20,388 matches
-
Fugile sunt exemple de tratare liberă a schemelor formale, modele de exprimare artistică a unui bogat conținut de trăiri și, totodată, lucrări lipsite de ornamentația încărcată și greoaie a stilului baroc. Simplitatea severă, dinamismul dezvoltării și măiestria formei sunt notele caracteristice ale noului stil polifonic bachian. Clavecinul nu mai era capabil să răspundă aspirațiilor muzicii lui Bach. Instrumentul "Hammerklavier" al lui Gottfried Silbermann (1683-1753), realizat în deceniul al doilea, era o perfecționare a pianofortelui creat în 1720 de Bartolomeo Cristofori (1655-1731
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
diabetice în producerea leziunilor picioarelor, și astfel în anii ’30-’40 se conturează tabloul a două mari categorii de probleme ale picioarelor la pacienții cu diabet și anume: gangrena “uscată”, fie la nivelul degetelor, fie mai extinsă, foarte dureroasă și caracteristică vârstnicilor (care se putea produce însă și în absența diabetului!) și infecțiile grave, rapid evolutive care complicau ulcerațiile plantare ("mal perforant du pied"), mai ales la nivelul extremităților distale ale metatarsienelor și care erau, în mod caracteristic, nedureroase și care
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
foarte dureroasă și caracteristică vârstnicilor (care se putea produce însă și în absența diabetului!) și infecțiile grave, rapid evolutive care complicau ulcerațiile plantare ("mal perforant du pied"), mai ales la nivelul extremităților distale ale metatarsienelor și care erau, în mod caracteristic, nedureroase și care afectau diabeticii tineri. Atitudinea terapeutică era adaptată acestor două “categorii”, însemnând temporizare și antialgice în cazul gangrenei uscate (uneori până la producerea „autoamputației”) și inciziile profunde pentru drenaj, care se vindecau foarte încet, în ce-a de 2
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și constă în reducerea progresivă a fluxului sanguin în arterele membrelor inferioare datorită îngustării progresive a lumenului acestora produsă de plăci aterosclerotice. Aterogeneza are același aspect histopatologic și aceiași factori de risc ca și la populația nediabetică însă ceea ce este caracteristic pentru procesul aterogenetic la pacienții cu diabet este debutul mai precoce, evoluția mai accelerată, și interesarea mai frecventă a arterelor gambei. Cifrele de incidență și prevalență a ACO depind de criteriile de diagnostic folosite. Incidența claudicației intermitente, ajustată după vârstă
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și frecvența crescută a calcifierii mediei arterelor mari și mijlocii (medioscleroza, boala Mönckeberg). Deși nu are consecințe directe asupra fluxului sanguin (14), medioscleroza duce la rigidizarea arterelor și la o presiune sistolică, la acest nivel, fals crescută. De asemenea, este caracteristică diabetului și asocierea microangiopatiei (vezi paragraful ) . Ceea ce este important de subliniat este că microangiopatia nu trebuie acceptată niciodată ca și cauză primară pentru o ulcerație și nici ca un motiv pentu a contraindica reconstrucția arterială (15). Singurul determinant al perfuziei
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
s-au constatat și anomalii hemoreologice cum ar fi o creștere a vîscozității sanguine și a fibrinogenului. Vîscozitatea și fibrinogenemia crescute sunt ambele invers corelate cu indicele de presiune gambă-braț. 1.2. Microangiopatia. Microangiopatia este o manifestare precoce și relativ caracteristică a diabetului zaharat, cu distribuție generalizată, afectind practic toate vasele capilare ale organismului, dar mai ales retina si rinichiul (retinopatia si nefropatia), dar regăsindu-se și la nivelul inimii, membrelor, in vasa vasorum, vasa nervorum si patul capilar unghial. A
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
48). Susceptibilitatea crescută la infecție a leziunilor la pacienții cu diabet dezechilibrat, hiperosmolaritatea, deshidratarea și acidoza metabolică, pot contribui de asemenea la întârzierea procesului de cicatrizare. La acestea se pot adăuga hipoxia tisulară produsă de arteriopatia cronică obliterantă, tulburările metabolice caracteristice insuficienței renale și deficitele nutriționale, vitaminice sau în microelemente. Nu în ultimul rând, în studii pe animale s-a constatat faptul că faza inflamatorie este coordonată de două proteine, p53, proapoptotică și bcl-2, antiapoptotică, al căror echilibru dinamic este alterat
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
