21,072 matches
-
altă țară. Dispoziția această intra în vigoare numai în caz de reciprocitate. Articolul 141 Toate scutirile de impozite directe acordate cu începere dela 1 Aprilie 1923, prin diferite legi speciale și neprevăzute în legea de unificare a contribuțiunilor, cu excepția Societății "Mormintelor Eroilor", si a scutirilor prevăzute în legea pentru modificarea legii pentru înființarea Oficiului Național al invalizilor, orfanilor și văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituțiuni de asistență spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
zborul spre locuri tainice și de ele știute fascina și încânta. Chemările naturii, perfecțiunea și liniștea stranie m-au atras prin mrejele odihnitoare. Peregrinările mele prin peisajul mioritic, drumețiile făcute prin exoticele locuri natale și nu numai; pelerinajele făcute la mormântul celor dragi, toate acestea au trezit amintiri deosebite, relații și afecțiuni durabile și, nu în ultimul rând, iubire și armonie pentru tot ce este frumos pe pământ. Dar vine un moment al plecării și atunci totul rămâne taine, doruri, regrete
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
secolul al V-lea, predomină incinerația (vechiul ritual zalmoxian), însă după aceea se generalizează inhumația, în urma răspândirii creștinismului. Riturile funerare daco-romane diferă de cele ale migratorilor (noilor veniți) sarmați, goți, gepizi. Persistența în Dacia, după 275, a principalelor tipuri de morminte din epoca romană, demonstrează continuitatea de viață și tradiții a populației daco-romane, latinofonă și creștină. Dacii liberi și Dacia romană Pe teritoriul fostei provincii, îndată după retragerea administrației romane, se instalează dacii liberi veniți din regiunile extra-carpatice și părțile apusene
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtonă daco-romană din secolul al IV-lea, însă cea mai importantă descoperire, dovadă a prezenței unei comunități de populație carpică în Transilvania, este cea de la Șopteriu (jud. Bistrița-Năsăud), la frontiera nordică a Daciei romane. Aici s-au aflat 25 de morminte de incinerație, parte dintr-un cimitir aparținând carpilor veniți din Moldova în Transilvania. La Cipău-Valea Mureșului s-au aflat daci liberi veniți din vest, urnele și monedele datează de la începutul secolului al IV-lea. La sud de Carpați, la Chilia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au descoperit numeroase unelte de fier: cuțite, brăzdare de plug. Pe lângă fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei, unele de proveniență romană. Necropolele din preajma așezărilor descoperite erau de dimensiuni mari (500 de morminte), la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, și altele de 300 de morminte, la Dăncești și Târgșor. În necropolele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (275-375) erau practicate atât incinerația cât și inhumația. La început, incinerația era răspândită, iar inhumația era modestă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei, unele de proveniență romană. Necropolele din preajma așezărilor descoperite erau de dimensiuni mari (500 de morminte), la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, și altele de 300 de morminte, la Dăncești și Târgșor. În necropolele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (275-375) erau practicate atât incinerația cât și inhumația. La început, incinerația era răspândită, iar inhumația era modestă, dar spre sfârșitul acestei civilizații, inhumația era tot mai răspândită, dovadă a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noii religii creștine. Cele două rituri funerare se explică prin prezența în cadrul acestei culturi a unor grupuri de populații diferite sub aspect etnic, dar spre sfârșitul secolului al IV-lea, ca urmare a procesului de aculturație, se produce o uniformizare. Mormintele sunt bogate în piese vestimentare, obiecte de podoabă coliere, mércale, inele obiecte comune, foarte rar arme. Civilizația Sântana de Mureș-Cerneahov este surprinzător de unitară, deși se întindea pe un teritoriu întins, de la Mureș până la Nipru: aceleași așezări și locuințe, ateliere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vestimentare, obiecte de podoabă coliere, mércale, inele obiecte comune, foarte rar arme. Civilizația Sântana de Mureș-Cerneahov este surprinzător de unitară, deși se întindea pe un teritoriu întins, de la Mureș până la Nipru: aceleași așezări și locuințe, ateliere meșteșugărești, ceramică, necropole și morminte. Aceasta presupune existența unor condiții economice și politice foarte asemănătoare care au favorizat închegarea unui complex cultural de mare amploare și dezvoltarea sa coerentă, timp de un secol (275-375). Factorul de unitate pe întinsul spațiu dintre Mureș (Transilvania) și Nipru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
