21,186 matches
-
experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului. În felul acesta putem spune că experimentul de laborator introduce în mod dirijat „patologicul” în normal. Întrucât obiectul psihopatologiei nu se experimentează, ci este supus unei înțelegeri reflexive, vom aborda în continuare aspecte legate de spațiul clinic, considerat ca domeniu al gândirii în sfera psihopatologiei. Spațiul clinic se construiește ca un „spațiu epistemologic” în care își dau întâlnire limbajul, privirea și suferința. Acesta reprezintă spațiul vizionar în și prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
polimorfism, centrată pe propriul corp, dezvoltată, întreținută și amplificată de persoana bolnavului respectiv, în cadrul căreia elementele de suferință sunt atât somatice, cât și psihice, ele condiționându-se reciproc. Aceată categorie de „bolnavi dificili” (A. Păunescu-Podeanu), reprezintă „cazuri complicate”, greu de abordat și extrem de rezistente la tratament, care sunt, de regulă, „evitate” de medicii de medicină generală, priviți destul de superficial și fără un interes deosebit de către psihiatri, dar care constituie un mare procent al clientelei psihanaliștilor și a altor psihoterapeuți, precum și marea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ocupă de aspectul medical al tulburărilor psihice. Se poate afirma faptul că psihopatologia se situează între psihologie și psihiatrie, dar modul de a studia și înțelege obiectul său, are un caracter predominant „interior”, raportat la semnificația acestuia. Cele trei discipline, abordează viața psihică a persoanei umane din direcții diferite, deși aceasta are un caracter unitar. Prin aceasta ele nu sunt contradictorii, ci complementare, fiecare aducându-și contribuția sa în cunoașterea obiectului supus cercetării și cunoașterii științifice. 2) Raporturile metodologice Atitudinea față de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e însoțită de un amplu studiu privind raporturile dintre cei doi, relațiile dintre jurnal și poezia erotică a lui Alecsandri, influența scriitorilor francezi asupra poetului și prozatorului în perioada 1845-1853, aspectele romantice și clasice ale textului diaristic etc. Istoricul literar abordează alteori scrierile în franceză ale lui Alecu Russo, traducerile lui Costache Negruzzi din Victor Hugo ș.a. P. a publicat și o serie de studii de uz didactic, un compendiu de gramatică franceză și un curs de literatură franceză. SCRIERI: Trepte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Nicolae Neagu, UMF Tîrgu-Mureș Cuvinte cheie: motricitate, competențe cognitive, fenotip motric, coaching, didactică performanțială. Rezumat Studiul de față își propune să abordeze problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție sporită sportului de performanță, datorită constatărilor care reclamă o lipsă de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
antrenamentului sportiv, aspecte psihopedagogice ale relației profesor (antrenor) - elev/student (sportiv), elemente psiho comportamentale ale elevului/studentului cu aptitudini înalte, etc. Revenind la problematica studiului nostru, cea a cercetării științifice din domeniul activității motrice umane, în contextul cercetării pedagogice, vom aborda, printre altele, problematica cercetătorului din domeniul activităților motrice de performanță, care desfășoară în principal, o muncă de tip practic-aplicativ și mai puțin una de tip teoretic. Cercetarea pedagogică și cercetarea în activitățile motrice umane - raporturi Domeniul extrem de vast al pedagogiei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pedagogică le are de atins, fie că este vorba de un nivel sau altul. Cercetarea științifică a activităților motrice performanțiale în contextul activităților motrice umane În lucrarea „Metodologia cercetării activităților corporale” ediția a II-a (2005) distinsul profesor MIHAI EPURAN abordează, printre altele, câteva aspecte de natură terminologică, legate de denumirea acestui tip de activități care presupun mișcarea umană. Se face, astfel, referire la trei variante posibile: • Activități fizice; • Activități motrice; • Activități corporale. Distinsul autor consideră termenul de fizic ca având
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai din punctul de vedere al componentei instructive și cel al eficienței acțiunilor acestuia. Activitatea lui este privită, mai mult ca un tip de management eficient și performant, decât o intervenție de tip educațional, care să se îmbine cu
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