În orice caz, disfuncția autonomă periferică poate explica apariția ulcerațiilor la pacienții cu cu circulația periferică intactă, fără deformări ale picioarelor și cu minimă neuropatie somatică (77). Neuropatia diabetică autonomă este implicata și în patogeneza a două tablouri clinice relativ caracteristice piciorului diabetic și anume, depunerea de calciu in media arterelor membrelor inferioare și osteoartropatia diabetică. Diagnosticul osteoartropatiei Charcot se face în primul rând pe criterii clinice. Tumefierea unilaterală a piciorului, roșeață, creșterea temperaturii locale, distrucțiile osteo-articulare și semnele de neuropatie
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
obliterante a membrelor inferioare. Asocierea frecventă a neuropatiei periferice, caracteristicile topografice ale obstrucției arteriale (localizarea frecvent infrapopliteală) precum și coexistența frecvent a mediocalcinozei, conferă screening-ului și diagnosticului arteriopatiei cronice obliterante (ACO) la pacienții cu diabet, mai multe particularități. Simptomul cel mai caracteristic al obstrucției arteriale cronice și progresive a membrelor inferioare este claudicația intermitentă. Rose G l-a definit ca o durere în gambă care apare la mers și dispare într-un interval de cel mult 10 minute de la oprirea efortului (83
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Marte (în latină "Marș") era zeul român al războiului. Marte provine dintr-o fuziune a zeului agrar și războinic "Mavors", dintr-un vechi cult umbric, cu zeul etrusc Maris și cu zeul grec al războaielor, Ares. Până la cristalizarea acestui sincretism caracteristic mitologiei române, "Mavors" era invocat că protector al muncilor câmpului și chiar mai tarziu, când se consolidează cultul lui Marte, noua divinitate e venerata mai ales tot că ocrotitoare a activităților agricole, personificând totodată renașterea periodica a naturii. Problemele de
Marte (zeu) () [Corola-website/Science/296591_a_297920]
-
îl invocau pentru ocrotirea ogoarelor și pe Marte, numindu-l "Marmar", "Marmor", "Berber". Iar Cato lansase odată îndemnul de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca să aibă grijă de cirezile de boi. Printre vechile epitete ale zeului, două erau caracteristice: "Rusticus" și "Silvanus". Cand Marte devine, în epoca imperiala, un zeu mai complex și în primul rând simbolul forței militare române, începe să fie considerat fiul cuplului Jupiter-Iuno. Numit "Marș Ultor" (Marte Pedepsitorul) și "Marspiter" (Marș Pater, Tatăl), este inclus
Marte (zeu) () [Corola-website/Science/296591_a_297920]
-
locuită permanent de cel puțin 7000 de ani. Până la 1400 î.e.n., așezarea devenise un centru important al civilizației miceniene, iar Acropola a fost locul unei mari cetăți miceniene ale cărei ruine pot fi recunoscute ca secțiuni ale unor ziduri ciclopiene caracteristice acestei civilizații. Spre deosebire de alte centre miceniene, cum ar fi Micene și Pylos, nu se știe dacă Atena a suferit vreo distrugere în preajma anului 1200 î.e.n., eveniment adesea atribuit unei invazii doriene, iar atenienii au susținut mereu că sunt ionieni „puri
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
vest, zona de podiș și de munte a Appalacilor - la est, și câmpiile întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale. Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalași etc.) formați prin
Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/296597_a_297926]
-
camfor și arbori de bambus. Shikoku și Kyushu sunt vestite pentru vegetația lor perenă. Trestia de zahăr și citricele se găsesc în zonele depresionare restrânse, arborii cu frunza lată la altitudini mai mari. Vegetația se încadrează în subregiunea floristică chino-japoneză. Caracteristic pentru aceasta zonă sunt pădurile temperate umede și cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin păduri de conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambuși, liane, etc. Aproximativ 66% din suprafața Japoniei este acoperită de păduri. În
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
complot”. Cea mai realistă analiză psihologică a lui Eminescu i-o datorăm lui I.L. Caragiale care după moartea poetului a publicat trei scurte articole pe această temă: "În Nirvana", "Ironie" și "Două note". După părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul că „avea un temperament de o excesivă neegalitate”. Viața lui Eminescu a fost o continuă oscilare între atitudini introvertite și extravertite. Criticul Titu Maiorescu, cel care l-a sprijinit moral și material pe parcursul întregii vieți
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
