196,265 matches
-
înregistrat, însă, după anul 2000, datorită investițiilor străine, estimate la 70 miliarde de euro. Acestă infuzie de capital, coroborată cu schimbarea mentalității privind crearea de branduri apreciate la extern, cu atestare de calitate, a deschis noi perspective pentru un număr important de produse noi „Made în România” de a intra în circuitul internațional, fapt demonstrat de creșterea exporturilor la circa 50 miliarde de euro pe an. Inițiativa, ideile deștepte, responsabilitatea, actul managerial performant, rețetele rapide de creștere a calității, participările la
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
și management imobiliar. Pe lângă importanța mare pe care o deține în realizarea schimburilor comerciale dintre România și China, prin asigurarea condițiilor de vânzare a unor produse de larg consum la prețuri foarte mici, Dragonul Roșu are și o contribuție socială importantă în satisfacerea cererii de produse a cetățenilor cu venituri mici și foarte mici. Zona Comercială a devenit la scurt timp de la inaugurare una din marile comunități multinaționale și multiculturale din Europa, găzduind peste 15.000 de oameni de afaceri și
Dragonul Roşu – cel mai mare punct comercial al Chinei în afara graniţelor () [Corola-website/Journalistic/296360_a_297689]
-
Fără îndoială, cel mai important eveniment cultural al anului care se încheie a fost Festivalul Internațional „George Enescu”. Deși marea sărbătoare a muzicii a fost cumva umbrită de anunțul retragerii maestrului Ioan Hollender de la conducerea Festivalului, această retragere, din motive care ar trebui să pună
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
Târgurile de Carte de la Paris, Frankfurt, Beijing a fost chiar un succes al anului editorial și constituie o promisiune pozitivă pentru viitoarea activitate a noii administrații. Să-i urăm succes și să urmărim cu atenție evoluția acestei instituții atât de importante pentru imaginea României în plan extern și atât de contestate, până acum, pe plan intern. Din păcate, banii sunt tot mai puțini, iar obligațiile și cerințele din ce în ce mai mari! ICR trebuie să găsescă noi formule de cooperare cu entități interne și
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
în 2014 a supus atenției organizarea a cinci summit-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere accelerarea proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
transnațională din Europa: 12-14 milioane de oameni, reprezentând circa 2% din populația lărgită a Uniunii Europene. Se cunoaște faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale și economice în aproape toate statele europene. La o privire succintă, cele mai importante (dar nu singurele) dificultăți cu care se confruntă minoritatea sunt starea de sănătate precară, nivelul educațional scăzut, condițiile locative deficitare, ratele scăzute ale ocupării profesionale și, ca o consecință, lipsa veniturilor, toate acestea fiind combinate cu multiple forme de discriminare
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
Așa se face că guvernele din Croația, Cehia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Slovacia Ungaria, Bulgaria și România și-au anunțat intenția de a adopta proiectul Deceniului Incluziunii. Ce au reușit să realizeze aceste state în acești ani? Croația a făcut pași importanți, punând accent pe educația minorității rome. „Tot mai mulți copii romi își continuă studile după clasa a opta și tot mai puțini părinți se opun acestui lucru”, arată profesorul Branko Susic, din regiunea Medjemurje. Cehia a alocat o bună parte
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
bilanț al realizărilor obținute până acum și de trecere în revistă a neîmplinirilor care marchează parcursul european al tânărului stat moldovean. Acesta a fost și motivul vizitei oficiale la Chișinău, la începutul ultimei decade a lunii octombrie a.c., a unui important demnitar al UE cu responsabilități directe pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Este vorba despre doamna Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru comerț, binecunoscută ca un prieten declarat al Moldovei de peste Prut. Doamna Malmstrom este oficialul european care, în aprilie 2014, atunci
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
s-au bucurat de un sprijin special din partea autorităților europene, pentru depășirea dificultăților determinate de embargoul impus de Rusia la importul produselor agroalimentare și vini-viticole moldovenești. Posibilitățile de export sunt mult mai mari, dar deocamdată insuficient valorificate. De pildă, sortimente importante cu marca made în Moldova, care ar putea avea succes pe piața europeană, sunt identificate în domeniul lactatelor și al produselor animaliere, dar pentru aceasta sunt necesare măsuri suplimentare privind adoptarea unor norme legate de securitatea alimentară. În prezent, însă
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
