19,809 matches
-
ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina, deși importanța acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ în capitală: "Mulțumind pentru Memoriul în cauza cotidianului român-catolic cu menirea să apară la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la o soluție "extremă": a mers prin satele catolice din Moldova și "a strâns pomană" pentru presa catolică 977; a și corespondat cu preoții din parohiile din dieceza de Iași (nu doar pentru a le cere ajutorul), a apelat la episcopul de Iași și la arhiepiscopul de București, Alex. Th. Cisar 978 (care a sprijinit presa catolică 979). Institutulul "Presa Bună" de la Iași a reprezentat practic centrul cultural al vieții catolice din Moldova. În septembrie 1919 a fost publicat proiectul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La data de 17 mai 1926 au început lucrările de construcție a clădirii din strada Ștefan cel Mare (lângă Palatul Episcopal) destinate tipografiei. Pentru cumpărarea tipografiei și construirea sediului a fost constituit un comitet de inițiativă, din care făceau parte: episcopul Mihai Robu, mons. Anton Gabor, pr. Gheorghe Peț, pr. Bruno Falewski, pr. Dumitru Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată într-un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea acestor instituții; astfel, la 3 mai 1927, Institutul de Arte Grafice și Editura Presa Bună au fost înregistrate la Tribunalul Iași985, iar 9 zile mai târziu, episcopul Mihai Robu a solicitat la Inspectoratul Industrial al Regiunii a III-a Iași autorizațiile de funcționare a tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună" din Iași vizau găsirea unor surse complementare de finanțare, care să permită dezvoltarea presei catolice, dar și pe cea culturală a societății românești. În mai 1928 a fost publicat actul constitutiv al Institutului "Presa Bună" din Iași, înaintat de episcopul Mihai Robu la data de 27 februarie 1928990. În același document s-au făcut câteva precizări menite să "evite orice confuzie și coliziune de drepturi în prezent și în viitor", privitoare la Institutul "Presa Bună": "Institutul Presa Bună este o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scrierile bune sunt: contribuțiile benevole ale donatorilor, încasările rezultate din vânzarea revistelor, broșurilor sau cărților editate, venitul ce-l va aduce tipografia lucrând și pentru alte persoane sau instituții din oraș; Institutul va fi condus de un comitet numit de Episcop"991. După obținerea aprobărilor legale de funcționare a Institutului "Presa Bună", episcopul Robu a înaintat dosarul tipografiei (în ianuarie 1930) către Ministerul Industriei și Comerțului 992. Jurnalul Consiliului de Miniștri din 4 februarie 1930 acorda Institutului de Arte Grafice "Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
broșurilor sau cărților editate, venitul ce-l va aduce tipografia lucrând și pentru alte persoane sau instituții din oraș; Institutul va fi condus de un comitet numit de Episcop"991. După obținerea aprobărilor legale de funcționare a Institutului "Presa Bună", episcopul Robu a înaintat dosarul tipografiei (în ianuarie 1930) către Ministerul Industriei și Comerțului 992. Jurnalul Consiliului de Miniștri din 4 februarie 1930 acorda Institutului de Arte Grafice "Presa Bună" înlesnirile oferite de legea ce prevedea încurajarea industriei naționale: scutire de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Iași1000. Directorii și redactorii care i-au succedat 1001 s-au străduit să continuie misiunea începută de el. Inițial, al Doilea Război Mondial nu a dus la întreruperea activității Institutului "Presa Bună", care în 1940 era administrat (în urma deciziei episcopului Mihai Robu) de un comitet de conducere format din: pr. Dumitru Romila (director), pr. Dumitru Herghelegiu (vice-director cu probleme administrative), pr. Anton Trifaș, pr. Petru Pleșca, pr. Ioan Mărtinaș, pr. Gaspar Bachmeier, pr. Gheorghe Peț (membrii consultori)1002. În 1942
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mihai Robu) de un comitet de conducere format din: pr. Dumitru Romila (director), pr. Dumitru Herghelegiu (vice-director cu probleme administrative), pr. Anton Trifaș, pr. Petru Pleșca, pr. Ioan Mărtinaș, pr. Gaspar Bachmeier, pr. Gheorghe Peț (membrii consultori)1002. În 1942, episcopul Robu îl informa pe mareșalul Ion Antonescu că Presa Bună din Iași devenise una dintre cele mai moderne tipografii din țară1003. Această mențiune s-a făcut în contextul tipăririi de către Episcopia Catolică de Iași a unei serii de cărți instructive
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Iași a unei serii de cărți instructive cu scopul de a fi utile în anii de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea editurii s-a putut remarca existența unei tendințe naționaliste, care era agreată de episcopul Robu1004. În anul 1944 însă,după aproape două decenii de activitate cu multe realizări considerabile, Tipografia Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005. Responsabilii cu acțiunea de mutare au fost preoții Dumitru Matei, Mihai Bejan și Gaspar Bachmeier. La 19 iunie 1944, D. Matei scria episcopului Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8 a lunii august că vagoanele plecaseră de mult din Iași1007. Întârzierea s-a datorat proastei comunicări dintre autoritățile bisericești, dar și deciziei episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, de a descărca vagoanele în localitatea Holod. Ulterior, Tipografia Presa Bună a ajuns la Beiuș, dar a rămas