tip de management eficient și performant, decât o intervenție de tip educațional, care să se îmbine cu cea instructivă. Cum, tot atât de rar se întâlnește și termenul de spațiu educațional ca fiind definitoriu și pentru procesul de antrenament sportiv. Considerăm că, abordând doar din punct de vedere performanțial antrenamentul sportiv, reducem influența antrenorului numai la nivel strict motric, fie că este vorba de formarea unor deprinderi motrice noi, ca elemente constitutive ale fenotipului unui sportiv, sau dezvoltarea unor aptitudini fizice (calitățile motrice
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
complementare obiectivelor generale ale educației și adaptate particularităților individuale sau caracteristicilor uneia sau alteia dintre deficiențe sau dificultăți de Învățare. De asemenea, CES implică o asistență complexă, incluzând aspectele medicale, sociale și educaționale. Există, În prezent, două perspective educaționale care abordează problematica educației speciale În România: perspectiva individuală asupra copilului și perspectiva curriculară. perspectiva individuală asupra copilului este aceea care definește dificultățile școlare sub aspectul caracteristicilor individuale ale copiilor (deficiențe, context social sau particularități psihice); astfel, această perspectivă a creat În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
posibilelor și imposibilelor altor lumi, iată pariul pe care se bazează a doua noastră serie de studii. LUMILE ȘI SPAIMELE LOR Neputînd percepe lumea o configurare de posibile și de imposibile în totalitatea ei, care este calea potrivită pentru a aborda acest ansamblu? O societate, o civilizație are temeri, spaime, tabu-uri. Pentru Kogi, spre exemplu, să scobești pămîntul, ca să faci tuneluri de cale ferată și galerii de metro, este un act de neînchipuit: înseamnă să rănești Natura-Mamă. Ceea ce caracterizează o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu este, oare, periculos pentru oamenii moderni, "probabilismul" nu conduce oare la a-responsabilitate? De exemplu, cum abordează lumea modernă problema riscurilor majore (sanitare, ecologice...)? Să ne gîndim la afacerea sîngelui contaminat, a "vacii nebune", la organismele modificate genetic, la deșeurile nucleare. Demersul nu constă, oare, în evaluarea probabilității ca acest eveniment periculos să se producă? Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
până acum, din tot ce ne-ați spus, noi facem exact pe dos”. Orice vă recomand să faceți este valabil numai dacă rezolvă o problemă definitiv și soluționează în mod constant problemele similare. Pentru a face acest lucru, trebuie să abordați o problemă începând cu o definire precisă a rezultatelor măsurabile și a comportamentelor asociate acestora, după care urmează o implementare precisă a planului și o evaluare sistematică. Aceasta trebuie să influențeze toate deciziile luate în organizație. Când conducerea inițiază o
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
produsele în Japonia. Managementul performanței nu este o soluție managerială care se aplică o singură dată unei singure probleme apărute la serviciu. Acesta oferă o modalitate precisă de analizare a muncii și de implementare a sistemului de management care va aborda nu numai problemele asociate cu performanța neadecvată, ci va conduce la metode de maximizare a performanței în orice problemă care ține de afacerile companiei. Deoarece managementul performanței constituie o abordare precisă, bazată pe date exacte, soluțiile pot fi reproduse în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
companii încă oferă medii de lucru groaznice. Să vă dau un exemplu în care, deși o practică organizațională se credea a fi pozitivă, s-a dovedit a fi o experiență negativă. Cu câțiva ani în urmă, un bărbat m-a abordat în pauza unuia dintre seminariile mele și mi-a spus: „Compania noastră este înnebunită după echipe. Nu mai poți face nimic de unul singur. Eu am făcut parte dintr-o echipă timp de 18 luni alături de alți opt ingineri chimiști
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o singură zi până la sfârșitul acestui trimestru, vei fi concediat. Sper că nu va fi necesar. Dacă pot face ceva ca să te ajut, anunță-mă”. Mai târziu în aceeași zi, în timp ce-și face treaba, ați putea să-l abordați pe Thad și să-i spuneți ceva de genul: „Thad, îmi pare rău pentru ce a trebuit să-ți spun dimineață. Ești unul dintre cei mai buni angajați pe care îi am...”. Deși ar putea părea o diferență nesemnificativă, vă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unor etichete pentru a descrie performanța nu numai că nu ajută la schimbarea performanței, ci determină dezaprobarea. Învinovățim angajatul pentru că nu este motivat, are o atitudine necorespunzătoare, trebuie să fie tot timpul supravegheat, nu are suficientă tragere de inimă. Când abordați problema performanței în acest fel, singura soluție este să-i spuneți persoanei „să se conformeze cerințelor sau să plece”. O altă problemă cu aceste stereotipuri privind angajații este că, deși ca manager acceptați responsabilitatea de a „schimba pe cineva”, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
