196,978 matches
-
a oferi unor țări din regiune o cale către aderare a deschis ușa pentru ambițiile Rusiei, relatează Bloomberg online. „Evident, UE a uitat de geografie, însă Rusia excelează în geografie”, a declarat Ivanov. „ Dacă creezi un gol, atunci, cineva va vrea să-l umple”, a mai spus șeful statului macedonean.
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
război mondial se constituie într-o pagină pozitivă și meritorie a istoriei românilor de pretutindeni. După al doilea război mondial, spre continentul nord-american s-au îndreptat destui reprezentanți de seamă ai exilului românesc. Ca și mulți alți români care au vrut să își creeze o nouă viață, departe de „paradisul” comunist. Mulți s-au ilustrat acolo ca personalități care au facut/fac deopotrivă onoare atât țării de origine, din care au plecat, cât și celor de adopție. Între personalitățile de seamă
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
Dacă, cumva, vom deveni cu toții niște neoliberali sălbatici, care cred că trăiesc într-o junglă socială și nu într-o societate demnocratică, din paginile lui Sadoveanu se vor auzi în veșnicie durerile înnăbușite și suferința celor umiliți și obidiți. Dacă vrem să rămânem români cu față umană și nu mai știm cum să procedăm, trebuie să-l citim pe Mihail Sadoveanu. De acolo aflăm și cine suntem, și cum trebuie să fim. Dacă ar trebui să aducem un semn de mulțumire
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
și în relațiile cu Federația Rusă, care inițial nu s-a opus fățiș opțiunii proeuropene a Republicii Moldova. În anul 2010, de pildă, cu prilejul unui summit al CSI desfășurat la Sankt Petersburg, Vladimir Putin l-a întrebat pe Filat: „De ce vreți voi în Europa?”. Răspunsul premierului moldovean a fost fără echivoc: „Fiindcă noi suntem europeni prin cultură, prin valori. Și istoric, și lingvistic, noi aparținem Europei”. În perioada respectivă nu exista încă conflictul din Ucraina, iar situația din regiune era în
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
Despre gesturile fără precedent ale atașatului militar al Ambasadei Malaeziei la Wellington, Noua Zeelandă, presa din toată lumea a scris copios. Într-o zi, Mohammed Rizalman bin Ismail a intrat pur și simplu în casa unei localnice, s-a dezbrăcat și a vrut s-o agreseze. Femeia a reușit să cheme poliția, care l-a acuzat de tâlhărie și tentativă de viol, dar imunitatea diplomatică l-a salvat. Rechemarea din post nu a fost însă suficientă; la presiunea opiniei publice, a existat un
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
fost centralizată ș.a. Au urmat demonstrații și proteste (foto 5, 6). Cand este cazul, isi gestionează abil imaginea publică (foto 7). Ca vecin, e dificil, deoarece tânjește după „ținutul secuiesc” - Transilvania. Alături îl are pe Laszlo Tokes (foto 8). Ce vor? Premierul Viktor Orban a postat fotografii cu simboluri ale așa-numitului „ținut secuiesc” și „Ungariei Mari”, după ce a participat la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tușnad. (foto 9). Promovarea de către primul ministru ungar a simbolurilor „Ungariei Mari” și ale
FEŢELE PREMIERULUI () [Corola-website/Journalistic/296429_a_297758]
-
al II-lea a dus, vreme de un deceniu, o politică foarte personală, nu lipsită de strălucire, dar nici de aspecte în cel mai bun caz discutabile. Regele își proclamă din primul moment programul de protector al literelor și artelor. „Vreau să fiu un Brâncoveanu al culturii românești”, a spus Carol la deschiderea cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte, din 1930. „Îmi iau angajamentul să fiu și un voievod al culturii românești”. Alături de celălalt punct central al politicii monarhului, cel
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
o operă muzeistică de excepție - Muzeul Satului. O mărturie plină de haz a transmis sociologul Henri H. Stahl, colaborator apropiat al lui D. Gusti: „Când lucram la Muzeul Satului, venea să vadă cum merg lucrurile. Și îi spuneam atuncea: am vrea să ne întindem și în locul cutare, însă este aici un gard, și Dombrovschi - primarul - nu ne dă voie să-l dărâmăm. Vodă Carol a ridicat un picior, l-a pus pe gard și l-a trântit pe pământ: «Să-i
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
posibilitatea de manifestare plenară a propriei vocații. Rod al acestei nobile tradiții, înflorirea culturală a anilor ‘30 va fi mai trecătoare și mai contradictorie decât o recunosc generațiile care i-au urmat, tocmai fiindcă nu a știut, sau nu a vrut, să reziste pulsiunilor totalitare.
