19,782 matches
-
armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Șeful Secției a II-a din cadrul Armatei a 4-a române (22.06.1941-01.01.1942); comandant al Regimentului 7 Dorobanți (01.01-20.11.1942); trecut în disponibilitate-dispărut pe front la 20.11.1942; comandant al Regimentului 4 Infanterie din Divizia 2 Voluntari "Horia, Cloșca și Crișan" (12.04-12.09.1945); înlocuitor al comandantului Diviziei 2 Voluntari "Horia, Cloșca și Crișan" (12.09.1945-12.08.1946); comandant al Școlii Superioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1940). 175 Ioan V. Stihi (1907-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie (1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1930). În 1941 activa ca ofițer de informații în cadrul Regimentului 6 Vânători. Mort pe frontul de est în septembrie 1941. Locotenent (din 16.10.1935); căpitan (din 10.05.1941). 176 Nu a putut fi identificat. 177 Nu au putut fi identificați. 178 Nu a putut fi identificat. 179 Dumitru Captaru (1894-1964), militar de carieră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Armatei a 4-a (09.09-08.11.1941); șef al Marelui Stat Major (22.09.1941-17.01.1942). În ianuarie 1942 a intrat în conflict cu mareșalul Ion Antonescu în ceea ce privește numărul marilor unități ce urmau să fie trimise pe frontul de est, fiind nevoit să-și dea demisia din fruntea Marelui Stat Major. A fost trecut în rezervă la 15.07.1942. Arestat la 12.08.1948 și condamnat de autoritățile comuniste în 19.01.1949 la 8 ani temniță
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Regimentului 4 Artilerie Grea (20.04.1942-30.12.1943); șef de Stat Major al Direcției Superioare a Motomecanizării din Ministerul de Război (30.12.1943-04.04.1944); comandant al Brigăzii 14 Artilerie (04.04.1944-24.08.1944); dispărut pe front în cursul luptelor din Basarabia la 24.08.1944; trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 31.12.1948. Maior (din 10.05.1925); locotenent-colonel (din 24.01.1937); colonel (din 08.06.1940). 291 Documentul a fost înregistrat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cadrele active ale armatei la 23.06.1920, cu gradul de locotenent. Șef de Stat Major al Diviziei 20 Infanterie (01.11.1940-01.05.1941); Șef de Stat Major al Brigăzii 1 Fortificații (01.05-22.06.1941); mobilizat pe front în cadrul Brigăzii 1 Fortificații (22.06.1941-15.05.1942); transferat la Secția a II-a Informații a Marelui Stat Major, ca organ exterior însărcinat cu conducerea Biroului Statistic Sibiu, detașat pe lângă organul informativ MStM Capitală (15.05.1942-07.01.1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie (1922-1924). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1924). Șef Birou Regulamente în cadrul Secției a V-a Instrucție din Marele Stat Major (01.03.1940-01.06.1942); detașat pe front la comandamentul Armatei a 4-a (01.09-26.10.1941); comandant de divizion în Regimentul 53 Artilerie (01.06-20.10.1942); Șef Birou Regulamente în cadrul Secției a V-a Instrucție din Marele Stat Major (20.10.1942-26.07.1945); stagiu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în comandamentul Batalionului 6 Vânători de Munte (01.04.1930-10.12.1941); ofițer în cadrul Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (10.12.1941-01.09.1942); ofițer în comandamentul Diviziei 5 Infanterie (din 01.09.1942). Dat dispărut pe front la 22.11.1942. Trecut din oficiu în rezervă la 01.07.1948. Sublocotenent (din 01.07.1929); locotenent (din 10.05.1934); căpitan (din 25.10.1939). 521 Valeriu Șelescu (1899-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.05-05.11.1942); la dispoziția Corpului de Cavalerie partea sedentară (05.11.1942-20.03.1943); comandant al Centrului de Instrucție al Cavaleriei (20.03-16.07.1943); comandant al Diviziei 5 Cavalerie Moto (16.07.1943-22.08.1944); rănit pe front și evacuate la 22.08.1944; în Comandamentul Școlilor de Cavalerie (01.12.1944-25.07.1945); subșef al Marelui Stat Major (25.07.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (01.10.1935-20.04.1943); ofițer în comandamentul Regimentului 6 Artilerie (20.04-20.05.1943); ofițer în comandamentul din 01.05.1944 comandantul Divizionului 52 Artilerie Grea (20.05.1943-22.08.1944). Mort pe front la 22.08.1944. Căpitan (din 01.10.1931); maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel (din 20.03.1943). 922 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 21.389 din 06.05.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armată (28.10.1944-30.03.1945); trecut în rezervă la 30.03.1945. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 27.10.1953 sub învinuirea de "crime contra umanității", întrucât în "calitate de comandant al Diviziei 6 Infanterie în 1944 pe front a ordonat executarea la mai mulți români" (sic !). A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 08.10.1955. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.06.1944). 1370 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fiind evreică (31.01-14.04.1942); rechemat în activitate și transferat la Regimentul 23 Infanterie (din 14.04.1942); comandant al Sectorului Bakal-Crimeea (01.05-22.09.1942); ajutor administrativ al comandantului Regimentului 18 Infanterie (22.09-22.12.1942); rănit pe front la 22.12.1942, spitalizat și în concediu medical (22.12.1942-25.08.1943); comandant al Cercului Teritorial Covurlui (25.08.1943-15.10.1944); comandant al Cercurilor Teritoriale Someș și Alba (15.10.1944-15.04.1945); comandant al Regimentului 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Școlii Superioare de Război din București (1935-1937) respectiv Paris (1939). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1928). Ofițer ajutor Biroul 1 Recrutare din Cercul de Recrutare București (31.10.1940-01.04.1941); ofițer ajutor Biroul 1 Operații, șef Front de Vest în Secția III-a Operații din Marele Stat Major (01.04.1941-01.01.1945); comandant Batalion, șef al Biroului Instrucție din Regimentul 1 Grăniceri (01.01.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