problemă?”. Iar următoarea: „Care este cea mai bună metodă de a o rezolva?”. Dacă, după ce ați răspuns la aceste două întrebări, decideți că o echipă este cea mai adecvată metodă de a soluționa problema, atunci trebuie să o aplicați. Când abordați această cale, echipa aduce imediat un plus de valoare muncii. Din moment ce problema a fost identificată, echipa va ști exact care este sarcina sa, când a fost încheiată și cât de bine s-a descurcat. Acestea sunt condițiile în care o
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
v-ați decis să creați echipe autonome, probabil că veți schimba fundamental structura și cultura companiei dumneavoastră. Aceasta este o sarcină aproape imposibilă dacă nu aveți nici o strategie de întărire a comportamentelor care să corespundă noului tip de activitate. Dacă abordați implementarea echipelor într-un mod care le cere angajaților să renunțe la vechile obiceiuri, sunt șanse foarte mari să vă loviți de un eșec. Cel mai bună metodă de a renunța la un vechi obicei este să-l înlocuiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a unei echipe. Acest gen de activități sunt foarte riscante. Umilirea în public se află în topul listei lucrurilor de care se tem cei mai mulți. Unii vor minți, vor înșela și vor fura pentru a evita această situație jenantă. Alții vor aborda activitatea ci cinismați la începutul serviciu și depresie. Lucrătorii slabi au nevoie de întărire pozitivă pentru a-și îmbunătăți activitatea, nu de pedepse, adică exact ceea ce le oferă aceste programe. Există metode mai bune de a te distra la serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
alegeți pe cineva numai pentru că este îndemânatic. Folosiți orice ocazie pentru a arăta, prin intermediul acțiunilor dumneavoastră și atenției acordate, că performanța de vârf merită efortul. SDCL Din moment ce cinci zile pe săptămână le petrecem la serviciu, este important pentru oameni să abordeze munca prin cuvintele: „Slavă Domnului că-i luni (SDCL)”. Acest lucru poate fi realizat numai când toată lumea înțelege și aplică principiile managementului de performanță. Într-o companie cu 1 000 de angajați, există 1 000 de surse potențiale de întărire
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a restricționa utilizarea sa sistematică? Pentru a-l parafraza pe Burrhus Frederik Skinner, cea mai bună metodă de apărare împotriva tiraniei este educarea tuturor în spiritul tehnologiei (comportamentale), astfel încât puterea motivării să nu încapă în mâinile câtorva oameni. Managementul performanței abordează valoarea sa intrinsecă. Valorile provin din comportament. Ele sunt mărturii ale patternurilor comportamentale dezirabile pe care un grup încearcă să le promoveze. În măsura în care aceste valori pot fi țintite, ele sunt mult mai ușor de dobândit în orice grup, acasă, la
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de integritate poate să ducă o companie la faliment și să creeze o forță de muncă pentru care integritatea să nu aibă nici o semnificație. Egalitatea și respectul. Abordarea managementului performanței implică o anumită egalitate și respect în modul în care abordăm o altă ființă umană. Presupunerea de bază în această abordare este aceea că cele mai multe comportamente sunt învățate prin consecințele din mediul înconjurător. Ca atare, tragem concluzia că la baza comportamentului altora stau motive logice: acționează astfel deoarece au învățat să
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
secțiune alătură volumele de poezie publicate la București: Vorbirea care vede (1999), Puncte de sprijin pentru suflet (1999), Recviem pentru inimă de zeu (1999), Cartea Babilonului (1999), Coenaesthesicon (2000), Aionios. Armonii ale paradisului spiritual (2001), Eudaimonia (2001). La început poetul abordează într-o manieră ludică degajată diverse aspecte ale existenței, fără a reuși să le transfigureze expresiv, după cum nici procedeele experimentate nu izbutesc să ilustreze pregnant conceptul postmodernist. Cărțile tipărite la sfârșitul anilor ’90 cultivă o formă a poeziei onirice, proprie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
jurnale deghizate în roman. Prozatorul știe să construiască, să generalizeze, asigurând totodată demersului său prezența palpitului „vieții trăite”. Există, desigur, accente convenționale, există și multe stridențe, consecutive pactizării cu procedee ale prozei „populare”, dar ele rămân, în parte, neglijabile. Prins abordează o temă gravă: confruntarea unui om aflat în plină tinerețe cu somația morții apropiate, final anunțat, inexorabil. Cu toate acestea, romanul nu e sufocat de tonalitatea sumbră, ci e stenic și incitant, autorul utilizând somația inevitabilului pentru a determina o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]