KorAP: Find »[drukola/base=episcop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...782 783 784 ...793 >

19,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

ca episcop de Iași, la 22 aprilie 1920. Consacrarea s-a realizat în catedrala din București, la 15 august 1920. Instalarea în scaunul episcopal din Iași a avut loc la data de 22 august 1920550. În perioada cât a fost episcop de Iași, Cisar a luptat pentru redeschiderea cursurilor la seminarul diecezan (întrerupte în perioada războiului). În timpul pastorației sale a încorporat în teritoriile diecezei de Iași parohiile din Basarabia 551 și a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană din Orăștie. Cu acordul autorităților comuniste, s-a deplasat în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își conturase drumul și orientarea care vor fi urmate apoi pe întreaga perioadă a existenței sale. Al doilea an al apariției revistei Lumina creștinului a adus tipărirea ei în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite publicațiile intervenind pe lângă autoritățile statului pentru a da permisiunea de a apărea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai 1927 și ratificat pe 7

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unele publicații franciscane), chiar dacă în ele au fost publicate multe traduceri din operele unor teologi din Occident. O problemă considerată importantă pentru comunitatea catolică a fost prezentată într-un articol intitulat "Sfințirea duminicii"587. Autorul acestui material, Mihai Robu (viitorul Episcop de Iași) a explicat importanța sfințirii duminicii, considerând că în funcție de respectarea acestei zile "se putea cunoaște viața religioasă a populației"588. El a explicat pe înțelesul tuturor ce însemna să sfințești ziua de duminică: "1 Repausul duminical și 2 Sfințirea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut loc serbarea pomului de Crăciun pentru școlile primare din localitate. Răchiteni 17 decembrie merită o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și din întreaga lume, referitoare la comunitățile catolice (Iași, București, Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor (Episcopul Dr. L. Wahl)"664. Această măsură demonstra faptul că publicațiile catolice din România apăreau de cele mai multe ori în deficit (în "pagubă"665). Pe parcursul tipăririi Almanahului au apărut numeroase articole de istorie, de literatură, de educație socială și religioasă, menite să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare concretizată sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a început o a treia perioadă a apariției revistei, care s-a încheiat odată cu venirea regimului comunist. În ultima perioadă a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acelora care au scris aceste materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei, s-a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar și laicilor. Soluțiile oferite la unele probleme constituiau subiecte de predici, preoții având ocazia de a se informa mai bine și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu o prescurtare a istoriei bisericești pentru tineri și adulți, de J. Deharbe, Iași, 1908); Manualul dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care însă nu le-a publicat. La 30 iulie 1903 a fost aprobată demisia episcopului Dominic Jaquet, moment în care conducerea episcopiei a fost încredințată preotului Iosif Malinovski, în calitate de administrator apostolic. A întreprins unele reforme, printre care cea expusă în circulara nr. 290 din 7 iulie 1904, prin care a adus la cunoștință preoților diecezani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nr. 290 din 7 iulie 1904, prin care a adus la cunoștință preoților diecezani obligațiile clericale pe care le aveau înainte de sfințire (în mod special, cele privind sistemul de administrare colectivă a bunurilor parohiale). Această măsură a fost pe placul episcopului Camilli, care, atunci când s-a întors în țară, l-a numit vicar general și i-a încredințat misiunea de a-l ajuta la organizarea diecezei 747. Părintele Malinovski s-a îmbolnăvit în anul 1913 și a plecat în Polonia pentru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anul 1913 și a plecat în Polonia pentru îngrijire medicală. Boala i s-a agravat însă și a murit la Cracovia, în august 1916. Mihai Robu La 10 aprilie 1884 s-a născut în județul Neamț, localitatea Săbăoani, Mihai Robu, episcop al diecezei de Iași. Educația elementară a primit-o în satul natal, unde a urmat clasele primare. Un moment important l-a reprezentat intrarea sa la Seminarul teologic din Iași, în toamna anului 1894. S-a remarcat încă de la început

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost numit paroh la Văleni, Fărăoani și Bacău. La 18 octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București din 12 decembrie 1924). În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București din 12 decembrie 1924). În perioada cât a fost episcop de Iași, a desfășurat numeroase activități, dintre care amintim: realizarea a numeroase vizite canonice și administrarea sfântului Mir în comunitățile catolice din Moldova, înfățișarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București din 12 decembrie 1924). În perioada cât a fost episcop de Iași, a desfășurat numeroase activități, dintre care amintim: realizarea a numeroase vizite canonice și administrarea sfântului Mir în comunitățile catolice din Moldova, înfățișarea unor biserici, sprijinirea în mod deosebit a seminarului diecezan din Iași, susținerea presei catolice, ajutorarea victimelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
celebrat-o la 19 martie 1944 în capela seminarului. A delegat pe preoții Grigore Enariu și Anton Trifaș să aibă grijă de parohiile din dieceza de Iași. Represiunile armatelor germane și ungare au făcut ca la jumătatea lunii septembrie 1944, episcopul Mihai Robu să se refugieze în munți. Aici a contractat o dublă pneumonie, care a dus la decesul său în 27 septembrie 1944.A fost înmormântat două zile mai târziu în cimitirul din Beiuș, iar în anul 1964, osemintele sale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și teologia le-a făcut în străinătate, la Sarzana și Genova. A fost sfințit preot pe 20 decembrie 1924, după care s-a întors în țară. A ocupat apoi mai multe funcții importante, precum: vicar parohial la Iași, secretar al episcopului Mihai Robu, profesor și prefect la Seminarul "Sf. Iosif" din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista Lumina creștinului cu mai multe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa Bună" (27 februarie 1928), alături de Episcopul Mihai Robu și de preoții Dumitru Romila și Petru Pal. A făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]