fi chiar de mai lungă durată când erau legate de evenimentele care i-au marcat viața în mod semnificativ, ca legătura cu Veronica Micle, activitatea politică din timpul studenției, participarea la întâlnirile "Junimii" sau ziaristica de la "Timpul". Dăm ca exemplu caracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. Ioan Slavici a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic atît amintirile din perioada prieteniei lor vieneze, cît și sărbătoarea consacrată serbării de la Putna, organizată la propunerea societății
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
circa o mutare la o jumătate de oră. Jocul a fost înregistrat. Programul a pierdut în fața colegului lui Turing, , deși s-a spus ca ar fi câștigat un joc împotriva soției lui Champernowne. Testul Turing a fost o contribuție semnificativă, caracteristic provocatoare și de durată la dezbaterea pe tema inteligenței artificiale, ce continuă de peste o jumătate de secol. Turing a inventat și în 1948, metodă astăzi utilizată la rezolvarea de ecuații matriceale. Turing a lucrat începând cu 1952 și până la moartea
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții la revoluție care au scăpat cu viață au putut să se manifeste în viața politică locală. A urmat o înăsprire a ocupației austriece, caracteristică întregului Imperiu. În războiul pentru cucerirea independenței (1877-1878) participă și românii din Bihor în lupta împotriva turcilor. La 12 octombrie 1918 în casa dr. Aurel Lazăr a fost redactată o declarație care a proclamat dreptul românilor transilvăneni la autodeterminare. La
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cele mai numeroase categorii de deținuti politici În ciuda vicisitudinilor de ordin politic și ideologic, viața economică a Oradiei a cunoscut, în anii dictaturii comuniste, o incontestabilă dezvoltare. Începând din 1949-1950, după naționalizare, întreprinderile și-au desfășurat activitatea în conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltării industriale a fost pus pe ramurile constructoare de mașini, energetică, siderurgică și chimică, dar industria ușoară și alimentară a fost, de asemenea, reprezentativă. Urmare a acestor evoluții economice, populația Oradiei a crescut semnificativ, sporului natural adăugându-i
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
situate la sudul Podișului Codrilor și la sudul și estul Colinelor Tigheciului - stepa Bugeacului, întâlnindu-se deasemenea și la Nord, în stepa Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei. Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate. Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („Mărțișor”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
dispărut. În nordul european se întâlnesc în mediul acvatic foca, morsa, iar pe uscat lemingul, renul și alte numeroase specii de păsări, în special în timpul scurtei veri polare. În Europa Mediteraneeană, cu o faună sărăcită, se mai păstrează câteva elemente caracteristice precum șacalul și pisica sălbatică, în care se adaugă numeroase reptile, broasca țestoasă de uscat, scorpionul și în Gilbraltar magotul, singura specie de maimuță din Europa. Fauna cea mai abundentă și cea mai diversificată se întâlnește în Europa Centrală și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
ales în Munții Alpi. Ca o consecință a varietății reliefului, climei și vegetației, în Europa, solurile sunt foarte variate, diferențiindu-se, astfel, clase și tipuri genetice. Cele trei regiuni principale ale continentului - atlantică, mediteraneană și continentală - sunt reprezentate prin soluri caracteristice: În Europa de Vest predomină argiluvisolurile și cambisolurile, acoperite cu păduri de foioase în spațiile, cu relief mai coborât. Acestea sunt soluri slab acide, mai sărace în humus. În același timp, masivele hercinice se caracterizează prin prezența rendzinelor. Solul tipic Europei mediteraneene
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
într-o consoană retroflexă. are o pronunție guturală asemănătoare cu R-ul din franceză, dar doar în dialectele sudice. Totuși, în aceste dialecte nu sunt prezente consoanele retroflexe. În silabele accentuate, există două tonuri, ceea ce conferă limbii suedeză sunetul său caracteristic. Prozodia este aspectul cel mai ușor de diferențiat între dialecte. Vocabularul limbi suedeze este compus în majoritate din cuvinte de origine germanică, acestea fiind împrumutate din limba germană, germană de jos mijlocie și, într-o oarecare măsură, din limba engleză
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]