folosință alte șase linii noi cu o lungime de 910 km, pătrunzându-se în direcția Turnu Severin. La 10 septembrie 1868 a fost finalizată
TranSportul feroviar în România () [Corola-website/Science/325317_a_326646]
-
pe Marcus. Dar Donovan și Elsa își continuă drumul spre Canionul Semilunii, locul unde se află Sfântul Graal. Indiana, Henry, Marcus și Sallah își dau seama că naziștii nu sunt în stare să treacă de cele trei capcane puse în calea celor care caută Sfântul Graal. După ce cei patru sunt descoperiți și prinși, Donovan îl împușcă mortal pe Henry, obligându-l pe Indiana să aducă Sfântul Graal pentru ca puterile vindecătoare ale acestuia să-l salveze pe tatăl său. El trece de
Indiana Jones și ultima cruciadă () [Corola-website/Science/325319_a_326648]
-
Marinei Imperiale Germane. În timp ce haosul domnește pe nava sa, Kolceak pune mâna pe unul dintre tunuri și reușește să avarieze grav nava germană. Acest lucru îi oferă doar un scurt răgaz, totuși. Dându-și seama că nava inamică îi blochează calea de retragere, amiralul își informează oamenii că singura modalitate de a reveni în siguranță este de a ademeni nava germană înspre una dintre minele sale. Pe măsură ce nava se îndreaptă spre câmpul de mine pe care le-au pus rușii, amiralul
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
mână liberă pentru a restabili vechile practici. Kerenski, înfuriat de "simpatiile contrarevoluționare" ale lui Kolceak, îl exilează în Statele Unite ale Americii, pretextând că "aliații au nevoie de mai mulți experți". După Revoluția din Octombrie, Anna și Serghei Timiriov călătoresc pe Calea ferată transsiberiană, când ea află că Kolceak s-a întors și conduce un detașament al Armatei Albe anticomuniste la Omsk. Serghei, care a devenit un comisar roșu, este șocat atunci când ea se întoarce în vagonul lor și anunță că îl
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
ei sunt văzuți luând parte împreună la Sfânta Liturghie. Între timp, Irkutsk se află sub controlul nominal al generalului francez Maurice Janin și al Legiunilor Cehoslovace. Deoarece apărarea orașului se dezintegrează, Armata Roșie le oferă militarilor străini doar o singură cale de a rămâne în viață. Ca urmare, generalul Janin este de acord să-l predea pe amiralul Kolceak. Acesta este plasat în stare de arest de către cehi și predat roșilor. În ciuda încercărilor lui Kolceak de a o proteja, Anna insistă
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
femeilor române din România-Mare, afiliată la Consiliul General al Femeilor din România (Carpați, 1926). 2. Reuniunea Femeilor Române de la Iași a fost înființată în 1867 de Cornelia Emilian, publicistă, autoarea unor scrieri în care problematica dominantă era soarta femeii și căile emancipării sale (Amintiri). Reuniunea, organizată după modelul R.F.R. de la Brașov, a fost condusă de un comitet format din 12 membre printre care: Matilda Sihleanu, Cornelia Emilian, Elena Mârzescu, Eugenia Al. Urechea, Ecaterina Sion, Veronica Micle, Aristia Popescu, Ecaterina Tzony, Elena
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
repetate ale A.E.C.P.F.R. au fost obținute doar drepturi parțiale: accesul femeilor în consiliile interimare, în Consiliul Superior al Muncii, în Camerele de agricultori, în Comitetul Eforiei Școalelor, în barouri de avocați; ca profesoare universitare, arhitecte, inginere, funcționare în serviciul căilor ferate, etc (Calypso C. Botez, Problema feminismului). Asociația s-a afiliat la Alianța internațională pentru sufragiul feminin, informând opinia publică românească despre realizările mișcării feministe din străinătate și participând la congresele Alianței; de exemplu, la Congresul de la Geneva (6 -11
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
care era privită semnătura unei femei în presă, Sofia Cocea abordează în articolele sale, cu o maturitate demnă de orice fruntaș politic al vremii, problemele fundamentale ale restructurării societății românesți; dezvăluie gravitatea problemei agrare, piedicile puse de cercurile conservatoare în calea împroprietăririi țăranilor, starea de înapoiere în care trăia grosul populației, în primul rând femeile, lipsite de educație și victime ale unor mentalități anacronice; salută cu entuziasm unirea celor două principate române și alegerea lui Al. I. Cuza; în apelurile adresate
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
și victime ale unor mentalități anacronice; salută cu entuziasm unirea celor două principate române și alegerea lui Al. I. Cuza; în apelurile adresate femeilor române de pretutindeni, Sofia Cocea le cere să intre în mișcarea de reînnoire a țării, singura cale posibilă a emancipării lor (Către damele române); ea considera drept cea dintâi datorie a femeilor, îndeosebi a acelora care aveau mijloace materiale, să contribuie la crearea unei largi rețele moderne de învățământ rural și urban; din resursele sale modeste a
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
pe lângă obiective filantropice, și obiective economice, politice și culturale (Cestiunea femeilor). Articolele semnate de ea, alături de acelea ale liderilor politci cu vederi democratice, despre condiția muncii feminine, lacunele mari în instrucția și educația femeii, dificultățile create în mod artificial în calea promovării sale în diferite profesiuni, etc. reprezintă documente de o valoare incontestabilă pentru cunoașterea stadiului în care a ajuns feminismul românesc în cel de al optulea deceniu al secolului XX. Sofia Nădejde (1856 - 1946) Sofia Nădejde, scriitoare, publicistă, un model
