KorAP: Find »[drukola/base=episcop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...783 784 785 ...793 >

19,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu în satele catolice din Moldova, cu ocazia vizitelor canonice. El a recomandat parohilor și credincioșilor să sprijine presa catolică. Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În perioada 17 octombrie 1930 2 decembrie 1932, Iosif Ghiuzan a fost paroh provizoriu la Dărmănești. A suferit de pe urma unor afecțiuni gastro-intestinale, murind subit în tren, în dreptul stației CFR Bârnova, la 2 decembrie 1932757. Ceremonialul oficial al înmormântării, prezidat de episcopul Mihai Robu, a avut loc în catedrala din Iași, iar la rugămintea familiei, preotul Ghiuzan a fost înhumat în cimitirul din localitatea natală 758. Iosif Tălmăcel S-a născut la Hălăucești (Neamț), la 27 noiembrie 1887. Primele clase le-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
privește revistele ori ziarele periodice,acestea să aibă un director responsabil determinat, care trebuie să aibă învoire specială de la autoritatea bisericească ca să conducă și să tipărească asemenea ziare și reviste"801; așadar, nicio publicație catolică nu a apărut fără acordul episcopului diecezei în care s-a difuzat. Al doilea pas era cel al numirii unui responsabil (de fapt redactorul), ce răspundea de materialele apărute în revista pe care o conducea. Aceste materiale erau supuse, cum spune textul, "unei cenzuri bisericești", adică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de vedere al Bisericii și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de cele ale Bisericii). Publicațiile franciscane aveau nevoie și de acordul responsabilului Ordinului din respectiva dieceză sau regiune, fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei reviste. Răspunsul episcopului de Iași Mihai Robu la cererea de reapariție a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bisericii și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de cele ale Bisericii). Publicațiile franciscane aveau nevoie și de acordul responsabilului Ordinului din respectiva dieceză sau regiune, fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei reviste. Răspunsul episcopului de Iași Mihai Robu la cererea de reapariție a revistei Aurora franciscană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei reviste. Răspunsul episcopului de Iași Mihai Robu la cererea de reapariție a revistei Aurora franciscană a fost edificator în privința obligativității girului pentru apariția unei publicații catolice: "[...] Scriitorii de la revistă să nu uite a lămuri pe terțiari că viața terțiară nu constă numai în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
farizeii care pun mare bază pe exercițiile supererogatorii de evlavie, însă calcă în picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe exercițiile supererogatorii de evlavie, însă calcă în picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici"803. Publicațiile catolice apăreau așadar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici"803. Publicațiile catolice apăreau așadar în urma consimțământului episcopului diecezei, care oferea unele sugestii privind direcția de dezvoltare a respectivei gazete; tot el aproba numirea unui responsabil care avea obligația de a răspunde de materialele publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a avut la bază mai mult orgoliile personale și viziunea diferită a episcopilor uniți și a celor diecezani, pe de o parte și a celor români și cei de altă etnie, pe de altă parte. S-a evitat crearea unei competiții prin alegerea tematică diferită și prin adresarea către un public țintă specific

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a coordona toate forțele implicate în acest fenomen. S-a urmărit ca în cadrul acestei activități, toți cei care s-au ocupat de presa catolică să fie informați cu privire la mijloacele practice necesare dezvoltării și consolidării mai eficiente a acesteia. Nunțiatura și episcopii din toate țările catolice au fost cei care s-au ocupat de înștiințarea și de organizarea participării reprezentanților din respectivele state la Congresul general al presei catolice 812. Prima ediție a Congresului a constat într-o manifestare ce a avut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui Congres internațional al jurnaliștilor catolici și în vederea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui Congres internațional al jurnaliștilor catolici și în vederea participării diferitelor delegații din toate colțurile lumii la eveniment. Amploarea și importanța acestei manifestări a făcut ca ea să fie descrisă pe larg în diverse ziare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
noastră, acest eveniment extrem de important (aflat la prima ediție) nu a fost foarte mediatizat. Doar în unele publicații catolice întâlnim câteva fragmente referitoare la organizarea lui. La solicitarea Vaticanului, s-a creat un Comitet Director, format din monseniorul Gustavo Mailath (episcop de Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ediție) nu a fost foarte mediatizat. Doar în unele publicații catolice întâlnim câteva fragmente referitoare la organizarea lui. La solicitarea Vaticanului, s-a creat un Comitet Director, format din monseniorul Gustavo Mailath (episcop de Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă el nu a acordat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ocazii, nemaiavând nicio copie a programului în nunțiatură, apelez la Dvs. cu rugămintea de a binevoi să trimiteți sus-menționatul program, sau măcar un extras al acestuia, indicând de asemenea adresa Comitetului Director"818. El a scris de mai multe ori episcopilor din România în vederea participării unei delegații din România la eveniment; aceasta trebuia să reprezinte presa catolică românescă și să se conecteze la problemele și direcțiile de acțiune ale celei internaționale 819. Implicarea nunțiului apostolic Angelo Dolci în constituirea delegației reprezentanților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al presei catolice a avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican rapoartele privitoare la organizarea și participarea delegației românești la evenimentul amintit 820. Episcopii și reprezentanții presei catolice românești au fost interesați și au conștientizat importanța unui astfel de congres; ei s-au implicat activ în organizarea delegației de participare la eveniment, precum și în întocmirea materialelor necesare: "Făcând referire la venerata scrisoare oficială a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Făcând referire la venerata scrisoare oficială a Eminenței Voastre Nr. 91034 din 23 mai curent cu privire la Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, care va avea loc la Bruxelles în primele zile ale următorului septembrie, am plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei asemenea conferințe, și nu numai că au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
coordonat organizarea delegației românești participante la eveniment și a desemnat persoanele reprezentative pentru a merge în Belgia; s-a stabilit și scopul acestei deplasări, care includea și prezentarea raportului referitor la presa din România. Responsabilii presei catolice din România și episcopii din întreaga țară cunoșteau problemele și nevoile presei catolice românești, precum și ce era necesar pentru ca aceasta să se dezvolte și să aibă o amploare semnificativă. Aceste dificultăți (în primul rând lipsa de unitate, inexistența unui cotidian reprezentativ în București care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența purtată între aceștia și nunțiul apostolic, dar și cu Secretariatul de Stat al Sanctității sale) totuși această întâlnire care s-a organizat cu ocazia unei sărbători naționale (centenarul de la independența Belgiei) nu a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au fost rezolvate însă printr-o pregătire minuțioasă și printr-o cooperare a tuturor forțelor catolice, mai cu seamă a Congregației Bisericii Orientale, dar și a reprezentanților apostolici ai Vaticanului în toate statele lumii și nu în ultimul rând, a episcopilor și a ierarhiei naționale sau locale din respectivele state. Această colaborare a fost coordonată de Comitetul organizator al Expoziției, care a avut împuternicirea Papei de a acționa pentru "buna organizare și desfășurare a acestei manifestații, unice"850 până în acel moment

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]