20,230 matches
-
Filip cel Frumos (1285-1314) este caracteristică din acest punct de vedere. Acest rege este o personalitate enigmatică, cunoscut mai ales pentru a-i fi condamnat pe templieri și pentru a fi abuzat de puterile sale în domeniul monetar: a fost acuzat că ar fi fost falsificator de bani; dar sensul domniei sale este foarte clar. Proclamînd că regele Franței este "împărat în regatul său", regele și juriștii care îl înconjoară nu mai tolerează nici o intervenție exterioară, fie ea și a papei: de unde
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celelalte impozite ale Franței. N-aș vrea să neg faptul că unii dintre nobili, fie din cauza vasalilor indirecți, fie pentru vreun alt pretext de libertate, n-ar fi contribuit, sau unii din Biserică tot din acest ultim motiv, dar să acuz pe cineva anume, asta n-aș putea face. Pe scurt, în acest timp de trei zile n-au fost decît adunări de oameni, ziua și noaptea, cu arme și o dată cu o tobă, cînd o sută, cînd două sute și pînă la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stînga rămîne totuși deplină în țară. Afacerea Dreyfus o arată în curînd. Cotitura afacerii Dreyfus "Afacerea". Afacerea Dreyfus nu este la început decît o afacere de spionaj a Ministerului de Război. Căpitanul de stat major Dreyfus, un evreu alsacian, este acuzat pe nedrept de a fi furat un borderou și de a-l fi remis atașatului militar german. El este condamnat și deportat în 1894 în Guyana. Afacerea izbucnește din nou în 1897, cînd colonelul Picquart dovedește că Dreyfus este nevinovat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Consiliului din iunie 1899 pînă în 1902, duce o politică de "apărare republicană" împotriva naționalismului și a clericalismului. Li se atribuia congregațiilor și mai ales acelora din învățămînt, principal obiect de suspiciune din partea republicanilor, o bogăție fabuloasă ("miliardul congregațiilor"); erau acuzați mai ales de a fi educat jumătate din tineretul francez în ostilitate față de principiile republicane și de a fi ridicat astfel una împotriva celeilalte "cele două părți ale tineretului" ireconciliabile. Legea asupra asociațiilor (1901) introduce libertatea asociațiilor laice neprofesionale (legea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publice față de dificila problemă algeriană. El se folosește de condițiile prevăzute prin Constituție: două crize guvernamentale în mai puțin de optsprezece luni îi permit să procedeze la dizolvarea Adunării. Alegerile sînt astfel devansate cu cîteva luni. Dar inițiativa președintelui Consiliului, acuzat că este un nou Mac-Mahon, este foarte violent criticată de stînga. Coaliția Frontului Republican, care se asociază cu SFIO, radicalii mendesiști, UDSR (Uniunea democratică și socialistă a Rezistenței) a lui François Mitterrand, unii gaulliști cu Jacques Chaban-Delmas repurtează un relativ
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zbor cu avionul al lui Clément Ader 1892 Enciclica lui Leon al XIII-lea asupra Ralierii Convenția militară franco-rusă 1895 Constituirea Africii Occidentale franceze Auguste și Louis Lumière inventează cinematografia 1898 Pierre și Marie Curie: lucrări privind radioactivitatea 14 ian. "Acuz" de Émile Zola: afacerea Dreyfus 1901 Legea asociațiilor 1904 Antanta cordială franco-britanică 7 iulie Interzicerea învățămîn-tului pentru congregații 1905 Prima criză marocană Prima revoluție rusă 9 dec. Legea separării Bisericii de Stat 1906 Charta de la Amiens 1907 Picasso: Domnișoarele din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din care s-au auzit multă vreme niște zgomote stranii atribuite de vecini unei fantome, dar produse de fapt de fetița în vîrstă de 11 ani a lui Parsons, care simula vocea răposatei soții a unui fost locatar. „Fantoma“ îl acuza pe acesta că ar fi omorît-o. Parsons voia să-l șantajeze astfel pe fostul locatar al casei. Legendă biblică, potrivit căreia Iudita, o văduvă frumoasa și bogată din orașul iudeu Betulia, și-a salvat orașul asediat de oștile lui Nabucodonosor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
junimismului cu zeflemismul și invers. Dacă C. Negruzzi e împotriva luptătorilor de la 1848, apoi aceștia îi plătesc cu vârf și îndesat. În ziarul Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de epitrop al școalelor publice..." etc.2. 1 Ibidem, I
