20,102 matches
-
al societății. În iulie 1909 brevetează cu Cristea A. Simionescu, directorul "Biruinței", un aparat de stins coșurile, cu care spera să concureze societățile de asigurare, iar în 1910 apar în unicul număr al "Revistei clasice" acțiuni de reclamă pentru lansarea invenției sidefului artificial a fiului său Nikita. Între 1910 și 1912, Macedonski se afla, din nou, la Paris, unde se expatriază datorită modului injust în care considera că este tratat în propria-i țară și încearcă, pe lângă promovarea brevetelor sale de
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
sidefului artificial a fiului său Nikita. Între 1910 și 1912, Macedonski se afla, din nou, la Paris, unde se expatriază datorită modului injust în care considera că este tratat în propria-i țară și încearcă, pe lângă promovarea brevetelor sale de invenție, să se impună pe scena pariziană, cu piesa de teatru "Le Fou?" ("Nebunul?"), care a fost publicată doar postum. Gaston Picard scria în "L'Ambulance", în octombrie 1910, că piesa "Le fou?" a fost citită într-un cerc în care
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
cu activitatea de profesor, Volta își continuă studiile și experimentele, devenind cunoscut în domeniu, iar în anul 1779 obține numirea în funcția de profesor la Universitatea din Pavia, unde își continuă munca în domeniul electricității și face o serie de invenții revoluționare, care îi aduc importante distincții, printre care medalia "Copley" (1791) a Royal Society din Londra al cărui membru era, "Legiunea de onoare" și altele. În anul 1801 Napoleon îl invită la Paris și îi acordă statutul de membru al
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
plecare pentru numeroase cercetări și descoperiri ulterioare. A făcut cercetări și în domeniile chimiei (în 1778 a fost primul savant care a izolat "metanul", principalul constituent al gazului natural), meteorologiei (a inventat "electrometrul", instrument de măsurare a electricității atmosferice). Această invenție constă dintr-o coloană verticală compusă dintr-o succesiune de 1 disc de cupru/1 disc de hârtie îmbibată în soluție salină/1 disc de zinc. La extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se producea un
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
succesiune de 1 disc de cupru/1 disc de hârtie îmbibată în soluție salină/1 disc de zinc. La extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se producea un curent electric continuu de joasă intensitate. Volta descria invenția sa ca un "organ electric", similar celui al peștelui-torpilă. La originea invenției se află teoria " electricității animale" și experiențele asupra broaștelor ale altui fizician italian, Luigi Galvani. Repetând experiențele acestuia, Volta a avansat ipoteza că originea curentului electric apărut când
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
soluție salină/1 disc de zinc. La extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se producea un curent electric continuu de joasă intensitate. Volta descria invenția sa ca un "organ electric", similar celui al peștelui-torpilă. La originea invenției se află teoria " electricității animale" și experiențele asupra broaștelor ale altui fizician italian, Luigi Galvani. Repetând experiențele acestuia, Volta a avansat ipoteza că originea curentului electric apărut când mușchiul este în contact cu două metale diferite nu este țesutul organic
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
o formă de titlu legal care permite posesorului să controleze utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii. Formele comune de proprietate intelectuală includ : Dreptul de autor protejează forma unei lucrări expresive originale (literare, artistice sau tehnice). Brevetul de invenție protejează soluții sau idei originale, iar marca înregistrată protejează modul de identificare a unui producător sau a altei surse de reputație. Aceste drepturi pot fi cedate, închiriate ( licențiate), uneori chiar folosite ca garanție, similar unei proprietăți reale. Aceste drepturi au
Proprietate intelectuală () [Corola-website/Science/298293_a_299622]
-
dezvolta calculul integral. De asemenea a studiat simetria fulgilor de zăpadă și a calculat forțele naturale care intervin în creșterea structurilor geometrice și care vor fi aplicate în studiul cristalografiei. A lucrat și în domeniul opticii, unde se poate aminti invenția sa numită „luneta lui Kepler”. a murit la 15 noiembrie 1630 în Regensburg, Germania, în vârstă de 59 de ani. În memoria lui, Universitatea din Linz poartă numele de „Johannes-Kepler-Universität”. Legile lui Kepler n-au fost acceptate imediat. Multe figuri
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
Kronstadt, Imperiul Rus - d. 8 aprilie 1984, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson. ""pentru invențiile și descoperirile sale de bază în domeniul fizicii temperaturilor joase"". Piotr Leonidovici Kapița s-a născut la 9 iulie 1894 în Rusia în orașul Kronstadt de pe insula Kotlin din Marea Baltică (lângă orașul Sf. Petersburg). Tatăl sau, originar din Basarabia, generalul
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
