20,309 matches
-
sale. O altă diferență importantă este inserarea unui psalm de mulțumire cântat de Ezechia după vindecarea sa (Is 38,9-20). c. Textul analelor asiriene despre campania lui Senaherib din anul 701 î.C. La prima vedere, acest text pare o cronică exactă a campaniei lui Senaherib pentru a aduce pacea în provinciile vestice ale imperiului său. Scribul alege o ordine mai mult logică decât cronologică pentru că organizează tematic conținutul. Putem individualiza trei teme principale: a) campania împotriva cetății Sidon (Fenicia) și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu poate să nu ne uimească. Aparent, Senaherib a lăsat Ierusalimul pentru că Ezechia a trimis o ambasadă până la Ninive pentru a plăti tributul. Textul „prismei lui Senaherib” nu menționează cucerirea Ierusalimului, cum o face pentru alte cetăți. Asupra acestui punct, cronica asiriană și textele biblice concordă perfect: Senaherib s-a mulțumit cu un tribut copleșitor și Ierusalimul nu a fost cucerit de armata asiriană. Rațiunea deciziei lui Senaherib rămâne obscură și istoricii pot doar să propună ipoteze. Probabil Senaherib și-a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Contradicțiile dintre diferitele versiuni ale evenimentelor (1) Deși textul biblic vorbește de o campanie a lui Senaherib în anul al paisprezecelea al domniei lui Ezechia, povestirea pare să povestească despre două campanii, cel puțin pentru un cititor modern obișnuit cu cronicile ordonate ale istoriografiei contemporane. Dacă Ezechia promite ascultare și plătește tribut în 2Rg 18,14-16, de ce atunci Senaherib trimite mesageri imediat după la regele lui Iuda pentru a-i cere să se predea (2Rg 18,17)? Cum să conciliem 2Rg
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
armata egipteană era condusă de principele Tirhaca. În orice caz, Senaherib vorbește de o bătălie împotriva unei armate egiptene fără să citeze numele comandantului său. Acest lucru se explică mai bine dacă faraonul, în persoană, nu participa la expediție. Conform cronicii lui Senaherib, ciocnirea dintre cele două armate a avut loc înainte de campania împotriva cetăților lui Iuda, nu în timpul său, după cum lasă să se înțeleagă 2Rg 19,8-9, și a avut loc la Echelte (la sud de Iaffa), care se află
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Întreaga povestire din 2Rg 18,17-19,37 (Is 36-37) descrie invazia asiriană cu un ton aparte pentru că vrea să „citească” evenimentele după criterii religioase. Conform mijloacelor literare ale epocii, sugerează un „al doilea nivel de lectură” ca să nu confundăm simpla cronică a evenimentelor precum cea pe care o găsim, de exemplu, în scurta povestire din 2Rg 18,9-12. Realitatea este că Senaherib nu a cucerit Ierusalimul. Descrierea din 2Rg 19,35-36 nu vrea să dea un raport precis al faptelor întâmplate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
37, acesta a murit asasinat, se pare, aproape imediat după ce s-a întors în patrie. Dar, în realitate, acest lucru s-a întâmplat după 20 de ani de la campania sa în Iuda. Senaherib a murit în 681 î.C. O cronică babiloniană vorbește că a avut un singur fiu, în timp ce 2Rg 19,37 (Is 37,38) menționează numele a doi fii. Esarhadon, succesorul lui Senaherib, menționează rolul fraților săi (la plural) într-un complot împotriva lui în dorința lor de a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ce s-a întâmplat, o puternică impresie de oroare printr-o scenă înspăimântătoare. Această impresie puternică va fi percepută în diferite feluri de spectatorii celebrei pânze. Întorcându-ne la Biblie, ne putem întreba ce găsim aici. Rapoarte exacte ale faptelor? Cronicile martorilor oculari? Opere istorice? Opere de artă? Probabil găsim un pic din toate, amestecate. Însă, în general, avem mai degrabă opere de artă. Aceste opere nu sunt sofisticate și rafinate, ci aparțin mai degrabă artei populare. Scopul lor, în orice
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