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
pe politicienii noștri, care în momentele de trezire se ceartă și se confruntă între ei în spectacole penibile, amplu televizate, în care acuzele de corupție curg din toate părțile. Deși se doarme pe rupte chiar și în timpul ședințelor parlamentare, fiecare vrea să demonstreze că este mai treaz decât celălalt, în timp ce pe terenul faptelor, ce să mai vorbim, dorm cu toții! Fac gălăgie, încearcă să convingă cu argumente scoase din buzunar în loc să ne lase să... picotim liniștiți. Și legislația europeană ne ocrotește, de
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
cât controlul somnului se face, între altele, cu „FitBit”, brățara conectată care alătură datele personale ale salariatului la platforma stării de bine a firmei. Deci... nu e bun aparatul pentru noi, să-l folosească cei ce l-au inventat! Noi vrem să dormim și noaptea și ziua, nedirijați. Ceea ce se și întâmplă. N-avem decât să ne uităm în jurul nostru. Oricum, dormim! Cu noi se pun «ăștia cu dormitul»? Păi noi dormim bine și noaptea și, mai cu seamă, ziua!”
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
că interzice implicarea fețelor bisericești în politică, permițând un singur lucru: preoții pot candida pentru un fotoliu în Consiliul Local sau Județean, doar ca independenți și doar după ce au binecuvântarea superiorilor din Biserică. În țară, însă, lucrurile sunt departe de ce vor șefii BOR: unii preoți s-au autosuspendat deja și s-au înscris în diverse formațiuni politice, aruncându-se în cursa electorală pentru alegerile locale din 5 iunie.(...)” („Adevărul”, 19 aprilie a.c.)
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
De neconceput, căci orice mișcare înapoi a SUA pe eșicherul mondial înseamnă avansul altora. Președintele Woodrow Wilson, cel care în urmă cu exact 100 de ani a adus America în Europa, a lăsat ca moștenire geopolitică și aforismul „Fie că vor sau nu, americanii sunt participanți la viața lumii”. Va veni oare salvarea Europei și de această dată (ca în cele două Războaie Mondiale și în „războiul rece”) tot din America? Oricum, însă, nu printr-un nou Plan Marshall (ba chiar
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
cu părinții de vineri. Unde, afirmă dumnealui, o să le deschidă ochii asupra pericolului semnării acestui formular și chiar dacă au făcut-o, să-și reconsidere gestul. Fiindcă noul formular indică faptul că elevul trebuie să fie apartenent al etniei române dacă vrea să învețe limba română”. *„Minoritatea română din Șerbia și dreptul la educație în limba maternă” (Mihaela Teodor, Academia Română - Institutul de Economie Mondială)
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
o hotărâre a Primăriei Sibiului, păstrată în documente)! Nostalgia pentru acest fel de tratament este, probabil, prezentă și puternică, este o valoare apreciată în cercuri închise. Altfel nici nu pot fi explicate o serie de fapte și evenimente ce se vor a fi cunoscute doar în cercul închis al știutorilor de limbă maghiară din România. Exemplificăm cu un spectacol oferit de o formație de muzică din Ungaria, numită „Beatrice”. O formație cunoscută pentru textele provocatoare ale pieselor sale, oferite cu multă
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
arată că o treime dintre italieni ar vota pentru Liga Nordului, formațiune cunoscută pentru viziunea împotriva Uniunii Europene și pentru antiimigrația declarată, care militează pentru ieșirea țării din eurozonă. În codițiile actualului val de refugiați, liderii săi afirmă că „Islamul vrea să ocupe vestul”. Iar din Olanda vine mesajul abrupt, care incită chiar la violență, al lui Geert Wilders, politicianul care insultă de mulți ani imigranții ce ajung în țara sa și care consideră că „Europa este în război. Trebuie să
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
A devenit independent, dar, cum „vechile obiceiuri mor greu”, la alegerile pentru Primărie din 2009 a candidat concomitent și ca independent și ca republican. Se poate și așa! Sau o altă „mișcare”: chiar dacă spunea despre democrații americani că nu au vrut să-i înregistreze tatăl pentru a vota în 1952, în Alabama, iar republicanii au făcut-o, fostul secretar de stat Condoleezza Rice (prima femeie de culoare în această funcție) era, la 27 de ani, înregistrată la Partidul Democrat și a
