20,606 matches
-
din încadrarea traco-geto-dacilor în sec. VII-II a.Chr. În sistemul valorilor antice grecești. Cea de-a treia premisa a etnogenezei românilor a fost integrarea geto-dacilor în sec. I a.Chr. - sec. IV p. Chr. în cadrul civilizației antice de tip român. Civilizația traco-geto-dacă a constituit materialul primar al etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sec. I a.Chr. - sec. IV p. Chr. în cadrul civilizației antice de tip român. Civilizația traco-geto-dacă a constituit materialul primar al etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire a noului etnos. Procesul
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în cadrul civilizației antice de tip român. Civilizația traco-geto-dacă a constituit materialul primar al etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire a noului etnos. Procesul etnogenezei românilor cuprinde două etape de bază: - etapă
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un șir de premise favorabile, printre care se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației traco-geto-dace; gradul înalt de compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
șir de premise favorabile, printre care se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației traco-geto-dace; gradul înalt de compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori, care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a traco-geto-dacilor. Printre factorii de bază ai
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
etnogenezei s-a finalizat și procesul formării limbii române, care a parcurs practic aceleași etape și a cuprins aceiași durată de timp. Limba română s-a format din latină populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
care a parcurs practic aceleași etape și a cuprins aceiași durată de timp. Limba română s-a format din latină populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni de obști, sau țări, care au constituit nucleele viitoarelor
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
etape și a cuprins aceiași durată de timp. Limba română s-a format din latină populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni de obști, sau țări, care au constituit nucleele viitoarelor state medievale românești. Surse. - Rufius
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Limba română s-a format din latină populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni de obști, sau țări, care au constituit nucleele viitoarelor state medievale românești. Surse. - Rufius Festus a scris în anul 372 A.D. despre
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
format din latină populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni de obști, sau țări, care au constituit nucleele viitoarelor state medievale românești. Surse. - Rufius Festus a scris în anul 372 A.D. despre situația din Dacia post-romană
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
populară (vulgara) răspândită în provinciile române dunărene și preluată de către traco-geto-daci. Civilizația veche românească purta un caracter profund rural. În comparație cu civilizațiile agro-urbane din Europa Occidentală, civilizația veche românească s-a constituit că o civilizație pur agrara, o civilizație țărăneasca, o civilizație a obștilor sătești alcătuite din țărani liberi, care au format uniuni de obști, sau țări, care au constituit nucleele viitoarelor state medievale românești. Surse. - Rufius Festus a scris în anul 372 A.D. despre situația din Dacia post-romană în lucrarea să
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
150.000 î.Hr. În preistorie locuitorii Sardiniei au dezvoltat comerțul în obsidiane, o piatră folosită în producția primelor unelte aspre, și această activitate i-a adus pe sardiniei în contact cu majoritatea locuitorilor Mediteranei. În timpurile neolitice până la Imperiul Roman, civilizația nuragică a luat o formă în insulă. Și astăzi mai trăiesc mai mult de 7.000 de "Nuraghe". Se crede Shardana au venit în Sardinia din estul Mediteranei, în aproximativ secolul XX î.Hr. Se știu puține despre acești oameni, a
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
conductelor de olane din pământ ars care captau apa de aici. Așezările neolitice au fost la început deschise, nefortificate, menționând pentru neoliticul timpuriu așezarea din cartierul Cireașov, punctul Sărăcești (aparținând Culturii Starčevo-Criș); iar mai târziu așezarea de pe valea Sopotului, aparținând civilizației materială și spirituală creată de purtătorii culturii arheologice Vădastra (5000 î.Hr. - 3500 î.Hr.). Comunitățile vădăstrene și-au extins locuirea și pe terasa dreaptă a Sopotului, pe valea pârâului Urlătoarea, în vecinătatea actualei biserici din Cireașov ca și zona Catedralei Ionașcu
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
