19,905 matches
-
fost cooptat în corpul didactic al acestuia, a ocupat posturi de desenator și a predat, paralel, la diferite școli din Iași și Bacău. În 1932 s-a perfecționat la Paris, unde și-a rafinat gustul estetic și și-a lărgit orizontul culturii generale. Nicolae Popa a cultivat multiple genuri și tehnici—desen, ilustrație de carte, pictură de șevalet, pictură murală—realizate în creion, pastel, guașa, ulei etc. În practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
și înălțătoare. Lucrarea de cea mai amploare artistică este grupul statuar ""Cortegiul Sacrificaților"", realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care tinde să devină una din emblemele muzeului. Este vorba de optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăduise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a fost turnată în anul urmator în bronz și este amplasată azi într-o altă curte interioară a fostei închisori. O ultimă componentă a Memorialului este
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce, "phreatos" = puț. Straturile permeabile saturate sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor hidrodinamice. Prin strat acvifer înțelegem primul orizont saturat cu apă întâlnit sub suprafața terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din depozite permeabile care au la bază un strat impermeabil, dar nu și deasupra lor, fiind prin circulație descendentă, în legătură directă
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
sau lac de acumulare va modifica pozitiv și nivelul apelor freatice din zona limitrofă. Din contră, în zonele de câmpie cu nivelul apelor freatice foarte aproape de suprafața topografică, prin tăierea canalelor de drenaj nivelurile apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă a populației sau pentru diferite folosințe socio-economice. Pot fi ușor interceptate prin fântânile săpate în mod tradițional. La un strat acvifer se întâlnesc trei părți componente: Formațiunile
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
Florin Filimon de la Fan Radio București spunea despre piesa Ochii Planetei de pe albumul Secretul Piramidelor în anul 1992: "“Este o piesă ce iese cu dezinvoltură din tiparele clasice cu care urechile noastre sunt obișnuite, anunțând o lărgire mult așteptată a orizonturilor creației muzicale românești și nu numai. Ești purtat de la muzica simfonică la acea metalizată, rezultanta fiind o melodie cosmică, creatoare a imaginii infinitului”." Ciprian Tănăsescu menționa într-o recenzie din 1992 a discului Secretul Piramidelor din revista Săptămâna referitor la
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
Cu ajutorul acestor investiții s-a reușit reducerea costurilor transportului de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și au grăbit construcția căii ferate până la furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul de 633 care a costat
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
se transportă spre uzinele de la Govăjdia respectiv Hunedoara. Construcția Căii Ferate Miniere Ardelene a determinat și schimbarea drastică al sistemului de transport din mina centrală de la Ghelari. Așa s-a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
schimbarea drastică al sistemului de transport din mina centrală de la Ghelari. Așa s-a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
s-a dovedit necesar ca tot minereul exploatat să se coboare la orizontul galeriei de coastă „Kerpely” unde ajutau mult și rostogolurile și planurile înclinate existente. Tot atunci orizontul galeriei de coastă „Kerpely” a fost legată cu cale ferată de orizontul galeriei de coastă „Lukács László” iar prelungirea galeriei cu un tunel se putea realiza cu costuri reduse. Săparea tunelului „Lukács László” a fost început în anul 1898 din două direcții, finalizat în anul 1899, tunelul avea o lungime totală de
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
ușor și pe partea stângă a acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet. Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de aici se continuă spre sud-est până la Brădet. Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată în cea mai mare parte în marne și argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt ce a permis conservarea reliefului cu energie mare. De asemenea rama depresiunii formată din conglomerate helvețiene cu elemente cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pentru a ilustra motivația personală a unui tânăr care consideră că și-a ratat existența. Întreg filmul este bântuit de obsesia pasivității (tatăl lui Vive îi reproșează mereu că nu mai vrea să crească), de confuzia și de lipsa de orizont a unor tineri cărora li se impune un destin incompatibil cu structura lor interioară. Filmul a fost prezentat în străinătate, criticul francez Marcel Martin scriind într-un articol din revista culturală „Les Lettres Françaises” (8-14 ianuarie 1969) că "Diminețile unui
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
efectuat stagiul militar, fiind mobilizat pe frontul din Bucovina, după care a lucrat ca ziarist, dar și ca redactor, la „Românul" (1945), „Făclia Banatului" (1945-1948), „Drapelul roșu" (1948-1950), colaborând și la publicațiile „Colț de țară", „Fruncea", „Scrisul Bănățean" (devenită apoi „Orizont", „România literară" etc., în perioada tulbure de tranziție a puterii politice spre regimul comunist. Cu toate că unele din publicațiile la care a lucrat erau patronate politic („Românul" de către Partidul Național Liberal, „Făclia Banatului" de către Partidul Social-Democrat, iar mai târziu "Luptătorul bănățean
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
A fost membru fondator al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor, căreia i-a devenit secretar literar în perioada 1951-1979. Din 1993 a condus cenaclul „Pavel Bellu" și a fost redactor-șef al revistei „Anotimpuri literare", continuându-și cariera publicistică la „Orizont", „Tribuna", „România literară", „Luceafărul", „Viața românească", „Literatorul", „Paralela 45" etc. Proza sa, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost angajată și considerată moralizatoare; aceleași tendințe moralizatoare se reflectă, de altfel, și în multele lucrări dedicate copiilor
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
că are o masă de 14,8 ori masa Soarelui și s-a dovedit că este prea compact pentru a se încadra în categoria stelelor normale sau a altor obiecte susceptibile de până la o gaura neagra. Dacă este așa, raza orizontului său de evenimente este, probabil, de cca. 26 km.
