19,690 matches
-
de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil Pușcariu, dar și de artiști precum Apcar Baltazar, Ștefan Popescu etc. la care se raliază ulterior și alți artiști, iar un rol esențial în edificarea acestui revival bizantin l-a jucat casa regală, prin intermediul reginei Maria. Poziția unor istorici de artă precum Ioana Vlasiu sau Adriana Șotropa cu privire la revivalul neobizantin în artele plastice este una rezervată, însă proiectul ca atare a beneficiat de un serios argument teoretic și de o serie de revendicări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a avut un ecou limitat, perceptibil mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva detalii din repertoriul bizantin până la un program estetic precum cel propus de Apcar Baltazar era cale lungă"189. Interesul pe care casa regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină, iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cunoștiințele dobândite în școlile clasice. Ansamblul decorațiunei byzantine a catedralei de la Constanța reamintește epoca înfloritoare a acestei arte, al cărei caracter mulți și-l închipuiesc la noi că ar consta în barbariile și imperfecțiunile decadenței ei"193. Sculptorii casei regale, Fritz Storck și Oscar Spaethe au marcat această afinitate pe care cele două regine au avut-o cu cultura bizantină în opere menite să o sublinieze. În articolul său " La présence à l'étranger de l'art roumain au premier
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine un element important pentru dezvoltarea artelor decorative în România. Cum am văzut, Apcar Baltazar descifra două direcții esențiale în dezvoltarea artelor decorative marcate de caracterul rustic-național și caracterul religios-bizantin. La rândul său, artistul și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe suprafețe reduse. Curtea de Argeș invocată aici pentru frumusețea artei decorative, joacă și un rol simbolic în relație cu tradiția culturii bizantine și familia regală care îi reînnoiește calitatea de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor decorative ale monăstirilor noastre și în special a ornamentației bogate de la Curtea de Argeș. Deși aplicată la suprafețe mai mici și executate în alt material, ornamentele își mențin valoarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pollet. Generația simbolistă îi cuprinde pe sculptorii Alexandru Severin, Horia Boambă, Filip Marin, Anghel Chiciu, Teodor Burcă. Un al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
francez, sensibilitate marcată în dimensiunea sumbră, angoasantă, către care deschid cele două opere. Numitorul comun între Frederic Storck și Oscar Spaethe îl constituie formația lor müncheneză, dar și ulterioara modulare a sensibilității lor artistice în direcția marcării afinității membrilor casei regale și în special a reginei Maria cu revival-ul bizantin, propus ca proiect al artei moderne de către o serie de critici precum Leon(pold) Bachelin, Apcar Baltazar etc. În plus, ambii sculptori se află printre membrii fondatori ai Tinerimii artistice, asociație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnificația cărților de vizită trimise la domiciliu"334. Opinia lui Arghezi despre secesionism și Spaethe este la fel de tranșantă ca și expedierea lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat în București, la vitrina unei prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau acel lampadar Fiat Lux o femee cu o cruce în mână, care se lumina iar Storck acea Evă, Tentație, Salomea. De la principesa Maria au fost adoptați acești doi artiști și ca sculptori ai palatului regal"338. Mărci ale secession-ului se regăsesc disparat în aceste sculpturi ale lui Storck, dincolo de modelaj sau temă, spre exemplu, în Tentația, unde și părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Ipolit Strâmbu, care o diseminează grupului parizian de pictori români, Gheorghe Petrașcu și Ștefan Popescu, pentru a-și găsi ecou și la secesioniștii români aflați în țară, Luchian, Vermont, Artachino, Grant, Verona și sculptorii care vor rămâne atașați familiei regale, Storck și Spaethe. Noul "cerc artistic" este mai exclusivist, neadmițând printre membri altceva decât artiști plastici. Termenul cheie îl reprezintă "tinerimea" prin referirea nu numai la o artă tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublu, apar și pictorii A. Garguromin de Vérona în fapt Artur Verona, numele este exotizat în gustul fin de siècle, redacția atribuindu-i particula nobiliară "de"509 -, Lucasievitch, este vorba de pictorița Letiția Lucasievici, care realizează câteva portrete membrilor familiei regale, parte din ele, Prințesa Elisabeta, Prințesa Alexandra, se găseau la castelul Bran și pictorița müncheneză Albertina (Tini) Rupprecht, care realizează un portret al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate alte colaborări pentru un număr viitor. Nicolae Vermont realizează în primul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i croi un alt veșmânt decât cel al vălurilor magice, de un colorit și rafinament ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei nimfete, Salomeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Marin, Ileana: Pictura prerafaelită sub semnul narativului, prefață de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, București, 2003. Mihalache, Marin: Cecilia Cuțescu Storck, Editura Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist al casei regale Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A., București, 2008. Oprea, Petre: Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969. Oprea, Petre: Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1973. Oprescu, Gh.: Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl socotește pe Luchian un alter-ego eminescian în pictură: "Luchian este însă eminescian în spirit, eul liric al picturilor sale de după 1900 fiind un autentic eu liric eminescian". 278 Popescu-Gogan, op. cit., p. 24. 279 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale Ottilia Michial-Oteteleșanu, Monitorul Oficial, R.A., București, 2008, p. 136. Cu mici excepții, menționează Tudor Octavian, lucrările reproduse se găsesc în colecții particulare. 280 Ibidem, p. 26. 281 Primele trei se pare că au fost pictate în parcul cu lacul și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat de o singură trăsătură de caracter, personajul clasic nu evoluează (se confundă cu caracterul ilustrat). Acestea se leagă de trăsăturile fundamentale ale curentului: echilibru, armonie și seninătate. Sursele de inspirație ale scriitorului clasic se reduc la antichitatea greacă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de dezvoltare. În fine, contactul direct cu comunitatea-țintă poate oferi un feedback rapid asupra desfășurării și impactului proiectului. „Așa nuă, așa daă”: suprainovație, reforma drepturilor de proprietate asupra pământului și schimbarea postcomunistă Am menționat mai sus că una dintre căile regale spre eșecul proiectelor de dezvoltare este suprainovația, adică schimbarea sociala direcționată spre creștere economică ce nu ia în considerare punctul de plecare deja existent. Voi prezenta pe scurt un asemenea exemplu din România, astfel încât aceste aprecieri să devină mai evidente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]