neasamblată, din cauza situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Holod. Ulterior, Tipografia Presa Bună a ajuns la Beiuș, dar a rămas neasamblată, din cauza situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la Iași. Marcu Glaser, noul administrator apostolic, a afirmat într-o scrisoare adresată episcopului Frențiu, din 12 noiembrie 1944 că a regretat că nu a putut lua tipografia de la Beiuș. În toată această perioadă, ea a rămas neinstalată și nu a putut fi folosită, (publicarea în 1945 a Catehismului mic făcându-se la o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul presei catolice române ar trebui să fie luate imediat următoarele 3 măsuri: 1. publicarea unui ziar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constituirea unui sindicat al scriitorilor catolici din România"1020. Răspunsul la această adresă trimisă nunțiului (în care îi prezenta situația presei catolice și căile ce ar fi dus la dezvoltarea acesteia, cerându-i totodată ajutorul pentru a-i mobiliza pe episcopi și a-i determina la acțiuni comune în privința presei) a fost unul diplomatic, dar fără substanță,rămânând fără rezultate concrete: "am avut de ceva timp raportul dumneavoastră din 14 octombrie despre presa catolică în România și vă mulțumesc de interesul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avut de ceva timp raportul dumneavoastră din 14 octombrie despre presa catolică în România și vă mulțumesc de interesul pe care îl arătați pentru o chestiune atât de vitală și importantă. Cu privire la argumentele expuse de dumneavoastră, deja am atras atenția episcopilor, dar deocamdată nu este posibilă luarea unei decizii"1021. Deși persoanele responsabile în domeniu și ierarhii Bisericii au conștientizat cea mai mare problemă a presei catolice din România (anume lipsa de unitate și de exprimare omogenă), nu s-a reușit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constituire a unui cotidian puternic la București care a eșuat, la dispariția ziarului Albina doar după patru ani de apariție și la incapacitatea de a crea organisme naționale în domeniul presei catolice). Au existat și puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la dezvoltarea presei. Unii au manifestat o reticență cauzată de "viața" scurtă a unor periodice, care din motive diverse nu au reușit să circule decât câțiva ani, fără a avea impactul scontat. Episcopul Alexandru Cisar nu a considerat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la dezvoltarea presei. Unii au manifestat o reticență cauzată de "viața" scurtă a unor periodice, care din motive diverse nu au reușit să circule decât câțiva ani, fără a avea impactul scontat. Episcopul Alexandru Cisar nu a considerat că propunerea de mutare(la începutul anilor treizeci) a tipografiei Presa Bună la București și organizarea unui congres pe tema presei catolice ar fi benefice și realiste, din cauza crizei economice: Chestia unui Congres Euharistic este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care nu au reușit să reziste în timp, din lipsa unor planuri bine întocmite; multe inițiative erau făcute dintr-un elan bine intenționat, însă fără un proiect pe termen mediu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan bine stabilit sau la inițiativa ierarhiei bisericești, ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea și încurajările episcopilor) ale unor preoți și după un model importat din Occident. Însă spre deosebire de țările catolice de aici unde în procesul de dezvoltare a presei religioase (care a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că dacă acest demers își atinge scopul și este de succes, va continua finanțarea lucru ce nu s-a mai întâmplat în capitala țării și care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bișoc, Anton, Discurs funebru la înmormântarea lui I. Robu, Iași, 1925. Blaga, Lucian, Din activitatea diplomatică, vol. II și III, Editura Eminescu, București, 1995. Gabor, Anton, Omagiu Înalt P. S. Sale Monseniorul Mihai Robu cu ocazia numirii și consacrării sale întru episcop de Iași. Acte și fapte, Iași, 1925. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Gafencu, Grigore, Jurnal, vol. I, Editura Globus, București. Netzhammer, Raymund, Episcop
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
II și III, Editura Eminescu, București, 1995. Gabor, Anton, Omagiu Înalt P. S. Sale Monseniorul Mihai Robu cu ocazia numirii și consacrării sale întru episcop de Iași. Acte și fapte, Iași, 1925. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Gafencu, Grigore, Jurnal, vol. I, Editura Globus, București. Netzhammer, Raymund, Episcop în România, ediție realizată de Netzhammer, Nikolaus și Zack, Krista, vol. I și II, Editura Academiei Române, București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
episcop de Iași. Acte și fapte, Iași, 1925. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Gafencu, Grigore, Jurnal, vol. I, Editura Globus, București. Netzhammer, Raymund, Episcop în România, ediție realizată de Netzhammer, Nikolaus și Zack, Krista, vol. I și II, Editura Academiei Române, București, 2005. Pop, Valeriu, Amintiri politice, Editura Vestala, București, 1999. Roux, Charles François, Huit ans au Vatican, 1932-1940, Flammarion, Paris, 1947. d. Enciclici și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună, Iași, 1999. Idem, Biserica și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani file de istorie, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Domenach
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]