21,072 matches
-
teritoriile de la est de Carpați și până la Nistru erau sub dubla dominație a hunilor și ostrogoților aceeași situație era și la sud de Carpați până la Dunăre. La sud de Carpați, în afară de tezaurul de la Pietroasa (Buzău), care aparține goților, se cunosc morminte izolate la Bălteni, mici tezaure sau piese la Dulceanca, Coșoveni, precum cazane numeroase. Aceste descoperiri dovedesc prezența efectivă a hunilor în Dacia 400 descoperiri s-au aflat în jud. Mehedinți (Hotărani), în jud. Ialomița (Boșneagu), la Celei și Hârșova, lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
400 descoperiri s-au aflat în jud. Mehedinți (Hotărani), în jud. Ialomița (Boșneagu), la Celei și Hârșova, lângă Dunăre, la Câlnău (Buzău). Alte descoperiri la Chiojdu, valea Buzăului (goți), la Roman (fibule gotice de tip Sântana). În Transilvania, avem puține morminte gotice din epoca hunică, cum sunt cele trei morminte de la Brateiu (Sibiu). Populația locală daco-romană din spațiul carpato-dunărean își continuă existența și în noile condiții din secolele IV-V d. H., ca agricultori și crescători de vite. Priscus vorbește de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în jud. Ialomița (Boșneagu), la Celei și Hârșova, lângă Dunăre, la Câlnău (Buzău). Alte descoperiri la Chiojdu, valea Buzăului (goți), la Roman (fibule gotice de tip Sântana). În Transilvania, avem puține morminte gotice din epoca hunică, cum sunt cele trei morminte de la Brateiu (Sibiu). Populația locală daco-romană din spațiul carpato-dunărean își continuă existența și în noile condiții din secolele IV-V d. H., ca agricultori și crescători de vite. Priscus vorbește de sate de autohtoni și de prezența lor în structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al IV-lea d. H., dar evanghelizarea lor în masă s-a încheiat în secolul al V-lea, după prăbușirea puterii hunilor nu știm dacă erau arieni sau nu. Dovezi ale creștinismului la gepizi sunt crucile incizate descoperite în mormântul gepid de la Apahida și alte obiecte cu simboluri creștine descoperite la Someșeni și în cimitirul de la Brateiu, din a doua jumătate a secolului al VI-lea. Populația locală romanică controlată de gepizi era cu certitudine creștină, iar apartenența gepizilor la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au aflat obiecte gepide. În Transilvania propriu-zisă, descoperiri gepide avem la Emdătura (Gherla), pe valea Someșului, și la Cipău (Luduș), în valea Mureșului. La est de Tisa, în Crișana și Banat, descoperiri gepide se cunosc la Valea lui Mihai, mormântul unui războinic (aristocrat) gepid, apoi mormintele de la Oradea și Socodor (jud. Arad), și un mormânt modest la Andrid (jud. Satu Mare). Stăpânirea gepizilor în Oltenia, conform lui Iordanes, nu este confirmată de mărturiile arheologice, de aceea nu se poate vorbi nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Transilvania propriu-zisă, descoperiri gepide avem la Emdătura (Gherla), pe valea Someșului, și la Cipău (Luduș), în valea Mureșului. La est de Tisa, în Crișana și Banat, descoperiri gepide se cunosc la Valea lui Mihai, mormântul unui războinic (aristocrat) gepid, apoi mormintele de la Oradea și Socodor (jud. Arad), și un mormânt modest la Andrid (jud. Satu Mare). Stăpânirea gepizilor în Oltenia, conform lui Iordanes, nu este confirmată de mărturiile arheologice, de aceea nu se poate vorbi nici măcar de o prezență nominală a lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
valea Someșului, și la Cipău (Luduș), în valea Mureșului. La est de Tisa, în Crișana și Banat, descoperiri gepide se cunosc la Valea lui Mihai, mormântul unui războinic (aristocrat) gepid, apoi mormintele de la Oradea și Socodor (jud. Arad), și un mormânt modest la Andrid (jud. Satu Mare). Stăpânirea gepizilor în Oltenia, conform lui Iordanes, nu este confirmată de mărturiile arheologice, de aceea nu se poate vorbi nici măcar de o prezență nominală a lor în zonă, de unde rezultă că ei n-au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în zonă, de unde rezultă că ei n-au trecut Carpații în sud. Pătrunderea gepizilor dinspre nord-vest în Transilvania propriu-zisă a avut loc la mijlocul secolului al V-lea, după prăbușirea stăpânirii hunilor. Descoperirile gepide din cursul acestui secol, în Transilvania, sunt mormintele principale de la Apahida (Cluj), cu piese bogate de aur, și tezaurul cu obiecte de aur de la Someșeni (Cluj). Urmele arheologice gepide din secolul al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea sunt mai numeroase, majoritatea lor aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întărită cu șanțuri și valuri de pământ, iar locuitorii erau agricultori și crescători de vite. Din inventarul cimitirelor descoperite, remarcăm vestimentația, arme, unelte, obiecte de podoabă la