german) și Petronela Negoșanu (Specificul expresiei în romantismul german). Alte studii de literatură universală publică Dragoș Vrânceanu (Giovanni Papini), Ovid Caledoniu (Rainer Maria Rilke), Victor Buescu (Bimilenarul lui Titu Liviu), Alexandru Marcu (Carducci, poet al patriei), N. Papatanasiu (Francis Jammes). Cronica literară este susținută de Pericle Martinescu, Const. Bărbulescu, George A. Petre, Aurel Cosmoiu; cronica plastică este semnată de Radu Boureanu și Ion Vlasiu, iar cea dramatică de D. Ionescu-Morel. În paginile revistei, Pimen Constantinescu traduce din D’Annunzio (O, tinerețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
publică Dragoș Vrânceanu (Giovanni Papini), Ovid Caledoniu (Rainer Maria Rilke), Victor Buescu (Bimilenarul lui Titu Liviu), Alexandru Marcu (Carducci, poet al patriei), N. Papatanasiu (Francis Jammes). Cronica literară este susținută de Pericle Martinescu, Const. Bărbulescu, George A. Petre, Aurel Cosmoiu; cronica plastică este semnată de Radu Boureanu și Ion Vlasiu, iar cea dramatică de D. Ionescu-Morel. În paginile revistei, Pimen Constantinescu traduce din D’Annunzio (O, tinerețe) și din Alinda Bonacci-Brunamonti, iar Alexandru Marcu transpune în românește versuri de Luciano Folgore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
paralelă cu Don Quijote de la Mancha”. Cu numărul 9-10/1926 se încheie prima serie a revistei. În seria următoare se impune contribuția lui Ovidiu Papadima, adept al criticii pozitiviste, profesionale și realiste și care va semna majoritatea articolelor și recenziilor. În cronica la Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu (4-5/1927), el îi reproșează criticului lipsa de obiectivitate: „dus de valul actualității, dl. Lovinescu a neglijat de multe ori criteriile obiectivității [...]. Capitolul despre dl. Ralea, de exemplu, e un articol de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
George Dumitrescu, Radu Comșa, Ioan I. Ciorănescu ș.a. Prozatorii revistei erau Savin Constant, George Acsinteanu, Valeriu I. Grecu. F. a deschis rubrica „Mugurii” talentelor tinere, printre care Gh. Tuleș, Pavel Nedelcu, Arsenie Tudor, Ilarie Bardeș, Barbu Emandy. Articolele de la rubrica „Cronica dramatică” sunt semnate de Radu Bucov, Raul Teodorescu și N.N. Crețu, iar rubrica permanentă „Revista revistelor” este susținută de N.I. Russu. Critică de artă semnează G. Talaz și Eugen Ionescu. Alți colaboratori: Const. Goran, Mircea Damian, C. Sandu-Aldea, G. Baiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A doua carte a scriitorului, „Nistru”, 1957, 6; F. Levit, Înclinații și orientare, „Nistru”, 1962, 2; Ion Ciocanu, Din mii de tone, „Nistru”, 1964, 8; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 41-70; Victor Prohin, Revenire: Boris Vlăstaru-Wexler, „Scrieri alese”, LA, 1993, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216-217. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
redacția revistei „Arlechin” a aceleiași instituții). A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară” (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Caiete critice”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Scena”. Editorial, a făcut primul pas în 1983, cu Dramaturgia între clipă și durată. A fost distins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
în 1941, alături de Geo Dumitrescu, este unul dintre animatorii revistei „Albatros”. Împreună cu Ion Caraion, proiectează revista plurilingvă „Agora”, apărută în mai 1947, după autoexilarea lui I.; cel de-al doilea număr este interzis de cenzura comunistă. A mai colaborat cu cronici literare permanente sau ocazionale și cu eseuri culturale și politice la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Vremea”, „Universul literar” (sub direcția lui Alexandru Ciorănescu), „Preocupări literare”, „Pământul românesc”, „Gândul nostru”, „Kalende”, „România liberă”, „Fapta” (condusă de Mircea Damian), „Lumea” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Pământul românesc”, „Gândul nostru”, „Kalende”, „România liberă”, „Fapta” (condusă de Mircea Damian), „Lumea” ș.a. Beneficiind de o bursă a guvernului francez, părăsește în primavara anului 1947 România și se stabilește la Paris. Din 1952 lucrează ca redactor și titular al „Cronicii ideilor” la emisiunile pentru străinătate ale Radiodifuziunii Franceze. Din 1975 este cercetător științific al secției de filosofie la Centre National de la Recherche Scientifique. Este perioada când îl captivează, alături de filosofie, teologia (de la Karl Barth și Hans Urs von Balthasar până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