S-au descoperit tezaure monetare din secolul al VI-lea, la Hotin (Basarabia), Trebiscăuți (Edineț Basarabia), Cudalbi și Movileni (județul Galați), Horgești (județul Bacău). Pentru cunoașterea societăți autohtone din regiunile extra-carpatice, în secolele V-VI, importante sunt și necropolele sau mormintele izolate (ritul sau ritualul de înmormântare); necropole de înhumație creștine cu puține morminte s-au aflat în Muntenia, în județul Prahova, Buzău, Vâlcea, în Moldova, în județul Neamț, Vaslui, Vrancea, în Basarabia, la Hotin și Chișinău. Aceste morminte aparțin unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Trebiscăuți (Edineț Basarabia), Cudalbi și Movileni (județul Galați), Horgești (județul Bacău). Pentru cunoașterea societăți autohtone din regiunile extra-carpatice, în secolele V-VI, importante sunt și necropolele sau mormintele izolate (ritul sau ritualul de înmormântare); necropole de înhumație creștine cu puține morminte s-au aflat în Muntenia, în județul Prahova, Buzău, Vâlcea, în Moldova, în județul Neamț, Vaslui, Vrancea, în Basarabia, la Hotin și Chișinău. Aceste morminte aparțin unor locuitori creștini din secolele V-VI. Dar în regiunile extra-carpatice, în aceste secole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
necropolele sau mormintele izolate (ritul sau ritualul de înmormântare); necropole de înhumație creștine cu puține morminte s-au aflat în Muntenia, în județul Prahova, Buzău, Vâlcea, în Moldova, în județul Neamț, Vaslui, Vrancea, în Basarabia, la Hotin și Chișinău. Aceste morminte aparțin unor locuitori creștini din secolele V-VI. Dar în regiunile extra-carpatice, în aceste secole, se folosea încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vâlcea, în Moldova, în județul Neamț, Vaslui, Vrancea, în Basarabia, la Hotin și Chișinău. Aceste morminte aparțin unor locuitori creștini din secolele V-VI. Dar în regiunile extra-carpatice, în aceste secole, se folosea încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu 24 de morminte în care s-au folosit ritualuri vechi religioase ca ale geților, precum cele de la Seliște (Chișinău), Hansca și Dăncești (Basarabia), Cândești (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitori creștini din secolele V-VI. Dar în regiunile extra-carpatice, în aceste secole, se folosea încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu 24 de morminte în care s-au folosit ritualuri vechi religioase ca ale geților, precum cele de la Seliște (Chișinău), Hansca și Dăncești (Basarabia), Cândești (jud. Vrancea), Ostrovu Mare (jud. Mehedinți). Rezultă că, în pofida generalizării creștinismului la nordul Dunării, în această epocă, în unele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
O dată cu dezvoltarea cultului martirilor, printre ruralii nord-dunăreni, după 350, se generalizează termenul sânt din latinul sanctus. Sunt și alte vocabule specifice universului spiritual păgân care au contribuit la închegarea terminologiei creștine românești, în teritoriile Moesiei Inferior (Dobrogea) și Dacia: monumentum mormânt, tacere a tăcea, comendare -a comânda, basilica -biserică, Domine Deus Dumnezeu. Concluzie: începuturile creștinismului popular românesc datează încă din perioada preconstantiniană.16 Martiri creștini la Dunărea de Jos Religie cu o doctrină aparte, propovăduind un monoteism cu totul străin de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
misionari" în părțile Buzăului, unde au suferit martiriul în timpul persecuției lui Athanarich, apoi trupurile lor au fost duse dincolo de Dunăre și înmormântate la Niculițel. Sub cripta bisericii din Niculițel, ce adăpostea pe cei patru, s-au descoperit resturi dintr-un mormânt mai vechi unde se aflau moaștele a doi martiri necunoscuți-se pare că aceștia sunt cei mai vechi martiri dobrogeni, probabil din timpul persecuției lui Decius (249-251). Basilica de la Niculițel cu cripta (martyrion) respectivă este însemnată pentru istoria creștinismului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
preluarea unor obiceiuri funerare păgâne-de pildă, într-o necropolă creștină de la Tomis s-a aflat o cameră funebră destinată prânzului funerar, cutumă de certă origine păgână. Creștinismul oficial a respins banchetele funebre, practica aducerii de ofrande și săvârșirea libațiilor la morminte, dar creștinismul popular a conservat integral obiceiurile păgâne. Aceasta o arată sursele bisericești, inscripțiile, descoperirile arheologice, pictura murală, cina funerară fiind o dovadă a întâlnirii între pietatea păgână și cea creștină. În concluzie, în secolul IV, în Scythia (Dobrogea), creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
progresează mult, iar păgânismul este în defensivă.20 Păgâni și creștini în fosta provincia Dacia După retragerea aureliană, între sfârșitul secolului al III-lea și finele celui de-al IV-lea, fosta provincie romană oferă o priveliște dezolantă: puține inscripții, morminte, obiecte mărunte, nici o știre literară, încât percepția asupra vieții religioase, în nordul Dunării, nu poate fi deplină. Adevărata dimensiune a continuității vechii religii, rezistența credințelor păgâne și interferența lor cu noile valori, modalitățile de inserție a creștinismului și formele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