așezarea de pe Valea Sopotului evidențiază ocupațiile și meșteșugurile unei populații sedentare: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, fierăritul, torsul sau țesutul. Mărturiile creștine existente în arealul de locuire (de exemplu opaițul de factură bizantină) argumentează continuitatea de locuire și legături strânse cu civilizația romano-bizantină și apoi bizantină, centrul de difuzare a creștinismului. Apărută din timpuri străvechi, așezarea de pe Valea Sopotului, datorită sporului natural al populației și oportunităților create de întretăierea unor importante drumuri comerciale la Slatina („drumul cerii”, „oilor” sau al „buților”), se
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut. Evul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie - datat din secolele V-VI - când influența popoarelor migratoare dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine a dus la apariția culturii Costișa-Botoșana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativă este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu. Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pentru a proteja frontierele orientale ale Regatului Ungariei de invaziile cumane. După sosirea în regiune a cavalerilor teutonici la începutul secolului al XIII-lea și conform acordurilor cu regele Ungariei, germanii au obținut un statut special printre populațiile provinciei, iar civilizația lor a putut supraviețui în cadrul unor puternice comunități de țărani, de meșteșugari și de comercianți. Atât secuii cât și sașii fiind situați într-o regiune aflată constant sub amenințarea invaziilor otomane și tătare, ambele comunități de grăniceri și-au construit
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
sensibilitatea artistului, care interpretează trăsăturile modelului fie după gusturile sale, fie conform curentului artistic pe care-l urmează fie conform caracteristicilor artei timpului în care realizează opera. Au fost artiști care au practicat abundent și aproape exclusiv portretul și întregi civilizații care au refuzat portretul ca fiind "figură preluată din natură" (ca arta greacă atât arhaică cât și clasică). Prezența sau absența portretului fisiognomic în anumite civilizații (care deși aveau mijloace artistice suficiente să poată realiza portretul) nu este o simplă
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
opera. Au fost artiști care au practicat abundent și aproape exclusiv portretul și întregi civilizații care au refuzat portretul ca fiind "figură preluată din natură" (ca arta greacă atât arhaică cât și clasică). Prezența sau absența portretului fisiognomic în anumite civilizații (care deși aveau mijloace artistice suficiente să poată realiza portretul) nu este o simplă problemă de gust față de o altă formă artistică, dar pentru că intră în joc anumite condiții mintale și ideologice care se reflectă în dezvoltarea acelor culturi și
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
Filmul științifico-fantastic este un gen de film care utilizează ficțiunea speculativă pe bază de reprezentări de fenomene care nu sunt neapărat acceptate de știința contemporană, cum ar fi: viața extraterestră în cultura populară; planete și civilizații extraterestre; călătorii în timp; roboți sofisticați, nave spațiale futuristice și alte tehnologii. Filmul științifico-fantastic a fost adesea folosit pentru a oferi comentarii sociale sau politice, precum și de a explora probleme filozofice, cum ar fi condiția umană. Definirea cu precizie a
Film științifico-fantastic () [Corola-website/Science/317002_a_318331]
-
ani și șase luni în închisoare, din care trei ani (1960-1963) în lagărele de muncă forțată din Balta Brăilei. În perioada 1971-1973 este lector extern la Facultatea de Limbi Orientale din București - Secția Indologie, ținând un curs de filosofie și civilizație indiană. A tradus "Istoria Indiei" și "Bushido", la care lucra împreună cu Nicolae Steinhardt. I-a dedicat tatălui său cartea cea mai dragă, "Bhagavad-gita". Ultimii doi ani sunt legați de scrierea cărții "Arhaic și universal". În 1981 participă la cel mai
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
Multe asemenea figurine, reprezentări ale fertilității (peste 100) au fost descoperite în întreaga Europă. În neolitic, odată cu apariția agriculturii, se dezvoltă și arta ceramicii. Sculptura în metal se naște mult mai târziu, după descoperirea și perfecționarea tehnologiilor metalurgice. Ulterior, marile civilizații de constructori descoperă și alte materiale: ipsos, calcar, ciment, marmură. Încă de acum 4.000 de ani pe văile Tigrului și Eufratului s-au succedat civilizațiile sumeriană, akkadiană și babiloniană. Aceștia utilizau ca materiale de sculptură: bazalt, diorit, gresie, alabastru
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
metal se naște mult mai târziu, după descoperirea și perfecționarea tehnologiilor metalurgice. Ulterior, marile civilizații de constructori descoperă și alte materiale: ipsos, calcar, ciment, marmură. Încă de acum 4.000 de ani pe văile Tigrului și Eufratului s-au succedat civilizațiile sumeriană, akkadiană și babiloniană. Aceștia utilizau ca materiale de sculptură: bazalt, diorit, gresie, alabastru. Ca inserții și monturi se utilizau materiale mai valoroase ca: cupru, aur, argint și pietre prețioase. Piatra era rară și era adusă din zone mai îndepărtate
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]