20,289 matches
-
se mișcă coordonat, atunci când animalul sapă, pigulește și când își pregătește hrana sau și-o introduce în gură. Atunci când se coc fructele, vine și vremea culesului. În acest sezon mandrilii și celelalte specii de maimuțe se strâng în grupuri în copaci. Mandrilii știu exact, în funcție de sezon,ce tip de hrană se găsește pe teritoriul lor. Urmașii fiecărui grup sunt produși de regulă de masculul dominant cu femelele haremului, cu care se împerechează fără selecție, dacă acestea sunt pregătite. Dispoziția pentru împerechere
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
asemănătoare celor emise de pui. În acest fel, femela primește nu numai hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, ci de asemenea află că masculul se pretează creșterii ulterioare a puilor. Unele specii,în loc de hrană aduc partenerei crenguțe mai mari de copac, pe care le oferă aplecându-se repetat. Această formă de oferire a cadoului este parte componentă a ritualului nupțial și o dovadă emblematică a faptului că masculul este pregătit pentru întemeierea unei familii. Dans nupțial alternant Penajul și coloritul aproape
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
aspectuos ritual de împerechere îl au păsările grădinar din Noua Guinee și Australia.Și-au primit numele de la adăpostul sub formă de umbrar, pe care masculii îl construiesc în perioada de împerechere. Pentru aceasta, masculul caută un spațiu deschis între copaci, pe care apoi îl curăță de crengi și frunze. După aceasta, construiește umbrarul din crenguțe alese cu grijă, pe care le înfige vertical în pământ. Forma construcției diferă în funcție de specia de pasăre-grădinar. Pasărea-grădinar cu fața neagră își construiește un adăpost
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
aceasta, construiește umbrarul din crenguțe alese cu grijă, pe care le înfige vertical în pământ. Forma construcției diferă în funcție de specia de pasăre-grădinar. Pasărea-grădinar cu fața neagră își construiește un adăpost rotund, cu formă de colibă, localizat frecvent în jurul tulpinii unui copac tânăr. În interior curăță ‚podeaua’’, apoi o împodobește cu flori viu colorate și semințe. O altă specie își construiește un umbrar deschis, din două rânduri de crengi, a câte un metru fiecare, dispuse la 15 centimetri una față de cealaltă. Adăpostul
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
pentru a se referi la germanii de pe Limes Germanicus, în timpul lui Traian care a fost guvernator al provinciei la scurt timp după ce a fost formată, circa 98/99 d.Hr.. La acel moment, întreaga frontieră era fortificată pentru prima dată. Copacii din cele mai vechi fortificații găsite în Germania Inferior sunt datați dendrocronologic la 99/100 d.Hr. La scurt timp după aceea Traian a fost ales de Nerva ca succesor al său, a fost adoptat public în contumacie de Nerva
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
Consul". Ammianus relatează că (xvii.1.11) mult mai târziu, împăratul Iulian a întreprins o expediție punitivă împotriva alemanilor, care pe atunci erau în Alsacia, și au traversat Main-ul (latină "Menus"), intrând în pădure, unde traseele au fost blocate de copaci tăiați. În timp ce iarna venea, ei au reocupat o În acest context, utilizarea denumirii de alemani este, probabil, un anacronism, dar arată că Ammianus credea că ei au fost același popor, care este în concordanță cu locația alemanilor din campaniile lui
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
ei se consideră principii active ale Pământului a căror conștiință modelează istoria Tărâmului. Deoarece ei consideră că doar lumea lor este reală, o părăsesc doar când percep o amenințare gravă la adresa Pământului. Forestali: ființe care servesc pădurile Tărâmului, urmași ai Copacului Unic, marele copac gânditor care acoperea pe vremuri Tărâmul. Aspectul lor este umanoid, dar conform rasei Elohim ar fi fost creați de Copacul Unic însuși cu ajutorul cunoștințelor obținute de la un Elohim încătușat în Colos. Forestalii protejează pădurea care a mai
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
principii active ale Pământului a căror conștiință modelează istoria Tărâmului. Deoarece ei consideră că doar lumea lor este reală, o părăsesc doar când percep o amenințare gravă la adresa Pământului. Forestali: ființe care servesc pădurile Tărâmului, urmași ai Copacului Unic, marele copac gânditor care acoperea pe vremuri Tărâmul. Aspectul lor este umanoid, dar conform rasei Elohim ar fi fost creați de Copacul Unic însuși cu ajutorul cunoștințelor obținute de la un Elohim încătușat în Colos. Forestalii protejează pădurea care a mai rămas de distrugerile
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