manifestări, superstițiile și practicile magice populare din secolele II-III d.H ale stăpânirii romane au supraviețuit un timp îndelungat, chiar și după creștinarea severă de la sfârșitul secolului al IV-lea. O figurină ce o reprezintă pe zeița Hecate într-un mormânt din necropola de la Sucidava, din secolul IV, probează credința unui locuitor în forța spirituală a imaginii, după interzicerea credințelor păgâne și distrugerea imaginilor sacre vechi, instrumente magice, protectoare și binefăcătoare (talismane). Această credință e dovedită și de inscripția de pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în forța spirituală a imaginii, după interzicerea credințelor păgâne și distrugerea imaginilor sacre vechi, instrumente magice, protectoare și binefăcătoare (talismane). Această credință e dovedită și de inscripția de pe o cărămidă de la Căunița de Jos-Gornea (jud. Caraș-Severin)amulete apotropaice puse în mormânt, vechi obicei păgân. În domeniul funerar, înhumația era predominantă, conform descoperirilor din necropola Sucidavei, din secolul al IV-lea, dar incinerația nu era abandonată, se introduceau monede în mormânt, cutumă religioasă păgână romană. În nordul provinciei Dacia, unde se perpetuează
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cărămidă de la Căunița de Jos-Gornea (jud. Caraș-Severin)amulete apotropaice puse în mormânt, vechi obicei păgân. În domeniul funerar, înhumația era predominantă, conform descoperirilor din necropola Sucidavei, din secolul al IV-lea, dar incinerația nu era abandonată, se introduceau monede în mormânt, cutumă religioasă păgână romană. În nordul provinciei Dacia, unde se perpetuează o "romanitate fără Imperiu" (M Bărbulescu), asistăm la supraviețuirea unor credințe tradiționale romane, unii adepți ai păgânismului s-au refugiat la nord de Dunăre în secolul al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este domeniul funerar. Mormintele de incinerație, de la sfârșitul secolului III sau din secolul IV, de la Iernut, Lechința de Mureș și Sărățeni (jud. Mureș), Sf. Gheorghe (jud. Covasna), Soporu de Câmpie (jud. Cluj), cimitirul 1 Brateiu (jud. Sibiu), unde se practica, până la anul 400, același
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
indică fără echivoc conservatorismul locuitorilor daco-romani din sate, întărit și de influențe venite din substrat, practici și obiceiuri funerare ce coboară în vremurile vechi dacice și daco-romane, care au lăsat urme în spiritualitatea creștină. Ca exemplu menționăm monede aflate în morminte ca obol, la Iernut și Brateiu, vase de băut pentru morți, însoțite de banchetul funebru, la Brateiu.22 Marea mutație, în plan religios, pe teritoriul fostei provincii Dacia este răspândirea creștinismului cu mai multă intensitate decât înainte de 275-concret, înmulțirea monumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
multietnice de la sud și est de Carpați, doar descoperirile arheologice oferă date mai semnificative. Mulți dintre locuitorii alogeni și poate autohtoni ai spațiului extracarpatic, care erau incinerați, dar și înhumați, erau însoțiți de ofrande animale și vegetale. Obiectele aflate în morminte au o semnificație cultuală și reprezintă o importantă sursă pentru cunoașterea superstițiilor și cutumelor din secolul al IV-lea, la sud și est de Carpați. Din analiza întreprinsă rezultă că păgânismul, la sud și est de Carpați, se înfățișa sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
La Cândești-jud. Vrancea, într-o așezare dacică, s-au descoperit o cruciuliță și o cupă getică cu cruce, la Mitoc-jud. Botoșani, cruciulițe din sidef din secolul III, iar la Tăcuta, la nord de Vaslui, obiecte ceramice având semnul crucii și morminte creștine 33. Un bastion al păgânismului l-au constituit ținuturile de vest și nord-vest (Crișana și Maramureș), locuite din vechime de dacii mari, sunt mai puțin cunoscute, lipsesc informațiile scrise, după 275, ca și descoperirile arheologice. Materialele aflate aici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sub aspect religios, universul spiritual al locuitorilor din nord-vest era dominat întrutotul de păgânism, lipsesc complet urmele creștine, iar populația autohtonă și-a conservat propria civilizație până în pragul secolului al V-lea, la fel și tradițiile spirituale. Sarmații (iazigii) au morminte de înhumație, iar germanii (vizigoții, gepizii) practicau același rit funerar. Locuitorii autohtoni din vest și nord-vest nu aflaseră, între 275-400, de creștinism. În concluzie, în secolul al IV-lea, viața religioasă din spațiul carpato-dunăreano-pontic este un tablou cu patru registre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]