22,212 matches
-
spontan. Același gureș și zgomotos cor al păsărilor m-a trezit dimineața, în cel mai natural limbaj muzical, în cel mai agreabil confort matinal. Oare, în câte dimineți din viața mea m-am trezit atât de calm, de zâmbitor și... fericit? Puja. Încă de la accesul în tabără mă aflam în ceea ce eu numesc starea de Puja. Puja efectivă a venit doar pentru a sublima totul, întreaga atmosferă de Sahasrara trăită individual sau colectiv concentrându-se acum într-o splendidă corolă cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
talent și succes, de dansatoarele indiene. De remarcat că apariția dansatoarelor nu a umplut un gol, așa cum nici revenirea muzicienilor nu a reprezentat o... umplutură ce ar fi trebuit să se sfârșească mai repede! Se derulau pe scenă, într-o fericită normalitate a secvențelor artistice și a armoniei, toate actele ce formau întregul. Dacă mi se permite comparația și nu pare infantilă, totul a fost ca un... cozonac mare și frumos, a cărui dulce umplutură cu de toate a fost pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
paradă de costume indiene. Muzica, inspirat aleasă și ritmată (din filmul Laggan), coregrafia studiată, costumele frumoase și inedite, modelele... cine altcineva decât sahaja yoghinii - corp și spirit. De fiecare dată am plecat de la spectacolele de muzică și dans sahaj, pășind fericit și cu convingerea că acel spectacol a fost cel mai tare, cel mai frumos, că vibrațiile au umplut fiecare colțișor din sală și din sufletele noastre; de data aceasta însă, cu certitudine, a fost cea mai... vibratorie manifestare artistică! Spectacolul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
imagini, de senzații și de sentimente contradictorii ce ne bombardau, ne surprindeau. De o parte și de alta a drumului, așezări unde locuiau oameni - pentru că nu le pot numi case - formate din patru sau doi stâlpi de bambus (doi, în fericitul caz al prezenței unui perete în spate) ce susțineau niște folii de polietilenă sau de rafie, rupte și acestea, 2-3 metri pătrați locuibili, familii complete cu părinți, copii, bunici și animale; nu apă, nu canalizare, nu curent electric... Am putut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
făcându-și nevoile în stradă, căci... unde altundeva?! Povestesc aceste prime impresii într-o manieră atât de realistă, nu pentru că aș fi fost dezamăgit sau dezgustat - nu! - ci pentru că oamenii aceștia simpli, aveam să constat mai târziu că sunt mai fericiți decât noi: ei nu au utilități, dar ei știu că aceasta-i dharma lor și și-o acceptă cu seninătate, ei nu au ego, ei poate că nu și-au părăsit niciodată zona în care trăiesc! Sunt umili și aceasta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
odată stabilită legătura eu, cel puțin, m-am simțit complet asimilat, m-am simțit ca făcând parte dintr-un întreg perfect armonizat. În acest moment o rog pe Mama să-mi dea harul de a putea exprima într-un mod fericit perfecțiunea, pentru că perfecțiunea m-a însoțit peste tot în ashram. Încă din momentul în care mă îndreptam spre sala de tratamente, mă găseam deja într-o stare cel puțin favorabilă, iar în secunda când mă așezam pe scaun, mă transformam
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
București. A câta oară am fost primiți în spotul de lumină al cunoașterii pure, smuls fiind din greșelile karmei? Am fost copleșit de cadouri: divine de la Mama, simbolice și minunate, pline de dragoste de la frații mei sahaja yoghini. Am plecat fericit, iertat și purificat, înălțat și iubit. Moș Crăciun s-a dovedit și de astă dată bun cu copiii, cu mine: a venit cu daruri, nu cu foc, mi-a mai dat un răgaz, mi-a șoptit răbdarea Lui. Îi sunt
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
persoană ce și-a primit Realizarea Sinelui) ci, în egală măsură, pot reprezenta conversațiile fiecăruia dintre noi cu propria conștiință. Dialoguri reale, pe care oricare dintre noi le poartă în momentele de sinceritate cu propria conștiință, dialoguri ce - în cazul fericit - ar trebui să ne conducă spre marile răspunsuri existențiale. Este vremea ca, în lumina noii viziuni asupra lumii pe care Shri Mataji ne-a revelat-o, să ne punem aceste întrebări existențiale și să accelerăm faptele pentru a grăbi răspunsurile