filosofie, teologia (de la Karl Barth și Hans Urs von Balthasar până la teologii Răsăritului), poetica și chiar poietica. Paralel, este colaborator la Biroul de corespondență din Paris al postului de radio Europa Liberă. Printre emisiunile cele mai prizate ale comentatorului, alături de cronici la cărți de poezie și de critică, se numără „Povestea vorbei” și „Revista revistelor literare”. Jurnalistica rămâne preocuparea esențială a lui I. în timpul exilului. Așa cum va mărturisi ulterior, a fost una dintre modalitățile sale preferate de a se converti la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în spațiul literar autohton și în cel european. Familiar cu poezia, el nu este mai puțin la curent cu poeticile. Cronicile dedicate eseiștilor și criticilor trădează totdeauna pe comentatorul informat, cu apetit teoretic și mai ales sensibil la epicitatea ideilor. Privită din unghi strict tehnic, secțiunea de critică a criticii are detentă speculativă și e concepută cu antren demonstrativ. Comentariile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
revistei „Carpații” și ai editurii acesteia. Până în 1979, este funcționar în Ministerul de Finanțe francez. În afara articolelor de doctrină și polemică legionară, în care se lansează în publicistica românească a exilului, B. este prezent și cu o serie de eseuri, cronici literare, comentarii teoretice. Semnează astfel un lung eseu despre poezia concretă, Concretism poetic („Carpații”, 22-23/1957) sau vorbește într-un comentariu interesant despre polemică și funcția ei socială modelatoare („Dacia”, 15/1954); altă dată, abordează într-o dezbatere nu lipsită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o compoziție șubredă. Superioară este drama Lăpușneanu-Vodă, apărută tot în „Convorbiri literare” (1878-1879). Liniile generale ale subiectului sunt luate din cronici și documente istorice și o singură scenă, uciderea lui Moțoc, e împrumutată din nuvela omonimă a lui C. Negruzzi. În amănunte, drama se depărtează cu totul de istorie: doamna Ruxandra e îndrăgostită de Stroici, care, la rândul lui, o iubește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al secției de filosofie a Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, obținând licența în 1963. A fost profesor de latină (1963-1966), redactor la revistele „Cronica” (1966-1968) și „Luceafărul” (1968-1993), apoi la Editura Cartea Românească. A debutat în 1959 la „Iașul literar”, iar prima carte, Poziția aștrilor, îi apare în 1967. I s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Eseuri asupra stării de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
e vădită nu numai de tematica anchetelor lansate periodic (Poezia tinerilor în reviste, Ce e nou în poezia românească?, Condiția criticului tânăr, Situația „prozei scurte” etc.), ci și de abundența și calitatea criticii practicate aici, fie că e vorba de „cronica literară” ținută, în decursul anilor, de Constantin Călin, Vlad Sorianu, Al. Protopopescu, Ion Pop, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, fie că e vorba de articolele semnate de Gheorghe Grigurcu și Cristian Livescu (la rubrica „Varietăți critice”), de Nicolae Manolescu (titular, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
număr comentarii ce abordează din multiple unghiuri creația scriitorului. Căutând să fie o publicație cât mai completă, A. dă o mare atenție nu doar literaturii autohtone, ci și celei universale, așa cum o atestă numeroasele rubrici de recenzii și comentarii critice („Cronica traducerilor” de Laurențiu Ulici, „Scriitori străini contemporani” de Leonard Gavriliu, „Permanențe” de Al. Husar) sau de traduceri („Orfeu”, „Accente”, „Meridiane literar-artistice”, „Din poezia lumii”, unul dintre colaboratorii consecvenți fiind Ștefan Aug. Doinaș). În ce privește traducerile, acestea sunt de găsit și în afara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și-n mormintele din noi”, „Drum”, 1968, 4; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]