femei, produse ceramice și cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali. Alte descoperiri din perioada stăpânirii gepizilor în Dacia (454-567) s-au făcut la Cipău, pe Mureș-o așezare deschisă tip Morești și cimitir-o așezare din secolul al VI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ranguri și funcții. În vârful piramidei statului avar se afla kaganul, cunoaștem doar numele lui Baian. Kaganatul avar (567-796) era o adevărată "mașină de război", forța de șoc fiind asigurată de cavaleria grea. Războinicul avar era inseparabil de calul său-în mormintele avare, cal și călăreț sunt puși împreună! Călăreții avari erau echipați cu zale și înarmați cu coifuri, spade, lănci, arcuri-avarii au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolul al VIII-lea, dar existau creștini neavari printre supușii lor s-a aflat o bazilică în Ungaria. Despre religia (credința) avarilor știm puține lucruri -practici șamanice specifice popoarelor nomade asiatice. Avarii își înhumau morții, călărețul era însoțit în mormânt de calul său și de piesele de harnașament. Avarii nu au venit în bazinul carpatic cu o civilizație gata formată, ci ea s-a cristalizat treptat din surse diferite. În componența acesteia a intrat "civilizația stepelor", răspândită pe un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
incursiunile organizate de avari, iar uneori acționau pe cont propriu. Existența unui centru stabil al puterii avare în aceste regiuni, care implica prezența unor cete militare, nu este confirmată de izvoare istorice (literare) și descoperirile arheologice. Se cunoaște un singur mormânt de călăreț (războinic) avar în Muntenia, descoperit la Târgușor (jud. Prahova), care datează de la sfârșitul secolului al VII-lea, dar nu este sigur că ar fi avar. Putem presupune că după expediția eșuată asupra Constantinopolului, din anul 626, până și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a existat un centru al puterii avare, în prima jumătate a secolului al VII-lea, într-un spațiu restrâns pe Mureșul mijlociu, între confluența cu Arieșul la nord și Târnava la sud. Aici au fost descoperite mai multe cimitire, iar mormintele conțin obiecte caracteristice avarilor. Majoritatea lor aparțin celei de-a doua jumătăți a secolului al VII-lea și începutului secolului al VIII-lea, Teiuș, Cicău, Câmpia Turzii, Aiud ș.a. Aceste descoperiri s-au aflat în zona zăcămintelor de sare de la Ocna
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ocna Mureș, ceea ce indică prezența efectivă a unor războinici și a populației avare în aceste regiuni pentru a controla exploatarea de sare. Se cunosc și câteva descoperiri izolate, ce ar putea fi datate înainte de anul 600, dar mai importante sunt mormintele de la Șpălnaca (jud. Alba), unde s-au aflat morminte de războinici avari, înmormântați împreună cu caii lor, o monedă de aur de la împăratul Justin (565-578). Din prima jumătate a secolului al VII-lea s-au descoperit tipare pentru podoabe la Dumbrăveni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și a populației avare în aceste regiuni pentru a controla exploatarea de sare. Se cunosc și câteva descoperiri izolate, ce ar putea fi datate înainte de anul 600, dar mai importante sunt mormintele de la Șpălnaca (jud. Alba), unde s-au aflat morminte de războinici avari, înmormântați împreună cu caii lor, o monedă de aur de la împăratul Justin (565-578). Din prima jumătate a secolului al VII-lea s-au descoperit tipare pentru podoabe la Dumbrăveni (jud. Sibiu) și Corund (jud. Harghita), tezaurul monetar de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avare (kaganat) după instalarea lor în Panonia, în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Extinderea stăpânirii lor în nord-vestul Daciei (Crișana și Banat) s-a produs ceva mai târziu, după anul 720, în cursul secolului al VIII-lea. Morminte avare timpurii s-au aflat la sud de localitatea Valea lui Mihai (jud. Bihor), la Cheșeseu, Săcuieni (jud. Bihor) și Ghenci (jud. Satu Mare), aici se afla probabil un centru militar și administrativ avar. Alte morminte avare timpurii, cu inventar bogat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cursul secolului al VIII-lea. Morminte avare timpurii s-au aflat la sud de localitatea Valea lui Mihai (jud. Bihor), la Cheșeseu, Săcuieni (jud. Bihor) și Ghenci (jud. Satu Mare), aici se afla probabil un centru militar și administrativ avar. Alte morminte avare timpurii, cu inventar bogat, s-au descoperit în Câmpia de Vest și acestea datează din prima jumătate a secolului al VII-lea, la Felnac (jud. Arad), s-a aflat mormântul unui bijutier, la Sânpetru (jud. Arad), mormântul unui călăreț-războinic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afla probabil un centru militar și administrativ avar. Alte morminte avare timpurii, cu