20,247 matches
-
numit director al Teatrului Muncă și Voie Bună, cunoscut sub numele Teatrul din Uranus, dar sunt ultimii ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt realizate de N. cu talent și acuratețe. SCRIERI: Opera lui Gogol în România, București, 1959; L.N. Tolstoi și literatura română, București, 1963; Prozatori sovietici contemporani, București, 1968; Ivan Bunin, București, 1971; Pe scara timpului..., București, 1972; A.S. Pușkin, București, 1978; La hotar de veacuri (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
valorii, fără a pretinde să impună o estetică proprie: „Ceea ce ținem înainte de toate este ca «Adevărul literar» să fie o publicație fără idei preconcepute, fără înjugare la școli și doctrine, lipsită de piedica particularismului și fanatismului, primitoare deopotrivă pentru toate talentele, indiferent de credințe sau tendințe, ci numai cu unica preocupare a Frumosului, a Binelui și a Adevărului. Aceasta nu ne va împiedica, ci mai vârtos ne va îndemna ca, față de materialismul vulgar ce pare a fi încuibat într-o bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
o bună parte a societății de astăzi, să căutăm a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă Renaștere). Revista avea patru pagini, care vor spori cu timpul, ajungând în 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
științei, cronică teatrală, cronică plastică (susținută mulți ani de H. Blazian), cronică cinematografică (datorată neobositului D. I. Suchianu), acestora adăugându-li-se mai târziu cronica sportivă, cronica modei, gastronomică, a șahului etc. Deși se declara „în afara școlilor”, „primitoare deopotrivă pentru toate talentele”, redacția manifestă în 1920-1925 o simpatie mai accentuată pentru modernism, cu deosebire în poezie. Așa se explică prezența lui Al. Macedonski (cu rondeluri postume), a lui I. Minulescu, Ion Vinea, B. Fundoianu, Elena Farago, Emil Isac, Aron Cotruș (acum într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
explicit profilul. Ea reafirma „cea mai deplină libertate spirituală” și accentua europenismul, democratismul, opus autohtonismului și ortodoxismului: „misticismului care ne înconjoară, politicii religioase practicate de profitorii cădelnițelor de argint, am opus raționalismul luminat.” Iar un an mai târziu, reamintea criteriul talentului și opțiunea pentru maniera absolut eclectică: „Nici un curent literar, de la tradiționalism până la modernism, nu ne este străin. Eclectismul cel mai desăvârșit ne servește, alături de talent, drept criteriu de îndrumare.” Revista adopta un spirit temperat, repudiind excesele de oriunde ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
profitorii cădelnițelor de argint, am opus raționalismul luminat.” Iar un an mai târziu, reamintea criteriul talentului și opțiunea pentru maniera absolut eclectică: „Nici un curent literar, de la tradiționalism până la modernism, nu ne este străin. Eclectismul cel mai desăvârșit ne servește, alături de talent, drept criteriu de îndrumare.” Revista adopta un spirit temperat, repudiind excesele de oriunde ar fi venit ele (punct de vedere foarte clar exprimat de Al. A. Philippide), nu fără o anume simpatie față de tradiționalism, în formele lui evoluate, sau față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
despre pictura murală românească și est-europeană, Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural Painting of Eastern Europe, ce avea să apară abia după moartea sa, în 1970. Patosul și replica tăioasă a articolelor, studiilor și lucrărilor cu caracter științific izvorăsc din talentul de prozator al lui N., rămas necunoscut în timpul vieții sale. Cele câteva nuvele și povestiri păstrate în manuscris, dar mai ales paginile de jurnal și evocările unor personalități precum Constantin Brâncuși, Lucian Blaga, Al. Busuioceanu, publicate parțial în 1999, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