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Spiritul este cel ce menține tinerețea inimii. Iubirea carnală mă identifică cu trupul, iubirea subtilă mă înalță; voi fi nevoit să aleg sau le pot împărtăși pe amândouă? Viața erotică înflorește numai când spiritul și instinctul se întâlnesc într-o fericită simbioză. - C.G.JUNG Și, totuși, iubirea carnală este o mare capcană... Ca să pot zbura voi cultiva inocența, dharma, iubirea, detașarea și iertarea. Dar nimic nu este posibil fără o ATENȚIE PURĂ! Pentru o atenție pură, mereu trează, voi aplica metodele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de sub ocrotirea părinți‑ lor, sunt foarte independenți. MĂ uit în Occident, mă uit în America. Alta e moda acum, în ziua de azi. A.M.P. : Aș fi ipocrită să mă plâng de ceva, căci noi am avut o copilărie foarte fericită. Asta e cert ; o copilărie magnifică ! Cu o grămadă de animale... și foarte-foarte liberă. E greu de imaginat ca alți copii să fi fost atât de liberi ca noi. Dau numai un exemplu. Noi consideram că, dacă botezăm un animal
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
absolut remarcabil. S-au dezvoltat hoteluri de patru sau cinci stele, în care vezi investiția străină. Apoi inelul orașului, locurile de parcare... Și gândiți-vă că noi am absorbit doar jumătate din fondurile europene din primul ciclu. Aș fi foarte fericită dacă aș vedea, ca la Cârța, România integral transformată ; potențialul de transformare există, însă aceste locuri sunt încă prea puține. Ce am realizat noi în acești 25 de ani ? Cel mai important lucru este faptul că suntem în UE. Acest
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în care se zbate majoritatea absolută a populației. Dar contrastele sociale în asemenea cazuri festiviste nu contează. Principalul e că lumii i se oferă fericita ocazie de a se manifesta, de a-și exprima bucuria, entuziasmul, dragostea și, principalul, adeziunea la cursul politic promovat de actualii dregători ai destinelor noastre. Slavă Ucrainei, zic ei cu mândrie căzăcească. Dar noi?” La întrebare, răspunsul îl dă caseta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pumnul” - redactor șef Simion Gociu, redactor șef adjunct Ilie Gavanos, secretar responsabil de redacție Gheorghe Constantinovici, imprimare la Tipografia regională Cernăuți, str. Principală nr.200. În fotografie fostul Palat cultural al românilor din orașul Cernăuți Înscriindu-și în manșetă preceptul „Fericiți sunt făcătorii de pace” colegiul de redacție aduce la cunoștință tuturor că „responsabilitatea pentru veridicitatea faptelor și datelor publicate în ziar o poartă autorul materialului” pentru că „punctul nostru de vedere nu întotdeauna poate să coincidă cu punctul de vedere al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele mai fericite pentru poporul român din Bucovina.”... „Agresiune contra domnului Pamfil Șeicaru”: „marți 6 martie 1928 un anume Ghika s-a prezentat întovărășit de un boxeor de meserie, la redacția ziarului Curentul și în cabinetul directorului a tăbărât asupra dlui Șeicaru, lovindu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
explică audiența la cititori a poeziei „Într-o sară la cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
