196,978 matches
-
-i datoria. S-a agățat de cuvîntul acesta, și era mulțumit că într-însul a găsit un sprijin destul de puternic. Poate că, încercînd să se dumirească, n-ar fi avut liniștea și stăpînirea de sine. Poate că, dacă ar fi vrut să afle, i s-ar fi deschis o prăpastie și s-ar fi înfricoșat atît de mult, încît l-ar fi cuprins turburarea și groaza. Poate că simțea toate acestea și înadins înăbușea din rădăcină orice gînduri chinuitoare". (Opere 2
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Poetul are "o singură dorință: o dorință de dragoste și de uitare". Dar drumul nu s-a sfârșit: ultima formă a uitării este să uiți propria ta uitare: "Uitarea se află în uitare/ precum o iubire în altă iubire./ Aș vrea să-mi smulg din piept o umbră, să uit o uitare". După războiul civil, Cernuda se exilează, mai întâi în Anglia, apoi în Mexic. Vechile teme romantice de până atunci: dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
morții. Aceasta a fost singura eternitate pe care și-a dorit-o, singurul adevăr pe care l-a considerat cert. Nu adevărul omului, ci adevărul iubirii". Andrei Ionescu Amuzament " Spre cinstea ta, sonet, tu mă slujește!" " Aici sunt. Ce dorești?" "Vreau să te scrii." " Ți-o spun mărturisit. Nu te zbârli. Catrenul ăsta nu mă mulțumește." "Nu-ți cer părerea. Taina să-ți vădești." Vădită-mi este taina: să te cert Și strofa următoare să-ți îndrept. Mi-ajunge, drept prinos
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
zvon și-a pune-n locul faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după moartea-mi Pustiu, ca vântu-n trestiile bălții. O: N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte glas de schimnic Curat la suflet? Iată, măscăriciul Cu vorbă dulce strânge-n jur mulțimea Spre-a o minți, și ea e mulțumită. Rămas-ai singur. Mâine? Ce contează! Când ei vor fi uitați și-n schimb
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
-și joace, tragic, viața pe o carte, Să-și facă-un idol, chiar de-ar fi de lut: Preferă moartea decât amăgirea Să-și recunoască. Amăgirea mea A fost nevinovată, numai mie Ponos mi-a fost, și uneori știam. D: Vreau om de rând să fiu, nepăsător, Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare, Să-mi las sămânța-n soața legiuită Și ea copii ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
cel mai greu i-a fost prima dată) și că unul dintre principiile după care și-a ordonat scriitura a fost principiul surprizei ("am încercat, mereu, ca scenariul să mă surprindă și pe mine însumi"), urmat de principiul plăcerii ("am vrut să fac un film pe care cei din generația mea să-l vadă cu plăcere"). Cristian Mungiu are darul de a povesti spumos, cu tonus și cu o luciditate neumbrită de încrîncenare. Ironia e jovială, bucuria jocului și pofta de
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul regizor. Cînd l-am întîlnit după spectacol, discuția noastră
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
femei sînt vinovate, și atunci ele sînt ostracizate și există un fel de sentiment general de jubilație cînd se aude că cineva a sfîrșit-o prost. M.N.-P.: în spectacol se vede cum este refuzată mărturia lor, propria lor familie nu vrea nici să le audă, nici să le asculte. M.F.: Așa reacționează în general opinia publică, pînă la un punct și eu aveam aceeași reacție. Am fost însă zguduit după ce am consultat datele și documentele. Nu-mi venea să cred și
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Le-am spus că declarațiile lor nu vor fi folosite de autorități, că nu mă interesează nici un nume etc. și le-am cerut să-mi spună două povești: cea mai comică și cea mai tristă întîmplare din aventura lor. Am vrut să evit clișeele. Pentru că în interviurile comune se aud doar răspunsurile standard, în general înduioșătoare, construind personajul victimei. Adevărul este complex, victimele nu sînt întotdeauna inocente. Acest mod de a le provoca confesiunile ne-a ajutat să avem în spectacol
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
interesant cum titlul spectacolului rezumă, într-un fel, evoluția dumneavoastră: implicare în politic și în același timp desprinderea de politic, salvarea prin estetic, prin căutarea unei soluții pe alt plan. M.F.: Am avut de la bun început o dilemă de rezolvat. Vroiam să rămîn fidel documentului, fără să cad în didacticism. Și de aceea le-am cerut actrițelor să asiste la discuții pentru ca să păstreze în procesul de elaborare amintirea documentului. De fapt, am păstrat documentul în textul spectacolului, pentru că nu am schimbat
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
ca în teatru, replica, ci imaginea și succesiunea imaginilor. Ținînd cont că spectacolul este construit din monologuri, deci nu se poate baza pe dinamica schimbului de replici - am hotărît să construiesc scenele, ritmurile și alternanța lor ca în cinema. Am vrut să existe o succesiune a tristeții cu lumina. M.N.-P.: O tehnică de contrapunct. Cum a fost primit spectacolul în Basarabia și în străinătate? M.F.: Extraordinar. De fapt, în Moldova se simte o criză a teatrului și imediat am jucat
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
a întâmplat când mi-am făcut distribuția, m-au căutat actori importanți, de aceea am fost fericit să lucrez la Unchiul Vanea. E foarte important să revăd spectacolul, e ca un test pentru mine, e vorba de un progres personal, vreau să știu încotro mă îndrept, am oare același ochi, aceeași intuiție ca înainte, sunt oare mai bun sau mai rău decât am fost? L. R.: Ați afirmat că lucrați în continuare la Unchiul Vanea. În ce sens? Y. K.: Da
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
