KorAP: Find »[drukola/base=episcop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...784 785 786 ...793 >

19,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația Orientală, au pregătit un stand separat pentru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin oferirea unor exemple concrete de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un comitet, și-a asumat sarcina preparativelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un comitet, și-a asumat sarcina preparativelor Acțiunea Catolică, sau o societate pentru presă"855. Imperativul punerii în aplicare a acestei adrese trimise de organizatorii de la Vatican a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
participării la marele eveniment al presei catolice mondiale; de aceea a fost necesară implicarea Comitetului organizator, care a indicat unele soluții și a transmis îndemnul la o mai bună organizare și o implicare mai energică a prelaților din România. Antrenarea episcopilor din România în pregătirea participării la Expoziția presei catolice nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor, pentru că s-a lovit de vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două rituri, ce nu au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a ridicat însă la nivelul așteptărilor, pentru că s-a lovit de vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două rituri, ce nu au fost surmontate nici măcar cu această ocazie. Într-o adresă trimisă de către episcopul de Iași Mihai Robu (în data de 7 octombrie 1935) arhiepiscopului Alexandu Theodor Cisar, s-a propus desemnarea responsabililor cu pregătirea participării României la Expoziție 857. Cei doi reprezentanți au fost P. Tăutu și A. Gabor. Ei au avut sarcina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
persoanelor desemnate ca delegați din partea României și responsabili cu realizarea pregătirilor în vederea participării la eveniment, s-a stabilit și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Esposizione Mondiale della Stampa Cattolica, Citta del Vaticano care pavilion vi se pune la dispoziție, cât costă, cari sunt condițiunile de expediere, cum și ce, cu un cuvânt, partea finanțiară și comercială"860. Activitatea sa a fost susținută și de episcopi, care au trimis adrese în toate diecezele prin care toți cei implicați în tipărirea presei catolice trebuiau să-i pună la dispoziție părintelui Gabor materialele necesare pregătirii expoziției 861. Pregătirea unui astfel de eveniment nu a fost un lucru facil

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost un mijloc de propagandă al Statului Papal în România. Revistele au acoperit o arie mai restrânsă de probleme; au tratat în special teme religioase, având o orientare culturală și axându-se foarte puțin pe subiecte de ordin politico-social. Dorința episcopilor și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică a fost așadar de a înființa, susține și dezvolta un ziar puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor a reprezentat așadar structura de bază a publicației mult așteptate. La începutul lunii aprilie 1921, Anton Gabor îi trimitea o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București, prin contribuția nunțiului)875. Cele relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor, dar crede că sunt câteva îndoieli în ceea ce privește cooperarea episcopilor uniți din Transilvania, ba chiar și a latinilor din vechiul regat"876. În încheierea scrisorii, Gabor și-a exprimat nerăbdarea în privința

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor, dar crede că sunt câteva îndoieli în ceea ce privește cooperarea episcopilor uniți din Transilvania, ba chiar și a latinilor din vechiul regat"876. În încheierea scrisorii, Gabor și-a exprimat nerăbdarea în privința organizării conferinței episcopale ce urma să trateze problema presei catolice (care însă nu s-a mai realizat). El și-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
despre viziunea asupra presei catolice din România a responsabililor și a celor implicați direct în fenomen (dar care s-a dovedit lipsită de unitate). Proiectul a fost intitulat Memoriu în cauza cotidianului român catolic la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în frunte cu episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în frunte cu episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, și trimis la 31 ianuarie 1932906. El a fost distribuit tuturor episcopilor catolici din România și a reprezentat un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în frunte cu episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, și trimis la 31 ianuarie 1932906. El a fost distribuit tuturor episcopilor catolici din România și a reprezentat un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit), a surprins două caracteristici ale modului de organizare a Bisericii Catolice din România și a viziunii asupra presei: faptul că a existat o individualizare pronunțată a episcopiilor și diecezelor, fără o colaborare strânsă și o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori ai prosperării ei în România pe veci întregită"912. Importanța

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
descoperea la finalul parcurgerii unor pași și a adoptării unor măsuri exacte referitoare la presă. Situația existentă în episcopiile romano-catolice de Iași și București a fost alta; nu a existat o unitate, un plan comun și nici o implicare directă a episcopilor. Uniții au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă, ca mijloc de "deșteptare" națională și de unitate a catolicilor în cadrul României Mari. Ei au corelat libertatea religioasă dobândită în momentul înfăptuirii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din România, de exemplu să observăm existența sau inexistența unui plan de dezvoltare sistematizat și coerent privitor la evoluția presei în funcție de schimbările, necesitățile și particularitățile perioadei. Documentul a fost trimis în arhidieceza de București, dar și către ceilalți episcopi, pentru că a vizat întreaga comunitate catolică și s-a ținut cont de importanța pe care au dat-o semnatarii "Corului Episcopesc" acestui proiect. Motivele și scopul enunțat în vederea punerii în practică a ideii ne-au oferit informații referitoare la rolul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
inițiativă, promițându-i suportul financiar. În urma unui alt raport în care s-a prezentat demararea proiectului de înființare a ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile ale episcopilor români în vederea fondării unui ziar în limba română la București și râvna cu care se muncește pentru pregătirea fondării și a punerii în mișcare a publicației în cauză. Sanctitatea Sa a fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]