părăsesc doar când percep o amenințare gravă la adresa Pământului. Forestali: ființe care servesc pădurile Tărâmului, urmași ai Copacului Unic, marele copac gânditor care acoperea pe vremuri Tărâmul. Aspectul lor este umanoid, dar conform rasei Elohim ar fi fost creați de Copacul Unic însuși cu ajutorul cunoștințelor obținute de la un Elohim încătușat în Colos. Forestalii protejează pădurea care a mai rămas de distrugerile provocate de muritori și doar puțini mai supraviețuiesc în epoca Noilor Nobili. Grifoni: lei înaripați călăriți uneori de către demonii-abjecți. Haruchai
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
puterii lor și nu există nicio mărturie de un ranyhyn care să fi fost posedat. Există dosr trei proroci deliranți care sunt cunoscuți sub multe nume, cel mai des folosite fiind "turiya" Herem, "samădhi" Sheol și "moksha" Jehannum. Ei urăs copacii rezultați din Copacul Unic și sunt servitori ai Nobilului Foul, care-i folosește în fruntea armatelor sale sau pe post de spioni. Rameni: îngrijitorii ranyhynilor, pe care îi păstrează la mare cinste și cărora își dedică viața, apărându-i de
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
nu există nicio mărturie de un ranyhyn care să fi fost posedat. Există dosr trei proroci deliranți care sunt cunoscuți sub multe nume, cel mai des folosite fiind "turiya" Herem, "samădhi" Sheol și "moksha" Jehannum. Ei urăs copacii rezultați din Copacul Unic și sunt servitori ai Nobilului Foul, care-i folosește în fruntea armatelor sale sau pe post de spioni. Rameni: îngrijitorii ranyhynilor, pe care îi păstrează la mare cinste și cărora își dedică viața, apărându-i de dușmani de genul
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
iar poporul "Bhrathai", care trăiește la marginea Marelui Deșert, vorbește tot o limbă proprie. Vierme/Word/Weird. În cosmologia Tărâmului, miezul Pământului este format dintr-un șarpe încolăcit numit "Viermele Capătului Lumii". Când Covenant vrea să rupă o ramură a Copacului Unic folosind puterea aurului alb, el riscă să trezească Viermele (care nu doarme, ci doar se odihnește) și astfel să ducă la distrugerea Tărâmului. Waynhimii și demonii-abjecți cred într-un set de principii etice numit "Weird". Poporul Elohim are un
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
Brad, și a ușilor împărătești, expuse în present la Muzeul Etnografic din Crișcior. Lăcașul s-a prăbușit definitiv în 2006, din falnicul edificiu de altădată rămânând doar un morman diform de bârne; turnul său impunător zace culcat la pământ printre copacii și iarba înaltă care au invadat cimitirul. Înaintea acestei biserici, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03466), a existat o altă ctitorie obștească din bârne, renovată în preajma marii răscoale conduse de Horia, Cloșca și Crișan; pe un stâlp al cerdacului
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
Escull Roig, la Sabata, l’Escull Negre și Cap del Moro.Coasta este în cea mai mare parte accidentadă iar în partea sudică se află peștera Llop Mari.Suprafața insulei este formată din conglomerat miocenic fosilifer.Pe insulă nu există copaci și este săracă în vegetație.Satul se află în partea vestică a insulei unde există și două plaje.În estul insulei se află cimitirul,farul,turnul Sfântului Iosif și câteva lanuri. Clima este mediterană seacă cu o temperatură anuală de
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]
-
către Lincoln. Trupele regulate au ajuns la un punct pe drum unde era o pantă și o curbă într-o zonă împădurită. Acest punct, denumit astăzi „Bloody Angle”, 200 de oameni, majoritatea din orașele Bedford și Lincoln, se poziționaseră după copaci și ziduri într-o pășune împădurită, pentru o ambuscadă. Alți voluntari li s-au alăturat de partea cealaltă a drumului, prinzându-i pe britanici într-un foc încrucișat în mlaștina împădurită, în vreme ce miliția din Concord se apropia din spate. Treizeci
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a pedepsi presupusele scalpări de la North Bridge și pierderile lor cauzate de un inamic îndepărtat, adesea nevăzut. După declarațiile lui Pitcairn și ale altor ofițeri răniți din subordinea lui Smith, Percy aflase că minutemanii se folosesc de ziduri de piatră, copaci și clădiri în aceste localități mai dens populate din apropierea Bostonului pentru a se ascunde și pentru a trage în coloană. El a ordonat companiilor de flanc să îndepărteze milițiile coloniale de aceste locuri. Numeroși ofițeri de rang inferior din grupările
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