noi civilizații, musulmane de data aceasta"79. Prin urmare, textul lui Mirel Bănică este o serioasă ocazie de ingenioasă reflecție, dar și de temeinică învățătură. În concluzie, acest volum semnat de Mirel Bănică se impune prin frumusețea scriiturii, prin realul talent publicistic al autorului, prin originalitatea și profesionalismul interpretării unor subiecte religioase actuale, complexe și dificile pentru profani. În peisajul românesc al tinerilor specialiști în știința religiilor, Mirel Bănică este un autor care a confirmat. Textele sale sunt profitabile spiritual pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mod deosebit corelațiile din această secvență a lucrării privind mitul și fenomenul povestirii. Printre altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și dinamica mitologiei ocupă, de asemenea, un loc important în cuprinsul cărții. Sunt frecvente trimiteri la lucrările unor specialiști autentici, aici remarcându-l, în primul rând, pe Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
decizie, prin care managerul hotărăște ce trebuie făcut în principalele procese și acțiuni desfășurate în cadrul 20 întreprinderii. S-a afirmat la un moment dat că managementul este cea mai creatoare artă, el este „arta artelor, deoarece are în vedere dirijarea talentelor altora”6. Când vorbea însă despre rolul managerului, autorul francez recunoștea că aceasta constă în a „face față inteligent schimbărilor”. Managementul, nota tot Jean-Jacques Servan Schreiber, este instrumentul prin care schimbările sociale, economice, tehnologice și politice, toate schimbările umane pot
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
social-istorice) ca universale, aplicarea mecanică a termenilor occidentali la genuri, forme și structuri literare orientale, impunerea modelelor vestice în Est etc. Antieurocentriste erau, în esență, și concepțiile anterioare ale lui T.S. Eliot, care cerea încă în Tradition and the Individual Talent (1919) considerarea întregii literaturi europene începând cu Homer ca având o existență simultană, în cadrul unei ordini simultane. La fel, ideea lui Harry Levin conform căruia toate literaturile formează one organic continuum. Estul apropiat sau depărtat este inclus în definiție. pentru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pătrundere, finețe și discernământ, peisajul cultural al momentului, mai complicat și mai plin de nuanțe decât se crede îndeobște. Oricum, a ieșit nealterat din acea epocă, încât a putut apoi să dea, începând cu monografia despre Rebreanu, măsura marelui său talent. Principala calitate a lui Lucian Raicu, pe care o posedă într-un grad excepțional și care ar putea fi definită prin cuvintele inteligență, capacitate analitică, perspicacitate, determină nu numai întreaga structură a criticii sale, ci și obiectul și finalitatea ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
este marea disponibilitate a expresiei. Criticul are nu numai serii de idei, ci și serii de cuvinte, gata în orice moment să le „îmbrace” pe cele dintâi, fără nici o urmă de crispare, cu o ușurință ce ține de har, de talent, în fraze precise, limpezi, cursive, „rotunde”. Stilul, deși „sec”, place, are un farmec al său, specific, ce ține probabil de modul „ascuțit” al rostirii, de proprietatea termenilor, de adecvarea netrudnică a expresiei. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Liviu Rebreanu, București, 1967; Structuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Partidul Muncitoresc Român deschide perspectivele cele mai largi și mai sigure dezvoltării revoluției noastre culturale, Înflorii culturii, științelor și artelor noastre. Așa Încât, chemarea cu care se Încheie Hotărârea, invitația către oamenii științei, literaturii și artei «de a-și pune tot talentul și puterea lor de muncă pentru a asigura Înflorirea culturii În țara noastră și a contribui În mod activ la construirea orânduirii socialiste» constituie de fapt un mare angajament și o sarcină de căpetenie pentru creatorii noștri, constituie de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
odioasa cultură burgheză”, jenant Înnegrită și minimalizată. Această arie a calomniei a fost cântată de aproape toți creatorii vremii, de la știință la arte, și presa stă mărturie; unii au cântat-o plat, alții corect, alții măiastru: cu patos revoluționar și talent. În această din urmă ipostază Îl regăsim pe Dan Petrașincu, combatant activ, cu vechime mare - Încă din august 1944 - În munca de epurare, comunizare și ideologizare a culturii noastre, așa cum reiese din numeroasele contribuții ale acestuia menționate În anterioarele mele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