pentru a-și salva libertatea și viața, să dezmintă public aderarea sa la conceptele coperniciene. Științele care s-au dezvoltat în mod excepțional în această perioadă au fost următoarele:matematică, fizică, chimie și medicină. În matematică se pot menționa ca invenții remarcabile apariția calculului diferențial și integral, inventate practic simultan de către englezul Isaac Newton și germanul Gottfried Wilhelm Leibniz, logaritmii zecimali și naturali de către scoțianul John Napper, ecuațiile cilindrului și ale conului, rezultate deosebite în algebră și trigonometrie. Nașterea chimiei survine
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariția unor tehnici și invenții
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariția unor tehnici și invenții moderne: Aceste progrese au impulsionat fenomenul de „revoluție industrială”. a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost înlocuită cu mașinismul. În acest proces mecanizat muncitorului îi revine rolul de supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
observă o mare schimbare în vestimentație și în investițiile pentru locuințele aspectuoase și confortabile. Dintre toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea care este o clasă de bază a societății capitaliste. Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
Dintre toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea care este o clasă de bază a societății capitaliste. Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 și curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile” de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a născut celebra mișcare Dada, care nu e o invenție exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare și diplomația lui” (parafrază după R. Huelsenbeck). În 1919 se mută la Paris într-o încercare de a lansa Dada pe o scenă
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
de azi. Codexul a fost inventat în primele secole după Hristos sau chiar mai devreme. Se spune că Iulius Cezar a inventat primul codex în timpul războaielor galice, legând pergamentele în stil acordeon și folosea paginile ca puncte de referință. Înainte de invenția și adoptarea tiparului, toate cărțile erau copiate de mână, de aceea ele erau scumpe și rare. În timpul Evului Mediu, doar bisericile, universitățile și nobilii bogați își permiteau cărți, care erau deseori legate cu lanțuri pentru a preveni furtul lor. Primele
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
scriitorului este categorică și definitorie pentru idealul de artă ca sinteză a fantaziei: "„noi nu înțelegem o operă de artă din mult, ci din ceva, înțelegem un ce dintr´un cum”" (s.n.). Condiția obligatorie a artei este talentul, puterea de invenție a scriitorului, expresivitatea și niciodată considerente de școală, de grup social sau de curent literare, saturate de teorii și de erudiție fără sens: "„A crea - a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună și a le turna
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
publicat și articolul-program, "Perspectivă", din care spicuim: «"Manifestul Cercului Literar", spre deosebire de cele care l-au precedat, ca expresie a orientării generațiilor noi românești, n-a tins la inițierea unui curent nou, la revoluționarea tiparelor literare, la formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Joseph Nicéphore Niépce, un fizician francez, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță fotosensibilă , după o
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
dar invenția sa a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el „daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore (când cerul este complet senin). Copierea se făcea prin presarea matriței pe
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
presarea matriței pe suportul de hârtie, ca și la orice tipărire a ziarelor. Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar și la o oră de vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua invenție făcând să apară și o nouă meserie, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii. În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Félix Nadar, realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon). Dacă
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
de cristal. Totodată, volumul și greutatea aparatului de fotografiat se micșorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă. În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direcții principale: Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. Primul sistem color, "Autochrome Lumière", a
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
română. (Conform DEX '98, termenul „cifră” este preluat din italianul "cifra", în latină tot "cifra", în franceză "chiffre".) Istoria apariției, evoluției și răspândirii cifrelor nu se poate separa de cea a sistemelor de numerație, și este strâns legată de câteva invenții primordiale cum sunt scrisul, abacul și tiparul. Inventarea cifrelor este la fel de importantă pentru omenire ca și inventarea alfabetului. Din familia de cuvinte a cuvântului "cifră": cifru, cifrare, descifrare. O cifră mai poate fi de fapt și un număr care indică
Cifră () [Corola-website/Science/297146_a_298475]