19,818 matches
-
de o a treia; Tulburarea legată de uzul de substanță psihoactivă și fenomenele de sevraj pot mima o condiție psihiatrică. Diagnosticul diferențial: simptomele unei tulburări legate de uzul de substanțe psihoactive ca și sevrajul pot mima aproape orice condiție psihiatrică. Abuzul de substanțe psihoactive are efecte profunde asupra sistemului neurotrasmițătorilor implicați În patofiziologia unor condiții psihiatrice, iar uzul cronic poate developa o vulnerabilitate preexistentă sau modificările biochimice care se produc pot conduce la o condiție psihiatrică. Cea mai eficientă cale de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihiatrice; clasificarea debutului condiției psihiatrice și a debutului dependenței; menținerea simptomelor psihiatrice Într-o perioadă de abstinență. Subtipuri de diagnostic dual: A) Tulburarea psihiatrică primară: A1) Tulburarea psihiatrică se produce În mod clar Înaintea apariției uzului constant de substanță. Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade ale tulburării psihiatrice. A2) Uzul de substanță poate să se producă și Înaintea debutului tulburării psihiatrice dar nu Întrunește criteriile de abuz sau dependență. O asemenea condiție poate fi considerată automedicație. De
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În mod clar Înaintea apariției uzului constant de substanță. Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade ale tulburării psihiatrice. A2) Uzul de substanță poate să se producă și Înaintea debutului tulburării psihiatrice dar nu Întrunește criteriile de abuz sau dependență. O asemenea condiție poate fi considerată automedicație. De exemplu, o persoană experimentează consumul excesiv de alcool În timpul episoadelor unei depresii majore, dar nu mai bea când depresia se remite. B) Tulburarea legată de uzul de substanță este primară: B1
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
episoadelor unei depresii majore, dar nu mai bea când depresia se remite. B) Tulburarea legată de uzul de substanță este primară: B1) Tulburarea legată de uzul de substanță există Înaintea debutului tulburării psihiatrice. B2) Există o relație distinctă Între evoluția abuzului de substanță sau dependența și episoadele psihiatrice, În sensul că simptomele psihiatrice se produc numai În timpul fazelor acute ale abuzului de substanță sau În primele trei săptămâni de abstinență. De exemplu, o persoană Îndeplinește criteriile unei depresii majore pe parcursul dependenței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
primară: B1) Tulburarea legată de uzul de substanță există Înaintea debutului tulburării psihiatrice. B2) Există o relație distinctă Între evoluția abuzului de substanță sau dependența și episoadele psihiatrice, În sensul că simptomele psihiatrice se produc numai În timpul fazelor acute ale abuzului de substanță sau În primele trei săptămâni de abstinență. De exemplu, o persoană Îndeplinește criteriile unei depresii majore pe parcursul dependenței de alcool, dar nu prezintă simptome de depresie majoră În timpul unei perioade de abstinență mai lungă de trei săptămâni. C
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nici una nu pare să modifice semnificativ cursul celeilalte. De exemplu, o persoană diagnosticată cu schizofrenie la 17 ani, Începe să dezvolte un consum abuziv de alcool odată cu Începerea anilor 20, indiferent de faza evolutivă a schizofreniei, acută sau nu. C4) Abuzul de substanță debutează În mod clar Înaintea tulburării psihiatrice, dar amândouă au cursuri evolutive independente, astfel Încât nici una nu pare să influențeze cursul celeilalte. De exemplu, o persoană cu dependență la cocaină de doi ani de zile, dezvoltă simptome de schizofrenie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