inventar bogat, s-au descoperit în Câmpia de Vest și acestea datează din prima jumătate a secolului al VII-lea, la Felnac (jud. Arad), s-a aflat mormântul unui bijutier, la Sânpetru (jud. Arad), mormântul unui călăreț-războinic cu armele respective. Aceste descoperiri se află mai ales pe valea Mureșului inferior, pe unde avarii au pătruns. În Banat s-au descoperit vestigii avare din epoca târzie (secolul VII), aici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avar. Alte morminte avare timpurii, cu inventar bogat, s-au descoperit în Câmpia de Vest și acestea datează din prima jumătate a secolului al VII-lea, la Felnac (jud. Arad), s-a aflat mormântul unui bijutier, la Sânpetru (jud. Arad), mormântul unui călăreț-războinic cu armele respective. Aceste descoperiri se află mai ales pe valea Mureșului inferior, pe unde avarii au pătruns. În Banat s-au descoperit vestigii avare din epoca târzie (secolul VII), aici au avut loc confruntări militare cu bizantinii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nord-vestic al României și Khaganatul avar, în AMP 23, 2000, 1, p. 403-451. 30. Istoria Românilor, vol. II, p. 719-720; K. Horedt, Avarii, în Istoria României, I, București, 1960, p. 714-722. 31. Istoria Românilor, vol. II, p. 720-722; E. Dorner, Mormânt din epoca avară de la Sânpetru-German, în SCIV 11, 1960, 2, p. 423-433. 32. Istoria Românilor, vol. II, p. 722-725. PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X Situația etno-demografică Informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai ales în centrul și nord-vestul Transilvaniei. Grupuri mai mici de slavi, legate de avarii dominatori, au pătruns în vestul Transilvaniei, la începutul secolului al IX-lea, ca urmare a înfrângerii avarilor de către franci (796), după cum o arată cimitirele cu morminte tumulare de la Nușfalău, Someșeni și Apahida.1 În secolele VII-VIII, în situația politică creată de dominația și alianța avaro-slavă, în unele regiuni ale Transilvaniei putem vorbi despre o simbioză avaro-slavă, dar cum în nordul Dunării elementul etnic cel mai numeros
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ultimului val migrator slav, pătruns în Transilvania, la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea. În perioada aceasta, pe teritoriul carpato-dunăreano-pontic, se practicau două rituri principale de înmormântare: înhumația și incinerația-majoritatea necropolelor sunt de înhumație. Inventarul mormintelor este relativ bogat, altele nu conțin nimic, în majoritatea mormintelor lipsesc armele-ritul funerar creștin predomină-cele autohtone aparțin populației creștine. Alte morminte, în aceleași necropole, conțin un inventar foarte bogat: arme, cai, piese de harnașament ce sunt atribuite migratorilor (avarilor) care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea. În perioada aceasta, pe teritoriul carpato-dunăreano-pontic, se practicau două rituri principale de înmormântare: înhumația și incinerația-majoritatea necropolelor sunt de înhumație. Inventarul mormintelor este relativ bogat, altele nu conțin nimic, în majoritatea mormintelor lipsesc armele-ritul funerar creștin predomină-cele autohtone aparțin populației creștine. Alte morminte, în aceleași necropole, conțin un inventar foarte bogat: arme, cai, piese de harnașament ce sunt atribuite migratorilor (avarilor) care stăpâneau, în secolele VII-VIII, zona aceasta (Banat și Crișana). Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aceasta, pe teritoriul carpato-dunăreano-pontic, se practicau două rituri principale de înmormântare: înhumația și incinerația-majoritatea necropolelor sunt de înhumație. Inventarul mormintelor este relativ bogat, altele nu conțin nimic, în majoritatea mormintelor lipsesc armele-ritul funerar creștin predomină-cele autohtone aparțin populației creștine. Alte morminte, în aceleași necropole, conțin un inventar foarte bogat: arme, cai, piese de harnașament ce sunt atribuite migratorilor (avarilor) care stăpâneau, în secolele VII-VIII, zona aceasta (Banat și Crișana). Asemenea morminte au fost aflate mai ales în centrul Transilvaniei, la Aiud
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lipsesc armele-ritul funerar creștin predomină-cele autohtone aparțin populației creștine. Alte morminte, în aceleași necropole, conțin un inventar foarte bogat: arme, cai, piese de harnașament ce sunt atribuite migratorilor (avarilor) care stăpâneau, în secolele VII-VIII, zona aceasta (Banat și Crișana). Asemenea morminte au fost aflate mai ales în centrul Transilvaniei, la Aiud, Câmpia Turzii, Cicău, în necropolele mari din jurul salinelor. Un grup însemnat de necropole de înhumație s-a aflat la Ciumbrud, Sălacea, Deta, Piatra Frecăței, din secolele IX-X, ce conțin obiecte funerare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]