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Iar în privința influenței străine, în general, declară că educația străină e rea, căci "implică spirit străin", cultura străină însă nu e rea2 . Această primă fază se caracterizează, deci, prin poziția independentă a lui Eminescu față de partidele politice, pe care le acuză laolaltă, precum și prin oarecare juvenilitate, dacă se poate spune astfel, a sentimentelor, prin oarecare "idealism" și concesii făcute "revoluționarismu-lui"3. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea lui Eminescu, tot din această fază, față de dl Maiorescu, despre care am vorbit mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acelor forme), le-a admis și le-a apărat, aceasta a făcut-o din motive de tactică ale partidului pe care-l reprezenta. Fără a mai insista asupra tuturor contradicțiilor, vom mai releva una. Eminescu, care în faza a doua acuză mișcarea de la 1848, acum, pentru a combate pretenția "roși-lor" că ei au făcut totul în această țară, citează, între semnele de vigoare, și manifestările de independență națională, anterioare roșilor, și această mișcare de la 18482. Un alt caracter, afară de contradicție, al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el, deși antisemit, preferă pe evrei grecilor, cu alte cuvinte, preferă pe evrei liberalilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de existență ale literaturii lui Octavian Paler, eseist și prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
o dulceață plăcută în aceste cântări. Dumnezeu se arată, chipurile idolește sunt luate în râs; credința se predică, viclenia se înlătură; dreptatea se instaurează, nedreptatea se îndepărtează; mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie urmată; se cere protecția împotriva dușmanilor, se făgăduiește eliberarea (sclavilor); se nutrește o nădejde sigură și ceea ce este mai presus decât toate acestea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
energic al unui grup de orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ioan Gură de Aur (pe care l-a apărat de acuzația de origenism în fața Sfântului Epifanie), episcopul Teotim I a mers pe linia de desăvârșire duhovnicească pe care se angajase deja Sfântul Ioan Casian. Pentru ca nici nestorienii să nu mai acuze pe ortodocși de eutihianism, nici eutihienii să nu mai acuze pe aceiași ortodocși de nestorianism, autorul documentului de la al III-lea Sinod ecumenic (din anul 431) - Collectio Palatina - face apel la luminile teologice ale lui Ioan, episcopul Tomisului, care îi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acuzația de origenism în fața Sfântului Epifanie), episcopul Teotim I a mers pe linia de desăvârșire duhovnicească pe care se angajase deja Sfântul Ioan Casian. Pentru ca nici nestorienii să nu mai acuze pe ortodocși de eutihianism, nici eutihienii să nu mai acuze pe aceiași ortodocși de nestorianism, autorul documentului de la al III-lea Sinod ecumenic (din anul 431) - Collectio Palatina - face apel la luminile teologice ale lui Ioan, episcopul Tomisului, care îi combate și pe unii și pe alții, combatere reprodusă parțial
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
altă precizare: Epistola a XVII -a a Sfântului Chiril există și într-o traducere mai veche, atribuită lui Marius Mercator și păstrată printre actele latine ale Sinodului al V-lea Ecumenic. Din acest motiv, multă vreme, Dionisie Exiguul a fost acuzat de plagiat. Însă, cunoscându-se condițiile de lucru și căutările călugărilor sciți la Roma, în vremea Papei Hormisdas, cercetătorii de astăzi se îndoiesc de atribuirea primei versiuni lui Marius Mercator, considerând lucrarea eruditului dobrogean o nouă ediție. Traducerea Epistolei a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la însemnările cuprinse în rubrica intitulată „Cărți și reviste”, la câteva articole omagiale sau comemorative (despre Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin, acuzându-l că nu mai este „simpaticul povestitor al trecutului” și că s-a îndepărtat de „graiul lui Neculce și Creangă”. Rare sunt traducerile: povestirea Più presto! de Giovanni Papini, un poem de Charles Baudelaire și schița Vremuri trăite de Anton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