urinei și informații furnizate de familie sau de alte persoane care vin În contact direct și constant cu persoanele prezentând simptomatologie duală. Criterii diagnostice În detectarea diagnosticului dual: studiile cele mai valide se referă la criteriile diagnostice ale schizofreniei și abuzului de substanțe din clasificările internaționale: ICD-10, DSM -III-R, DSM -IV. Utilizarea interviurilor structurate pentru diagnosticele din DSM-IV și ICD-10 ameliorează În mod semnificativ precizia studiilor, ca de pildă interviul diagnostic sistematizat (Diagnostical Interviewed Schedule, Robbins et al., 1981) și interviul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de farmacopsihoză, În sensul că persistența simptomelor care depășesc 6 săptămâni de la instalarea sevrajului trebuie reconsiderate psihiatric. Astfel, un interval de 6 luni de sevraj este indispensabil pentru a exclude diagnosticul de farmacopsihoză de simptomatologia psihotică apărută În contextul unui abuz de substanță. După cum arătă cercetările În domeniu, diferențierea diagnosticului de schizofrenie și farmacopsihoză pusă pe seama exclusivă a consumului de substanțe nu se poate face cu ușurință și numai prin monitorizarea acelor subiecți după o atentă reevaluare a simptomelor În timp
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de intoxicație acută recentă. 3. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE: Prevalența toxicomaniilor la pacienții schizofrenici Într-un studiu epidemiologic efectuat În populația generală de tipul „Epidemiologic Catchment Area Study” (ECA) 47% din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la pacienții schizofrenici Într-un studiu epidemiologic efectuat În populația generală de tipul „Epidemiologic Catchment Area Study” (ECA) 47% din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ECA) 47% din pacienții schizofrenici au prezentat În cursul vieții lor un episod de abuz sau de dependență la alcool sau un drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței pe Întreaga viață este cuprins Între 20 - 60% pentru toate substanțele luate În considerație. După
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
drog. Abuzul sau dependența la alcool afectează un număr de 33,7% din pacienții schizofreni ai studiului citat. Abuzul sau dependența față de alte droguri afectează un procent de 27,5%. La pacienții schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței pe Întreaga viață este cuprins Între 20 - 60% pentru toate substanțele luate În considerație. După Cuffel (1992) prevalența adicțiilor comorbide crește În mod constant la schizofreni În ultimele decenii, fenomen explicat de specialiști prin scurtarea duratei de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În considerație. După Cuffel (1992) prevalența adicțiilor comorbide crește În mod constant la schizofreni În ultimele decenii, fenomen explicat de specialiști prin scurtarea duratei de spitalizare și, mai ales, datorită fenomenului de dezinstituționalizare, ceea ce facilitează accesul pacienților la toxinele de abuz. Prevalența schizofreniei În populațiile de toxicomani și de alcoolici În studiul ECA la populația generală depinde de tipul de substanțe ingerate (opiaceele, canabisul, cocaina, amfetaminele, halucinogenele, alcoolul). Datele statistice arată că fenomenul toxicomaniei, precum și cel al comorbidității schizofreniei cu consumul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
studiul ECA la populația generală depinde de tipul de substanțe ingerate (opiaceele, canabisul, cocaina, amfetaminele, halucinogenele, alcoolul). Datele statistice arată că fenomenul toxicomaniei, precum și cel al comorbidității schizofreniei cu consumul de toxice este mai mare În Occident În ceea ce privește substanțele de abuz și este cel puțin la fel de mare În ceea ce privește alcoolul, la nou În țară. Astfel, la noi În țară, cea mai frecventă și cea mai gravă comorbiditate toxicomanică la pacienții schizofreni, care explică și un indice crescut de cronicizare este asocierea comorbidă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ar consuma cantități mai mari de canabis, de opiacee și de cocaină În zonele urbane, În timp ce alcoolul ar fi mai frecvent Întâlnit ca și comorbiditate toxicomanică la schizofrenii din regiunile rurale. Politoxicomania este frecvent Întâlnită În cursul vieții acestor pacienți, abuzul și dependența la două și mai multe substanțe afectează o proporție de 25 % din subiecții studiului ECA. În general, pacienții asociază alcoolul cu canabisul și Într-o mai mică măsură opiaceele În Europa și cocaina cu alcoolul În SUA. Conform
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afectează o proporție de 25 % din subiecții studiului ECA. În general, pacienții asociază alcoolul cu canabisul și Într-o mai mică măsură opiaceele În Europa și cocaina cu alcoolul În SUA. Conform literaturii de specialitate În domeniul comorbidității schizofreniei și abuzului de substanțe, nu există studii longitudinale care să poată evalua În mod clar cronologia unei tulburări În raport cu o altă tulburare pentru a Înțelege mai bine legăturile de comorbiditate În Înlănțuirea lor de cauzalitate sau de conferire a unui efect predispozant