își căta patul suferinței, căci nimic nu-i arăta sosirea acelora pe care îi aștepta. Prietenii iau adus în casă câțiva ofițeri români pentru a-l convinge că da, oastea României a venit și aceasta a fost ziua cea mai fericită în viața profesorului Forgaci.” Necrologul se încheia: „Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai ales de imputarea făcută de B. Petriceicu Hașdeu, că Eminescu n-ar fi fost sprijinit de „Junimea” și de junimiști, care, cu toate acestea, după moartea aceluia, își fac un titlu de glorie cu numele lui Eminescu. Printr-o fericită coincidență, se publică în același număr al Buletinului continuarea studiului despre Eminescu al lui Ion Paul, care vine să susțină teza lui Slavici. Autorul arată cât de mult datorește Eminescu „Junimii” și cât de binefăcătoare a fost atmosfera critică de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încurajare de la numeroși și de mare valoare colaboratori”, chiar dacă nu există o facultate de medicină la Cernăuți. Dr. I. Holban, președintele Colegiului medicilor din municipiul și județul Cernăuți aduce „mulțumiri și recunoștință domnului General docent dr. Pârvulescu din a cărei fericită inițiativă Cernăuți Medical devine o realitate”, iar General dr. Vicol vede publicația ca pe o „Grădină veselă” a lui Alecsandri. Întradevăr, în rândul colaboratorilor, îndeosebi dr. Costinescu, ministrul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, prof. dr. Anghelescu, ministrul Instrucțiunii Publice, profesor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Păunescu, Al. Mitric, Tr. Chelariu. Gr. Nandriș, I. Petronius, Valeriu I. Grecu, A. Pop Marțian, Ernest Kallos, Gina Sandri, Iosif Nădejde, Tr. Chelariu. Bogată era și reclama comercială. Redacția, administrația și Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3.Moment fericit pentru începutul de activitate al revistei dar și a stagiunii 19271928 este faptul că la conducerea Teatrului Național din Cernăuți păstorea Victor Ion Popa; că la 29 aprilie 1928 a avut loc primul spectacol al Teatrului de păpuși, director Th.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o fericită invenție a Teatrului Național din Cernăuți de a lărgi cadrul obișnuitelor programe ale spectacolelor de dimensiunile unei Reviste de propagandă artistică și literară. Decât vorba dlui I.E. Torouțiu (În „Floareasoarelui”), „propaganda” aceasta n-ar trebui să se limiteze la deșănțata
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Suède dispune de câteva camere modeste și, comparativ, destul de convenabile (între 200 și 300 de franci pe zi). Sunt la dispoziția dvs. pentru a vă rezerva o cameră la data pe care mi-o veți indica. Aș fi foarte fericit să discut cu dvs. în chip familiar!1 Domnul Dumézil stăpânește situația la Collège de France. Se așteaptă semnătura ministrului Instrucțiunii Publice 2. Pe foarte curând, sper, Al dvs.ș,ț Mircea Eliade IVtc "IV" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Toate astea mă plictisesc și mă demoralizează în cel mai înalt grad - dar am învățat să mă resemnez și chiar să zâmbesc dinaintea „terorilor” Istoriei (așteptând, bineînțeles, ca această majusculă să mă strivească într-o bună zi...). Am fost foarte fericit primind scrisoarea dvs., deși veștile pe care mi le-ați dat despre familia dvs. nu erau câtuși de puțin încurajatoare. Dar să sperăm că gripa „familială” vă va cruța în cele din urmă!... Îmi amintesc cu nostalgie frumoasele zile de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
datele nu sunt convenabile, vizita s-ar putea amâna pentru toamnă. Numai că doar Dumnezeu știe ce va interveni până la toamnă!... Vă implor, nu faceți șsubl. S.W.ț eforturi pentru a mă invita în altă parte. Aș fi foarte fericit să vă văd la Lund și să rămân tot timpul cu dvs.! Sper să termin până atunci nefericita mea carte despre nefericiții șamani!... Soția mea vă transmite cele mai bune gânduri. Omagiile mele dnei Wikander și foarte prietenește al dvs.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
valori pe care doar noi suntem în stare să le vedem în ea și să le înțelegem. În acest sens, rămânem în istorie și facem „istoricism”. Însăși contemporaneitatea noastră ne obligă să căutăm în ea sensul profund al faptului religios. Fericita generație de la 1900 nu avea nevoie de această „pogorâre în profunzimi”. „Istoria” lor șsic!ț le permitea să se dedice exclusiv descifrării inscripțiilor... Astăzi, când milioane și milioane de oameni mor pentru că au înțeles prost sau prea bine anumite mituri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]