îl numește fără echivoc pozitivist deoarece consideră limbajul ca mediator între subiect și realitate, în loc să observe rolul său de constructor al realității (Onuf: 1989, 94) acesta este expeditiv la adresa constructivismul social radical sau, cu alte cuvinte, onufian, pe care îl acuză de aceeași regresie circulară pe care am imputat-o analizei de discurs. Dacă totul este social construit, atunci și social-constructivismul ajunge să fie social construit. Pe lângă această carență metodologică, Searle este de asemenea sceptic în raport cu puseul emancipator al constructivismului social
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că nu se teme de război, fie și nuclear: chiar dacă ar fi murit jumătate din populația globului, argumenta Mao Zedong, imperialismul ar fi fost înfrânt și supraviețuitorii ar fi putut avansa în siguranță înspre comunism. Mai mult, Uniunea Sovietică era acuzată vehement de renunțarea la lupta pentru revoluția globală, de boicotarea ei în interiorul altor regimuri leniniste (cel chinez) și de adoptarea unei posturi revizioniste datorită acceptării tezei eurocomuniste conform căreia în anumite condiții se poate ajunge la socialism prin mijloace parlamentare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cel chinez) și de adoptarea unei posturi revizioniste datorită acceptării tezei eurocomuniste conform căreia în anumite condiții se poate ajunge la socialism prin mijloace parlamentare, în absența violenței. Pentru chinezi, aceasta echivala cu trădarea leninismului. La rândul lor, sovieticii îi acuzau pe chinezi de "stângism", un pericol împotriva căruia Lenin a avertizat, și care consta în intransigență revoluționară romantică ce putea periclita succesul însăși al revoluției (Copilaș: 2009c, 97-102). Cine a câștigat? Nimeni. Cine a pierdut? Leninismul. Forța și prestigiul mișcării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în următorii ani, acțiunile regimului se vor încadra cu strictețe în limitele trasate de sovietici, confirmând astfel eticheta de "satelit perfect" (Anton: 2007, 17). Finalul anului 1947 aduce cu sine crearea Biroului Informativ al mișcării comuniste internaționale, Cominformul. Stalin este acuzat în Occident de resuscitarea fostei Internaționale a Treia, adică de recuperarea practicilor centraliste despotice la adresa partidelor comuniste din lumea întreagă, de coordonarea lor fără drept de apel și în conformitate exclusivă cu intențiile și scopurile internaționale ale Moscovei. Biroul informativ
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
guvernul provizoriu" al RDG era în această perioadă multipartinic, incluzând, pe lângă Partidul Socialist Unit German (PSUG), Partidul Liberal-Democrat, Uniunea Creștin-Democrată, Partidul Democrat Țărănesc, respectiv Partidul Național Democrat. Pentru Moscova, responsabilitatea divizării Germaniei aparținea integral Occidentului. Marea Britanie, Franța și Statele Unite erau acuzate de purtarea unor "tratative separate" în vederea constituirii "unui stat german occidental, cu privire la instituirea unui regim special în regiunea Ruhr, cu privire la frontierele Germaniei apusene și la statutul de ocupație pentru Germania occidentală"; dar, se afirmă în continuare, "toate aceste probleme cădeau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subordonare totală din partea gazdelor ("The Soviet Yugoslav Dispute", Documentul 4, în McNeal: 1967, 58; Djilas: 1991, 60). Moscova a ripostat susținând că PCI acordă reprezentanților țărilor burgheze aceeași importanță pe care o acordă Uniunii Sovietice, fapt inadmisibil; apoi, iugoslavii erau acuzați de o serie întreagă de greșeli organizatorice, de propagarea de zvonuri și sentimente antisovietice și de incapacitatea de a-și face autocritica ("The Soviet Yugoslav Dispute", Documentul 5, în McNeal: 1967, 61-62; "The Tito-Stalin Correspondence, March-June 1948", în Stokes: 1991
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conform căreia micile gospodării individuale dau naștere capitalismului și burgheziei continuu, în fiecare zi, oră, spontan și pe scară largă" ("Resolution concerning the situation in the Communist Party of Yugoslavia", în Jacobs: 1979, 133-144). Mai mult, regimul comunist iugoslav era acuzat că nu se sprijină pentru "construirea socialismului" pe proletariat, ci chiar pe țărănime și pe categoria ei cea mai culpabilă și care ar fi trebuit eradicată cât mai rapid posibil, "chiaburimea". Muncitorilor li se refuză astfel "calitatea de principală forță
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]