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
domnitorul Moldovei, Ioniță Sandu Sturdza, obține un hrisov domnesc pentru a-și deschide târg pe moșia sa de la Sascut, astfel luând naștere nucleul satului Sascut-Târg. Unirea Principatelor și profundele transformări care au urmat au stimulat viața economică în târgul Sascut. Calea ferată, cu stație în Sascut, a deschis mari perspective economice și edilitare. În zona Sascut-Târg a fost construită prima fabrică de zahăr din România, în anul 1875, Societatea Zaharina Română cu sediul la Paris strada Quai de Grenelle 15, pe
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
grad sporit de flexibilitate, precum și capacitatea de a oferi variații. În raport cu modificările pieței (cum ar fi dorințele în schimbare ale clienților sau noile tehnologii) ele posedă o capacitate specială de adaptare, deoarece prezintă un grad redus de birocratizare, dispun de căi de informare mai eficiente, iar multe dintre drepturile din planul proceselor decizionale se concentrează în mâna unui grup mic de persoane. IMM-urile au adesea un contact mult mai direct cu clienții lor, putând astfel reacționa flexibil la dorințele acestora
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
gândim la ea, ne consultăm cu alții și adunăm tot mai multe experiențe în acest sens . Soluționarea problemelor și învățarea reprezintă unul și același proces. În acest caz nu este deloc suficient doar să avem clare „în cap“ obiectivele și căile de urmat. Dacă dorim cu adevărat să știm ceva nou, nu este suficient doar să „știm cum se procedează“, ci trebuie să ne schimbăm și aptitudinile și capacitățile corespunzătoare, filosofia asupra vieții și comportamentul, eventual chiar imaginea de sine, iar
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
economiilor naționale. Structura prezintă numeroase avantaje, cum ar fi un grad sporit de flexibilitate, capacitate inovativă și orientare către client. Concomitent, deficitul (condiționat structural) de resurse, timp, expertiză, forță de negociere și competențe reprezintă adesea cel mai mare obstacol în calea dezvoltării IMM-urilor. Pentru a putea preîntâmpina aceste provocări, firmele trebuie să caute soluții care să le permită să-și compenseze dezavantajele structurale, fără a-și pierde punctele forte. Rețelele de firme pot fi considerate soluții în acest sens. În cadrul
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
ar fi gen.-mr. Joseph Hooker, pe care Burnside îl displăcea și în care nu avea încredere. Burnside a preluat comanda la 7 noiembrie. Ca răspuns la insistențele lui Lincoln și ale generalului Henry W. Halleck, Burnside a pus la cale o ofensivă pentru sfârșitul toamnei; și-a comunicat planul său lui Halleck la 9 noiembrie. Planul se baza pe mișcarea rapidă și pe diversiune. Avea să-și concentreze armata în mod vizibil lângă Warrenton, prefăcându-se că se deplasează spre
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
rapid direcția către sud-est și să traverseze râul Rappahannock River la Fredericksburg, sperând că Robert E. Lee va sta nemișcat, fără să-și dea seama de intențiile lui Burnside, în vreme ce armata unionistă va înainta rapid către Richmond, spre sud pe calea ferată de la Fredericksburg. Burnside a ales acest plan deoarece era îngrijorat că dacă va înainta direct către sud de la Warrenton, va fi expus unui atac în flanc din partea gen.-lt. Thomas J. "Stonewall" Jackson, al cărui corp se afla atunci
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
că dacă va înainta direct către sud de la Warrenton, va fi expus unui atac în flanc din partea gen.-lt. Thomas J. "Stonewall" Jackson, al cărui corp se afla atunci în Valea Shenandoah la sud de Winchester. El credea și că calea ferată Orange-Alexandria ar fi o linie de aprovizionare necorespunzătoare. (Burnside era sub influența planurilor pe care McClellan începuse să le elaboreze înainte de a fi înlocuit. Conștient că Lee blocase calea ferată Orange-Alexandria, McClellan a luat în calcul o rută prin
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
Valea Shenandoah la sud de Winchester. El credea și că calea ferată Orange-Alexandria ar fi o linie de aprovizionare necorespunzătoare. (Burnside era sub influența planurilor pe care McClellan începuse să le elaboreze înainte de a fi înlocuit. Conștient că Lee blocase calea ferată Orange-Alexandria, McClellan a luat în calcul o rută prin Fredericksburg și a ordonat unui mic grup de călăreți comandați de căpitanul Ulric Dahlgren să investigheze starea căii ferate Richmond-Fredericksburg-Potomac.) În timp ce Burnside începuse să strângă o bază de aprovizionare la
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
începuse să le elaboreze înainte de a fi înlocuit. Conștient că Lee blocase calea ferată Orange-Alexandria, McClellan a luat în calcul o rută prin Fredericksburg și a ordonat unui mic grup de călăreți comandați de căpitanul Ulric Dahlgren să investigheze starea căii ferate Richmond-Fredericksburg-Potomac.) În timp ce Burnside începuse să strângă o bază de aprovizionare la Falmouth, lângă Fredericksburg, administrația Lincoln a purtat o îndelungată discuție despre cât de înțelept e acest plan, diferit de preferința președintelui pentru o mișcare către sud pe calea
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]