halebardele În aproape toată moștenirea noastră culturală, În toata civilizația apuseană, izolând și călăuzind nefiresc cunoașterea și informația din vreme doar spre „răsărit”, proslăvind ia modul deșănțat regimul „tuturor libertăților”, recomandându-l tinerilor, decapitându-i dacă nu-l servesc cu talent și devoțiune, acești inși, așadar, mai degrabă sau mai târziu, se retrag la sânul „putredei și retrogradei” orânduiri capitaliste; sunt mulți danpetrașinci care prin zelul lor propagandistic au deformat și deturnat spre tipare monstruoase, inadecvate, inefabilul creator și specificul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
firește - generația mea ca și atâtea alte generații În urma noastră, și le-au pus la fel! - totuși astăzi ele au Într-adevăr o altă rezonanță. Întrebările dumitale - «Cum să debutezi? Unde? În ce fel? Dacă merită?»Ă Sau dacă «ai talent» și dacă acest talent «va găsi ecou» la cei ce te Încojoară, și cum anume «să corespunzi exigențelor cerute unui scriitor În vremea noastră?», fiind În același timp credincios năzuințelor dumitale «cele mai intime, de om și de artist», - aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și atâtea alte generații În urma noastră, și le-au pus la fel! - totuși astăzi ele au Într-adevăr o altă rezonanță. Întrebările dumitale - «Cum să debutezi? Unde? În ce fel? Dacă merită?»Ă Sau dacă «ai talent» și dacă acest talent «va găsi ecou» la cei ce te Încojoară, și cum anume «să corespunzi exigențelor cerute unui scriitor În vremea noastră?», fiind În același timp credincios năzuințelor dumitale «cele mai intime, de om și de artist», - aceste Întrebări au trezit În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nou și promițător, În care cei ce conduc treburile obștești să-și pună mereu problema nu numai În ce fel și cum să ajute pe artiștii consacrați, ci să urmărească mugurii care dau În floare pe tulpina artei naționale, tinerele talente care au dreptul să se manifeste la lumină. Scriai, pe vremea aceea, o poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației tale, să fie „bune”, să fie recunoscute „de calitate”; prima
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
avem pilda Uniunii Sovietice, a literaturii sale Închegată pe norme și pe dimensiuni inedite, slujită de oameni alcătuiți după alte tipare spirituale. (Ă). Iar toate acestea au pornit să se Înfăptuiască și la noi. Dragostea Statului pentru tot ceea ce este talent, pentru tot ceea ce este artă, exprimând viața reală și de luptă a prezentului și a viitorului, se transpune În cuvinte sobre, izvorâte din judecata unor oameni ai faptei care-și prețuiesc aiezii și nu vor decât să le acorde locul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
principialității ei, a Însușirii marxism-leninismului ca o concluzie diriguitoare. Nu Înțeleg să sprijin opere slabe, naive (Ă) pe simpla lor adeziune la tabăra progresistă (Ă). A urmări cu consecvență rolul funcțional al criticii, de creștere a literaturii, de formare a talentului, nu Înseamnă a face pe grădinarul olandez care se plimbă benign, cu luleaua În gură și cu stropitoarea În mână printre straturi. Nu Înseamnă aceasta pentru că viața (și literatură nu ies din ea) nu e o grădină olandeză. «A scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drumul aceleiași vieți noi, fericite. Acest proces l-a Înțeles just Mihai Gavril și-l exprimă În multe din versurile sale (Ă)”32. Anul 1949 impune În viața literară românească un cadru mai vechi, dar fundamental restructurat, de cultivare a talentelor: cenaclul. Adevărată pepinieră de poeți, cenaclul exista peste tot: În orașe: pe lângă fabrici și În unitățile de Învățământ, la sate: pe lângă căminele culturale. Presa din vreme dă numeroase detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria Cetină, Mălina Cajal, Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anii următori, În campania Împotriva proletcultismului În poezie. Dar să citim articolul lui George DAN41: „În discuțiile despre poezie care au avut loc săptămâna trecută la Uniunea Scriitorilor s-a subliniat că niciodată n-au Înflorit În țara noastră atâtea talente ca astăzi când Partidul sprijină orice condei Începător și-i dă posibilitatea să se dezvolte armonios, În acest climat fierbinte de muncă și luptă. Dar, poeții pe cât de numeroși și pe cât de talentați, au Început - tocmai din cauza ușurinței cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]