20,856 matches
-
urgente legate de insecuritate, spionii rămân preocupați de reglările de conturi. Se demolează unii pe alții, sub ochii unei opinii publice sceptice și, adesea, indiferente... Această agitație se desfășoară în paralel cu un efort din ce în ce mai amplu și important: reflecția asupra crimelor comunismului. Această reflecție rămâne misiunea elitei intelectuale: la sfârșitul anului 2005, conducerea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului este încredințată istoricului Marius Oprea. Acesta încearcă să explice, să se exprime și afirmă cât se poate de clar: "Încercam să urmăresc cariera
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sub ochii unei opinii publice sceptice și, adesea, indiferente... Această agitație se desfășoară în paralel cu un efort din ce în ce mai amplu și important: reflecția asupra crimelor comunismului. Această reflecție rămâne misiunea elitei intelectuale: la sfârșitul anului 2005, conducerea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului este încredințată istoricului Marius Oprea. Acesta încearcă să explice, să se exprime și afirmă cât se poate de clar: "Încercam să urmăresc cariera de după 1989 a celor pe care îi studiam. Am descoperit că însuși consilierul pentru securitate națională
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acțiunile lor vor fi publicate într-un raport anual... Poziția lui Marius Oprea este de ordin etic, ideologic: Am pornit de la ideea că aceștia (nomenclaturiștii) au acționat împotriva poporului român prin mijloacele terorii și că terorismul de stat este o crimă imprescriptibilă."16 Acțiunea în justiție este esențială dar tardivă în România, unde populația s-a obișnuit cu semi-nevinovăția și semi-culpabilitatea oarecum a tuturor. Opacități Absența epurării după 1989, lustrația tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dovedise complet înfeudată politicii nesăbuite a lui Ceaușescu, susținând fără rezerve represiunea, într-un moment în care ar fi putut-o stopa. Nomenclatura PCR a transferat atunci responsabilitatea eliminării unui regim care se dovedise criminal asupra victimelor înseși ale acestei crime (așteptând, în subsidiar, "ajutorul frățesc" al URSS, fără să se sinchisească de consecințele previzibile ale acestei intervenții pentru România). Dar, după nesperata victorie a acestei revolte fără lider, aceeași nomenclatură a ieșit din expectativa prudentă în care se refugiase și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
culeg via cu botniță, se bucură de o resurgență cu totul neașteptată: cifrele, de mult falsificate deja de propaganda socialistă cei "11000 de țărani împușcați", în realitate câteva sute -, sunt repetate cu o convingere de nezdruncinat, dar toată răspunderea acestor crime în bună măsură imaginare e atribuită folcloric "țărăniștilor" adică unui partid care se va constitui abia cu două decenii după marea răscoală. Această reziliență a imaginarului produs de propaganda epocii staliniste e dublată, de altfel, de continuitatea temelor dominante ale
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
secrete s-a vădit pe deplin în operația prin care Traian Băsescu a confiscat condamnarea regimului comunist. După ce refuzase în repetate rânduri orice gest în acest sens, în vreme ce liberalii din guvern înființau încă de la finele lui 2005 Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, reluau Legea lustrației și promovau legi reparatorii pentru foștii deținuți politici, brusc, un an mai târziu, președintele înființează o Comisie Prezidențială Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste și, la 18 decembrie 2006, prezintă în Parlament sinteza raportului înaintat de aceasta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
conturi. Se pare că, la mai mult de cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu, trebuiau reglate în primul rând conturile Memoriei. Care sunt actorii acestei reglări? Președintele Băsescu îndrăznește, în decembrie 2006, să facă o declarație oficială de condamnare a crimelor comunismului. A vrut să întoarcă o pagină. A înțeles că venise momentul să ia poziție, să tragă o linie. În raport cu lustrația, și dacă 1989 ar fi fost o Revoluție, acest gest este tardiv. La scara clarificărilor istorice, această declarație vine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Romanian Transition of December 1989", Europe-Asia Studies, vol. 52, nr. 6, 2000, pp. 1069-1093. 25 În 1990, Gheorghe Rodeanu a fost avansat în grad. Ulterior, pe baza mărturiilor lui Ioan Itu, Nica Leon, George Constantinescu și a unei fotografii a crimei, realizate de Sebastian Țarălungă, a fost judecat și condamnat la 5 ani de închisoare. 26 Horia Roman Patapievici, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995; cf. id., Zbor in bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Ed. Humanitas, București, 1995. 27