pe calea europeană nu ar trebui să ne limităm doar la dimensiunea economică și financiară a acestui proces, care a înregistrat cote pozitive certe, dar, desigur, nu pe măsura așteptărilor imediate ale populației în privința nivelului de trai. Cel puțin la fel de importante, dar cu rezonanță deosebită, ni se par și realizările pe calea conștientizării și afirmării identității românești a populației majoritare a Republicii Moldova. Am aminti aici doar două dintr-un șir de hotărâri memorabile: decretarea zilei de 28 iunie 1940 ca „zi
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
mișcătoare și pe prezumții care nu se confirmă în lumea reală și n-o vor face niciodată”, afirmă analistul financiar James Rickards. Estimări bazate pe modele abstracte Elitele FMI și Rezervei Federale Americane și-au greșit estimările pentru majoritatea economiilor importante, arată „The Epoch Times”. Guvernele și companiile și-au construit strategiile pornind de la previziuni prea optimiste, dar cei care le-au făcut „se bazează pe modele abstracte, cad de acord unii cu ceilalți, apoi își acoperă reciproc spatele”, explică Woody
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
președinte al FMI cu partenerii românii s-au redus la discuții mai mult sau mai puțin aprofundate, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și discuțiile cu guvernatorul Mugur Isărescu și echipa de conducere a Băncii Naționale au avut mai
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat, acesta are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol până la Londra. Cariera sa diplomatică include un post foarte important, acela de reprezentant al statului la Londra, unde a activat în interesul României aproape un deceniu. Aceeași perioadă istorică remarcabilă pentru devenirea statului roman modern evidențiază și cariera diplomatică a lui Vasile Alecsandri (1821-1890). După alegerea și la București, la
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
din tinerețe. Mult mai târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala Franței ca primul ministru plenipotențiar al României la Paris. Activitatea sa în prima legație a țării într-unul din cele mai importante puncte ale politicii externe românești și-a păstrat o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de ilustre personalități românești din toate domeniile, care și-au adus o contribuție remarcabilă la progresul României. În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție majoră la științele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Matematică. Cercetarea științifică românească a fost prezentă la vârful Academiei Române și prin mandatul lui Theodor Burghele
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
balcanice în tabloul geopolitic contemporan. „Balcanii și Europa” a găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susținute de oameni politici de primă mărime, printre care președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate adevăruri istorice altădată ignorate. Întregul demers jurnalistic al publicației a aparținut exclusiv redacției, fără ingerințe de orice natură. Un aspect important al activității revistei l-a constituit acordarea Premiilor revistei „Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite domenii, care au contribuit la progresul societății românești, precum și reprezentanți
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
transformărilor ce au avut loc în România și zona Balcanilor, în regiune și în lume. Ca o recunoaștere a acestor strădanii jurnalistice, precum și a sprijinului acordat Diasporei românești în Europa, Academia Română, cel mai prestigios for românesc, a acordat publicației o importantă diplomă, „Distincția Culturală”. În acest fel s-a evidențiat contribuția continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluțiilor sociale și culturale, la analiza complexă, temeinică, documentată, internă și internațională. Aparițiile neîntrerupte, de 15 ani, ale revistei „Balcanii și
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Europeană a aprobat suma de 320 milioane de euro pentru proiectul spitalelor regionale care urmează să fie construite la Iași, Cluj și Craiova. Finanțarea face parte din Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate națională, având în vedere că țara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chișinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvențe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligația de a acoperi teritoriul și populația. Ca urmare, avem o „direcție” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naționale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării și partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
spiritualității noastre arhaice, puțin cunoscute și cel mai adesea neglijate. În studii ca „Romanitatea Balcanică și Civilizația Aromânilor”, „Aromânii și Muntele Athos”, „Aromânii din Kosovo”, „Aromânii din Peninsula Balcanică”, „Creștinismul Aromânilor din Balcani”, „Megleno-Românii. Viață religioasă”, Tănase Bujduveanu a coagulat importante mărturii istorice. De altfel, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei „Balcanii și Europa” în anul 2013, reputatul cercetător puncta reperele întregii sale munci de cercetare: „Aromânii, ca parte integrantă a spațiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmași ai tracilor romanizați, au supraviețuit
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]