documentul nr. 4. 1734 Se referă la sergentul T.R. Mircea Manoliu. 1735 Emanoil Tulbure (1896-1941), militar de carieră român. Primit din Armata rusă cu vechimea și gradul de locotenent (24.03.1918). A fost încadrat în Serviciul Secret, în cadrul Biroului "Frontul de Est". În iunie 1941 îndeplinea funcția de rezident SSI la Iași, având sarcina de a culege informații despre URSS. Unele mărturii sugerează faptul că a fost agent infiltrat de sovietici în SSI. Locotenent (din 24.03.1918); căpitan (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 13; Lucian Chișu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 21; Popa, Ist. lit., II, 932. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 13; Lucian Chișu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 21; Popa, Ist. lit., II, 932. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX. Concluzii / 554 Bibliografie / 564 Index / 591 PREFAȚĂ Contactele românilor cu Lumea Nouă1 sînt mai vechi decît aprilie 1859, moment în care Henry T. Romertze era acreditat în Principatele Unite, în calitate de consul al SUA; sau în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alcătuirea indexului. Dintre persoanele intervievate, nici una nu ne-a fost de un mai mare ajutor decît Corneliu Bogdan, ambasador al României în Statele Unite din 1967 pînă în 1976 și mai recent, secretar de stat al Ministrului Afacerilor Externe, în guvernul Frontului Salvării Naționale din România. Moartea sa neașteptată, de pe 1 ianuarie 1990, ne-a îndurerat profund. A fost un român devotat, o persoană de o cultură aleasă și un om desăvîrșit. Mai mult decît atît, titlul acestei cărți ne-a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului 133. Pe 23 noiembrie 1940, România a aderat la Axa Roma-Berlin-Tokyo. Ca aliat al Germaniei, Bucureștiul a acceptat schimbarea bruscă a frontului din partea lui Hitler, după care a și atacat Uniunea Sovietică în iunie 1941. Într-o primă fază a acestei campanii, România dorea să recupereze Basarabia și Bucovina de Nord. Acestea o dată înfăptuite, încurajat fiind de conducerea de la Berlin, generalul Antonescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Interesele teritoriale ale Moscovei în România În scurt timp, războiul european devenise doar o parte a unui conflict global. Prin atacul lansat de Japonia la Pearl Harbour și declarația de război a lui Hitler împotriva Statelor Unite, de pe 11 decembrie 1941, frontul s-a lărgit considerabil. Aceste evenimente nu l-au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
naționalistă că Partidul Comunist Român trebuie să fie un partid independent 184. Avînd un singur portofoliu în cadrul noului guvern, comuniștii s-au hotărît să-și întărească partidul. În octombrie, comuniștii s-au aliat cu un partid țărănist de stînga, numit Frontul Plugarilor, cu elemente din Partidul Social Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fi Uniunea Patrioților, pentru a alcătui Frontul Național Democrat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comuniștii s-au aliat cu un partid țărănist de stînga, numit Frontul Plugarilor, cu elemente din Partidul Social Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fi Uniunea Patrioților, pentru a alcătui Frontul Național Democrat sau FND185. Una dintre aceste grupări, Frontul Plugarilor, avea să joace un rol central, grație mai ales fondatorului și liderului ei, Petru Groza. Acesta era un moșier și un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stînga, numit Frontul Plugarilor, cu elemente din Partidul Social Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fi Uniunea Patrioților, pentru a alcătui Frontul Național Democrat sau FND185. Una dintre aceste grupări, Frontul Plugarilor, avea să joace un rol central, grație mai ales fondatorului și liderului ei, Petru Groza. Acesta era un moșier și un industriaș bogat, care avusese o funcție în guvern în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fi Uniunea Patrioților, pentru a alcătui Frontul Național Democrat sau FND185. Una dintre aceste grupări, Frontul Plugarilor, avea să joace un rol central, grație mai ales fondatorului și liderului ei, Petru Groza. Acesta era un moșier și un industriaș bogat, care avusese o funcție în guvern în anii '20, și fondase Frontul Plugarilor în 1933186. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Una dintre aceste grupări, Frontul Plugarilor, avea să joace un rol central, grație mai ales fondatorului și liderului ei, Petru Groza. Acesta era un moșier și un industriaș bogat, care avusese o funcție în guvern în anii '20, și fondase Frontul Plugarilor în 1933186. În FND nu au intrat nici Partidul Național-Țărănesc și nici cel Național-Liberal. Primul guvern al generalului Sănătescu a căzut pe 5 noiembrie, în urma protestelor generalului Vinogradov, din Comisia Sovietică de Control, sub pretextul nerespectării condițiilor de armistițiu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]