Cygnus X-1 () [Corola-website/Science/326922_a_328251]
-
secundar la Medgidia și Constanța, între 1965 și 1969, medic de Medicina Muncii la Hunedoara, între 1969 și 1971, medic primar la Direcția de Sănătate Publică din Arad din 1971 până în 2002. Debutul literar a avut loc în revista literară „Orizont”, Timișoara, nr. 10, 1968, cu proză, apoi, în anul 1973 publică volumul de debut "Să arunci cu pietre în soare", povestiri, volum premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
1968, cu proză, apoi, în anul 1973 publică volumul de debut "Să arunci cu pietre în soare", povestiri, volum premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste literare din țară: „Orizont", „România Literară” „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Variațiuni” (București, în limba slovacă) „Vatra”, „Apostrof” (Cluj), „Arca” (Arad), „Oglinzi paralele (Nădlac), „Familia” (Oradea). A fost redactor asociat la revista „Arca” și redactor extern la revista bilingvă
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
de cocos, ace, vârfuri piramidale, turnuri, ciuperci, jandarmi, strungi adică șanțuri adâncite, cu fundul relativ plat și foarte înclinate. În regiunile periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează un orizont adânc înghețat permanent (pergelisol), uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare sunt foarte active. Pergelisolul se extinde în N Canadei, Alasca, Groenlanda, Spitzberg, Asia Centrală și de nord-est. În sudul tundrei
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
rezultat prin acumularea treptată de depozite aluviale concomitent cu înghețarea lor. În primul caz rezultă o rețea subțire de vine de gheață, iar în al doilea o rețea mult mai groasă ce leagă blocuri mari de gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului din Siberia). Este numit și orizontul activ deoarece variațiile termice atmosferice se manifestă direct. Se pot distinge: un orizont superficial care înregistrează anual
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
în al doilea o rețea mult mai groasă ce leagă blocuri mari de gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului din Siberia). Este numit și orizontul activ deoarece variațiile termice atmosferice se manifestă direct. Se pot distinge: un orizont superficial care înregistrează anual mai multe cicluri gelivale și un orizont inferior mai puțin sensibil la oscilațiile diurne, cu un singur ciclu gelival într-un an. Procesele
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului din Siberia). Este numit și orizontul activ deoarece variațiile termice atmosferice se manifestă direct. Se pot distinge: un orizont superficial care înregistrează anual mai multe cicluri gelivale și un orizont inferior mai puțin sensibil la oscilațiile diurne, cu un singur ciclu gelival într-un an. Procesele gelive ce se desfășoară în molisol conduc la formarea penelor și involuțiilor. Penele
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului din Siberia). Este numit și orizontul activ deoarece variațiile termice atmosferice se manifestă direct. Se pot distinge: un orizont superficial care înregistrează anual mai multe cicluri gelivale și un orizont inferior mai puțin sensibil la oscilațiile diurne, cu un singur ciclu gelival într-un an. Procesele gelive ce se desfășoară în molisol conduc la formarea penelor și involuțiilor. Penele și vinele de gheață sunt crăpături umplute cu gheață, sau după
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]