Săritura de cangur by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296496_a_297825]
-
Rusia în chestiunile legate de viitorul regiunii, cu atât mai mult cu cât state europene ca Danemarca, Suedia sau Finlanda fac parte din Consiliul Arctic. „Să împiedicăm oamenii de știință din aceste țări să discute este profund irațional. Guvernul meu vrea să dea dovadă de rațiune și să deschidem, precaut, canale de comunicare cu Rusia. Considerăm că astfel servim și interesele canadienilor, și interesele rușilor”, explică Pamela Goldsmith-Jones, secretar parlamentar al ministrului canadian de Externe. La rândul său, ambasadorul UE Marie-Anne
Rivalii geopolitici şi interesele lor… convergente () [Corola-website/Journalistic/296494_a_297823]
-
de milioane de locuitori ai bătrânului continent. Și pentru a încheia într-o notă optimistă, „Europa First” este concluzia la care am putea ajunge după declarațiile principalilor actori de la recent încheiata Conferință pentru Securitate desfășurată la München. Uniunea Europeană pare că vrea să preia rolul SUA de lider al ordinii globale liberale, propunându-și să investească în apărare, viziune de sorginte germană, conform căreia marile state europene ar putea să conducă nu numai economia continentului, ci și apărarea lui, profitând de fondurile
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
uniune din ce în ce mai strânsă”, „menținerea unității”, “o Uniune mai bine integrată”, înainte de a aminti și contribuția originală a României la cauza europeană:„cooperarea consolidată”. Adică, explică președintele, „ca toate statele să acționeze împreună”. Bine-bine, dar cum? Prin „mai multă Europă”, cum vor Germania, Franta etc. sau „mai puțină”, cum susține Grupul Visegrad? Într-o Europă cu „ritmuri și intensități diferite” unde ne-am găsi locul? Prin relansarea legăturilor cu Rusia sau cu menținera sancțiunilor? Iar divorțul de Marea Britanie cum se va consuma
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
închiderii rănii războiului îl reprezintă tratarea și reflectarea cu corectitudine asupra istoriei agresiunii militariste a Japoniei. Așa cum a afirmat un fost președinte al Germaniei, Richard von Weizsacker, „Cine nu reflectă asupra istoriei, acela va fi orb în fața realității, cine nu vrea să reflecte asupra violenței, acela va merge pe același drum greșit”. Atitudinea corespunzătoare în fața viitorului este înfruntarea istoriei cu curaj și înțelepciune, doar învățând din greșelile istoriei putem preveni repetarea unor drame și putem întâmpina împreună un viitor tot mai
Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic () [Corola-website/Journalistic/296506_a_297835]
-
opinie publică, în funcție de partizanatele lor. „Cea mai simplă explicație pentru spionajul dintre SUA și Germania este aceea că, deși cele două țări sunt aliate, sunt totuși competitoare”, notează „Washington Post”, argumentând cu faptul că „în 2011, de pildă, Obama a vrut să intervină în Libia, dar Merkel nu, folosindu-și pe deasupra influența și pentru a reduce participarea NATO, pentru ca în final să rămână aproape singura țară care nu a ajutat deloc Alianța”. Cu Franța încă este și mai și: americanii invocă
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
Intră, cu un trompetist înaintea lor, Mosor ca Pyram, Fluieraș ca Thisbe, Țuțuroi ca Zidul, Flămându precum Clar de Lună și Uluc ca Leul. ICULEȚ: (Ca Prologul) Stimabili, v-oți mira de ce vedeți, Mirați-vă în pace, vorba ceea. Asta e Pyram, sper că mă credeți, Și frumusețea asta e Thisbeea. Acesta, uns cu humă, dat cu var, E zidul ce desparte-ndrăgostiții Doar printr-o gaură ei pot măcar
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
mă credeți, Și frumusețea asta e Thisbeea. Acesta, uns cu humă, dat cu var, E zidul ce desparte-ndrăgostiții Doar printr-o gaură ei pot măcar Să-și mai șoptească, vai, nefericiții. Asta cu felinar, tufiș și cu căț’a Vru să însemne Luna. Că, vedeț’, Ei doi se întâlnesc - nu-s gură rea - Sub Lună-n cimitir, p’intre scaieț’. Da’ bestia asta, care-i zâce Leu, O spărie pă Thisbe pân la oase: O trasă fiara de peșchir, văleu
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]