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ele celeilalte. Astfel, specialiștii domeniului constată că este dificil de a evalua În mod precis data debutului schizofreniei sau a toxicomaniei. Data debutului schizofreniei corespunde primei consultații, primei spitalizări datorită sesizării de către anturaj a tulburărilor psihopatologice. Data debutului stării de abuz sau de dependență toxicomanică este cea a primelor probleme somatice, psihologice și sociale pe care le generează consumul de toxine. Conform autorilor (Baigent et al., 1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de către anturaj a tulburărilor psihopatologice. Data debutului stării de abuz sau de dependență toxicomanică este cea a primelor probleme somatice, psihologice și sociale pe care le generează consumul de toxine. Conform autorilor (Baigent et al., 1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza În două cazuri din trei. Pentru alți autori abuzul de droguri este o tentativă de automedicație a simptomelor premorbide ale schizofreniei. Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
probleme somatice, psihologice și sociale pe care le generează consumul de toxine. Conform autorilor (Baigent et al., 1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza În două cazuri din trei. Pentru alți autori abuzul de droguri este o tentativă de automedicație a simptomelor premorbide ale schizofreniei. Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza În două cazuri din trei. Pentru alți autori abuzul de droguri este o tentativă de automedicație a simptomelor premorbide ale schizofreniei. Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schizofrenici fumează până la 40 de țigări pe zi, iar 40% peste 40 de țigări pe zi. Ca și În cazul populației generale consumul de tabac la schizofreni este corelat cu sexul masculin și cu populația tânără. Automedicația: diverși specialiști consideră abuzul de substanțe ca o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare ca mecanism de apariție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt identice la pacienții toxicomani fie că sunt schizofrenici sau nu, având ca si consecință directă o diminuare a speranței de viață. Evoluția socială depinde În cea mai mare măsură de felul tratamentului și de calitatea acestuia. Netratați, pacienții cu abuz de substanță, mai ales cei care consumă cocaină, prezintă o agravare a dezinserției sociale indusă de schizofrenie și caracterizată printr-o creștere a agresivității și a tendinței spre violență. Tratați, schizofrenii sevrați de toxine au o mai bună adaptare socială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus personajele să vorbească și să acționeze ca un regizor și scenograf. Și recuzita este pe măsură. Uneori autorul este narator omniscent, fără să facă abuz, ca să surprindă atmosfera. Dialogul e Însă, e precumpănitor. După modul cum este concepută, nuvela „este propriu zis o dramă În mai multe acte”. Povestirea devine indicație scenică. Scriitorul nu intervine Însă pentru a spune, ci pentru a arăta. Este cazul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe prevederile legii abadonului (lipsa de interes a familiei pentru copil mai mult de șase luni); copii preluați în îngrijire publică din familiile în care se constată că mediul de viață ce li se oferă prezintă efecte nocive asupra copilului: abuz de orice fel, neglijare severă, exploatare prin mucă etc.; copii cu handicap sever care sunt aduși în instituții pe perioade nedeterminate - unii dintre aceștia mențin relații cu familia lor, alții sunt, în timp, practic, abandonați. Din păcate, nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul familiei și al comunității. Numai un asemenea sistem de asistență socială poate fi capabil să ofere un suport specializat familiilor cu risc, să identifice situațiile de dificultate pentru copil, să ofere servicii de prevenire a abandonului, dar și a abuzului și neglijării, să asigure un proces de revenire în familie a copilului aflat în îngrijire publică, să supervizeze și să monitorizeze copiii aflați în plasament și pe cei adoptați. Funcția de prevenire a abandonului este slab dezvoltată și la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]