La Grande forêt" în "Magasin d'Éducation et de Récréation". În inima Africii, într-o pădure impenetrabilă aflată lângă fluviul Oubangui, doi exploratori albi însoțiți de un băștinaș și de un copil negru descoperă un trib necunoscut, care trăiește în copaci. Cei doi eroi, un francez și un american pe nume Max Huber și John Cort, îl însoțesc în călătoria lui prin Congo pe Urdax, un negustor portughez de fildeș. Aventurile celor doi încep în timpul călătoriei de întoarcere. Călăuziți de băștinașul
Satul aerian () [Corola-website/Science/321323_a_322652]
-
înfuriați, doi rinoceri dintre care unul rămâne blocat cu cornul într-un arbore și o bandă de maimuțe formată din gorile și cimpanzei reuniți laolaltă. În final, grupul dă peste un trib african care trăiește într-un sat suspendat în copaci. După ce îl studiază o vreme, cei doi exploratori se decid să ia legătura cu regele lui. Jules Verne profită de acest roman pentru a ilustra teoria darwinistă a descendenței omului din maimuță. Oamenii-maimuță nu au coadă, la fel ca maimuțele
Satul aerian () [Corola-website/Science/321323_a_322652]
-
Hejaz, mai multe insule mediteraneene, si deșertul arab. Ulei de măsline orașului a fost, de asemenea, utilizat în Moscheea Umayyad din Damasc. Ibn Battuta, exploratorul arabe, a vizitat Nablus în 1355, si a descris-o că un oraș "plin de copaci și a fluxurilor și plin de măsline." El subliniază faptul că a crescut și exportate roșcova gem la Cairo și Damasc Orașul se află la o altitudine de aproximativ 550 de metri deasupra nivelului mării, între doi munți: Muntele Ebal
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
exista în lumea miceniană dar prima referință literară este cea descrisă de Homer, la jocurile funerare ale lui Patrocle. Participanții la această cursă au fost Diomede, Eumele, Antilochus, Menelau și Merion. Cursa, care consta într-un singur tur în jurul unui copac, a fost câștigată de Diomede, iar premiul său a fost o sclavă și un cazan. Tot o cursă de care de luptă se spune că ar consitui evenimentul care a dus la crearea Jocurilor Olimpice; conform unei legende menționate de Pindar
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
va răni pe Kikyo și va afirmă că nu a dorit niciodată să devină un simplu om, iar acest lucru o va determina pe Kikyo să-l considere pe Inuyasha responsabil pentru rănile ei letale și-l va sigila de Copacul Vremurilor. Înainte să moară, îi cere surorii ei Kaede să ardă Giuvaerul împreună cu corpul ei, pentru că nimeni să nu îl folosească în scopuri malefice. Deoarece Giuvaerul Sacru este un obiect mistic, cu puteri miraculoase, este urmărit de orice demon ce
Kikyo () [Corola-website/Science/320672_a_322001]
-
iar astfel s-a nascut demonul Naraku. Naraku (deghizat în Inuyasha) o doboară pe Kikyo, iar apoi îl atacă pe Inuyasha (deghizat în Kikyo). Crezând că Inuyasha a trădat-o, Kikyo își adună ultimele puteri pentru a-l sigila de Copacul Vremurilor cu o săgeată de sigilare, fiind adormit pentru 50 de ani. Apoi, îi ordona lui Kaede să ardă corpul ei împreună cu Giuvaerul, pentru că puterea să nemăsurata să nu fie folosită pentru rău din nou. Deoarece Kikyo îl ură pe
Kikyo () [Corola-website/Science/320672_a_322001]
-
tărâm, iar o asemenea existența este tragică. De multe ori, Kikyo încearcă să-l ia pe Inuyasha în lumea de dincolo, iar într-o asemenea încercare, a paralizat-o pe Kagome atingând-o cu degetele și legând-o de un copac folosindu-și colectorii de suflete. Cu toate ca Inuyasha era în fața acesteia, nu o putea auzi sau vedea pe Kagome, iar Kikyo îi spune că trebuie să o urască pentru ce a devenit (un mort printre vii), însă acesta va afirmă că
Kikyo () [Corola-website/Science/320672_a_322001]
-
să se îndrăgostească. Dorind să fie o femeie obișnuită, îi propune lui Inuyasha să devină om prin Giuvaerul Sacru. Naraku plănuiește să fure bijuteria mistica, și îi vor face să se întoarcă unul împotriva celuilalt, consecință sigilarea lui Inuyasha de Copacul Vremurilor și moartea lui Kikyo. Totuși, cei doi se vor reîntâlni când Urasue o va învia pe Kikyo, iar Inuyasha va fi eliberat de reincarnarea ei, Kagome. În ciuda celor întâmplate între ei, Kikyo încă îl iubește pe Inuyasha, dorința ei
Kikyo () [Corola-website/Science/320672_a_322001]
-
istorice, adică anul 1749. Este înregistrată pe listele monumentelor istorice sub codul: și are hramul ""Sfântul Ioan Botezătorul"". Fără a se deosebi prea mult, la o primă vedere de o casă veche, biserica de lemn din Porumbeni este așezată printre copaci pe un deal, nu departe de biserica reformată. Intrând în curtea ei, cele câteva morminte și clopotnița relevă utilitatea edificiului. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate, momentul construirii ei fiind estimat de către d-na Ioana Cristache-Panait ca fiind în
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]