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate, de macabru, iar întâmplările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
144 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării 149 Cap. 6 GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Lombroso (1911) conform cărora unii oameni sunt "criminali înnăscuți", genetic inferiori ființelor umane și fac parte din tipul uman primitiv. Datele empirice ale lui Lombroso, deși nu erau colectate sistematic, demonstrau acest punct de vedere. Astăzi, cercetătorii sociali recunosc că crima este un produs al învățării sociale și al condițiilor din societate mai mult decât al cauzelor genetice. În sfârșit, știința este obiectivă. Cercetătorii se străduiesc să prevină ca valorile lor personale să afecteze cercetările pe care le întreprind. Aceasta nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Toate tipurile de studii de caz menționate pot fi aplicate fie unui caz singular, fie unui caz multiplu. Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Perspective teoretice asupra societății și interacțiunii umane Cultura și structura socială Socializarea Grupuri și organizații Devianța, crima și controlul social În partea a doua a lucrării examinăm dinamica societății. Pornim de la ideea că întreaga viață socială se realizează prin acțiuni umane variate în care subiecții acestora constituiți în grupuri de mărimi diferite sunt indivizii. Esențial în cadrul acțiunilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri sau homosexualitatea. Alții se gândesc și la modul în care unii indivizi femei și bărbați își
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
consumul de droguri sau homosexualitatea. Alții se gândesc și la modul în care unii indivizi femei și bărbați își vopsesc părul în culori strălucitoare sau se îmbracă într-un mod cu totul neobișnuit. Desigur că o bună parte vor menționa crimele violente. Nu există nici un dubiu că sunt oameni care atunci când se referă la devianță au în vedere și distrugerea mediului înconjurător sau contrafacerea unor produse destinate consumului. Pe de altă parte, pentru oamenii din domeniu este un loc comun afirmația
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ai noștri", în timp ce acțiuni similare ale "inamicilor" constituie "terorism". În sfârșit, comportamentul este evaluat potrivit contextului în care acesta apare. Puțini oameni recunosc că un meci de box este un atac violent ori că uciderea de către personalul militar este o crimă. Astfel, sub anumite circumstanțe, violența fizică sau uciderea nu sunt considerate comportamente deviante. Prin urmare, dacă un comportament dat este considerat deviant depinde de situație. Deoarece devianța nu este un fenomen omogen, sociologii tind să o analizeze ca o violare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța este complexă. În plus de asta, deoarece devianța este adesea văzută ca amenințătoare și respingătoare, ea poate fi pentru oameni una dintre cele mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman, lucru ce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să îi dea explicații mai mult sau mai puțin simple. În istoria cunoașterii umane s-au cristalizat câteva abordări nesociologice pe care le prezentăm succint. Orientarea clasică localizează cauzalitatea devianței și crimei la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este subcultura violenței, care încearcă să explice rata înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestui lucru teoreticienii conflictului consideră că devianța este o condiție naturală a unei societăți inegale. Referindu-se la modul în care interesele de clasă influențează poziția față de devianță, teoreticienii conflictului arată că există o relativă moderație în aplicarea legilor împotriva crimelor săvârșite de "gulerele albe", spre deosebire de preocuparea națională care se manifestă față de crimele de stradă, fapt ce evidențiază că aplicarea normelor sociale tinde să protejeze interesele clasei conducătoare. De asemenea, datorită controlului pe care îl dețin asupra aparatului care etichetează stat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unei societăți inegale. Referindu-se la modul în care interesele de clasă influențează poziția față de devianță, teoreticienii conflictului arată că există o relativă moderație în aplicarea legilor împotriva crimelor săvârșite de "gulerele albe", spre deosebire de preocuparea națională care se manifestă față de crimele de stradă, fapt ce evidențiază că aplicarea normelor sociale tinde să protejeze interesele clasei conducătoare. De asemenea, datorită controlului pe care îl dețin asupra aparatului care etichetează stat, școli și judecătorii clasa conducătoare este capabilă să evite etichetele. În final
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]