un univers cu totul nou. Îmi ajut studenții să pună întrebări, fiindcă pe măsură ce întreabă, încep să regizeze mai bine. L. R.: La conferința de presă din Guanajuato ați afirmat că puterea banului poate deveni periculoasă pentru teatru. Y. K.: Nu vreau să critic S.U.A., am prieteni acolo, foarte buni regizori și actori, și știu că fac tot ce le stă în putință ca să facă artă, dar problema e că au de luptat cu gustul publicului, care s-a stricat din pricina spectacolelor
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
mai intervenea și timpul probabil, mereu contra naturii cînd era vorba de poporul Bundy, fără a mai pune la socoteală rapița, pîrșii, răspîndacii și albinele, toate avînd un dinte împotriva lui. (Dacă vă întrebați de ce albinele, vă răspund simplu: de ce vreți dumneavoastră, nu contează: efectul e același.) Poporul Bundy a tins mereu către idealuri mărețe. A dorit, de pildă, să nu-l frece nimeni la creieri și nu i-a ieșit. A dorit să trăiască după cum o da Dumnezeu și Dumnezeu
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
s-o transforme în autostradă, alții au rămas mască la frumusețea peisajului văzut din spatele geamurilor fumurii, iar ultimii, pur și simplu, au avut diverse treburi pe acolo fiindcă era mai scurt decît prin altă parte. Toate aceste zvîrcoliri au durat vre-o mie și ceva de ani dacă luăm ca punct de reper nașterea lui Hristos, personaj despre care strămoșii poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să le dea un bacșiș, acolo, să aibă și ei de-un castel, de-o armată sau de ce-o vrea Allah. La un moment dat, niște greci de prin mahalaua Fanarului, din Istanbul, s-au trezit peste noapte că sunt puși să gestioneze ținutul Bundy ca și cum ar fi al lor. Cum în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
noi, s-au găsit și ai noștri să-i urmeze, amintindu-și, abia atunci, de socoteli mai vechi. Cînd a izbucnit primul război mondial, cum-necum, de nevoie, intrarăm și noi; cînd se puse de-al doilea iarăși n-am fi vrut să ne băgăm și ne aliarăm cu ăi mai tari abia la spartul tîrgului, și tot așa. Indeciși, schimbători, alunecoși, prudenți și perdanți, abia dac-am prins, uneori, un scăunel șchiop la masa bucatelor și-am fost bucuroși cînd mai
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
firească. În mintea mea ceea ce scriu este o formă de artă extrem de conștientă și mai ales foarte trează - chiar dacă nu neapărat conștientă de sine. Pe de altă parte, ai mare dreptate fiindcă încă din copilărie scriam poezie cum respiram. Ceea ce vreau să subliniez este că nu am deloc încredere în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică." Când studenții sau poeții tineri îmi declară cu mândrie că nu-și lucrează "poemele" fiindcă nu vor să piardă prima "inspirație" - ca și cum n-ar
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
să subliniez este că nu am deloc încredere în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică." Când studenții sau poeții tineri îmi declară cu mândrie că nu-și lucrează "poemele" fiindcă nu vor să piardă prima "inspirație" - ca și cum n-ar vrea să ia culorile de pe aripa fluturelui - îmi vine să le explic că pentru a face un poem să pară simplu și firesc e nevoie de mult timp, gândire, pricepere și efort. Lucrez cu zilele la un poem, cu săptămânile, ba
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
ce-mi dă încrederea să scriu mai departe (și sper că dă și forță rândurilor pe care le scriu). LV. Ca să încheiem acest interviu, ce aștepți de la poezie și cum ar trebui să reacționeze critica literară? Ce întrebare ai fi vrut să ți se pună în interviuri și totuși nu ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri și totuși nu mi-a
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
cum ar trebui să reacționeze critica literară? Ce întrebare ai fi vrut să ți se pună în interviuri și totuși nu ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri și totuși nu mi-a fost adresată niciodată. Ce aștept de la poezie? Greu de zis. Tot ce cunoaștem despre trecut, despre cei ce au fost, a fost scris și transmis prin literatură. Calitatea aceasta
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
tehnologiei actuale însă aparțin acelora - mulți? puțini? - care consideră că atingem, de regulă, un maxim de autenticitate, nu în vorbirea liberă, ci în scris. După mine, oralitatea e absolut firească în comunicarea cotidiană, nu însă într-un interviu care se vrea dens și angajează structuri de adâncime. Și asta fiindcă, spre deosebire de scris, care responsabilizează, oralitatea e o inepuizabilă sursă de clișee și adaptări conjuncturale la situația interlocuției. - Din cărțile pe care vi le-am citit și în care sunt incluse și
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
cu cronici rimate la aniversările mele. Am primit în casa părintească o educație laică, de un social democratism blînd și generos, cu un puternic accent pe muncă și valori, mai idealistă din partea tatălui, mai pragmatică din partea mamei. Ce ar fi vrut ai mei să devin? S-ar fi bucurat probabil să continui medicina, pe care o începusem în anii războiului, la Colegiul Onescu (pentru studenți evrei). Dar au acceptat fără probleme decizia mea de a renunța la medicină (aș fi putut
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat și m-am hotărât să încep cu un articol programatic. Când i l-am dat, Miron
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
nu puțin - alături, probabil, de firea mea deschisă și nesuspicioasă, la apropierea de slujitorii scenei. Pe toți cei importanți i-am cunoscut, iar cu unii (Constantin Silvestri, Zeno Vancea, Nicușor Constantinescu, Moni Ghelerter etc.) am devenit bun prieten. N-aș vrea să vă faceți impresia că mi-a fost ușor să fac față răspunderilor mele. Dimpotrivă, am dus o viață tensionată, de mare consum nervos. Necazurile nu m-au cruțat, dar, ce e drept, am avut și satisfacții. Dintre acestea, amintesc
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]