20,850 matches
-
Un catafalc este un postament pe care se odihnește cadavrul sau coșciugul unei persoane decedate înainte de înmormântare sau cu care se transportă către mormânt. În tradiția creștină, catafalcul este adesea așezat în nava centrală a bisericii, cu lumînări de jur împrejur. De obicei este construit din lemn, dar poate fi și din alte materiale. În antichitate, se folosea o placă de lemn pe care
Catafalc () [Corola-website/Science/321420_a_322749]
-
din întinsul său imperiu maritim. La 7 septembrie 1822, moștenitorul regelui Portugaliei Dom Joăo al VI-lea a obținut independența Braziliei față de Portugalia și, sub titlul de Dom Pedro I, a devenit primul său împărat. Descoperirea lui Cabral, și chiar mormântul său din orașul natal, au rămas în uitare timp de aproape 300 de ani după expediția sa. Aceasta a început să se schimbe începând cu anii 1840 când împăratul Dom Pedro al II-lea, succesorul și fiul lui Pedro I
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
național în rândul cetățenilor diverși ai Braziliei—dându-le o identitate și o istorie comune ca locuitori ai unui imperiu unic lusofon, înconjurat de o republici hispanofone. Prima revigorare a interesului față de Cabral a provenit din redescoperirea în 1839 a mormântului său de către istoricul brazilian Francisco Adolfo de Varnhagen (devenit apoi viconte de Porto Seguro). Starea total neglijată în care a fost găsit mormântul lui Cabral era să ducă la o criză diplomatică între Brazilia și Portugalia—ultima condusă la acea
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
de o republici hispanofone. Prima revigorare a interesului față de Cabral a provenit din redescoperirea în 1839 a mormântului său de către istoricul brazilian Francisco Adolfo de Varnhagen (devenit apoi viconte de Porto Seguro). Starea total neglijată în care a fost găsit mormântul lui Cabral era să ducă la o criză diplomatică între Brazilia și Portugalia—ultima condusă la acea vreme de sora mai mare a lui Pedro al II-lea, Maria a II-a. În 1871 împăratul brazilian—pe atunci într-o
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
la o criză diplomatică între Brazilia și Portugalia—ultima condusă la acea vreme de sora mai mare a lui Pedro al II-lea, Maria a II-a. În 1871 împăratul brazilian—pe atunci într-o excursie în Europa—a vizitat mormântul lui Cabral și a propus o exhumare în scop științific, efectuată în 1882. La o a doua exhumare în 1896, s-a permis scoaterea unei urne cu pământ și fragmente de os. Deși rămășițele lui Cabral au rămas în Portugalia
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
de 66 de ani, în Moscova, după două zile petrecute în comă (conform spuselor actorului Stanislav Sadalski. Acesta a mai declarat că ea avea probleme cu circulația sângelui). A fost înmormântată pe 13 iunie în Cimitirul Vagankov din Moscova, alături de mormântul fiului său.
Eugenia Davitașvili () [Corola-website/Science/321451_a_322780]
-
spital, o școală primară, băi publice, mausoleu (türbe), două fântâni publice și o piață. Complexului i-a fost adăugată o bibliotecă pe timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea. Mausoleul (türbe) din fosta curte exterioară, astăzi invadată de alte comstrucții, adăpostește mormântul Sultanei Valide, Hadice Turhan, al fiului său Mehmed al IV-lea, precum și pe acelea a unuor sultani de mai târziu, Mustafa al II-lea, Ahmed al II-lea, Mahmud I-ul, Osman al III-lea și Murad al V-lea
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Populare Romîne, actorului Ion Iancovescu i s-a acordat Ordinul Muncii Clasa II „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. În anul 2009, fiica sa vitregă, care este cetățean belgian, a reclamat poliției că de pe mormântul actorului, situat pe Aleea actorilor din cimitirul Bellu, au dispărut mai multe decorațiuni și statuete din marmură, tăiate cu flexul. Ion Iancovescu a jucat în următoarele filme: Filmul "Culesul viilor" a fost un film documentar artistic/publicitar, în care se
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
fi fost aduse de la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, ctitorită de voievodul Constantin Brâncoveanu. Biserica „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea a fost reparată în 1896. În curtea bisericii se află cimitirul localității. Lângă peretele nordic al bisericii, înspre conac, sunt mormintele familiei boierești Miclescu și ale altor boieri înrudiți cu Micleștii. Acolo sunt înmormântați următorii: În prezent, Parohia „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea aparține din punct de vedere canonic de Protopopiatul Dorohoi.
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1431, având codul de clasificare . Ea face parte din ansamblul curții familiei Negruzzi. În curtea bisericii se află mormântul scriitorului Costache Negruzzi, monument istoric cu codul . Satul Hermeziu este situat la o distanță de 5 km de șoseaua Iași - Ștefănești și la 36 km de municipiul Iași, pe malul drept al râului Prut. La începutul secolului al XVIII-lea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
două versuri din poemul ""Inscripții"": <poem>""În acest lacaș de pace, unde Domnul se mărește, " Omul întăi se botează, cănd se naște pre pământ, " Și apoi cu a lui soție vine de se însoțește, În sfărșit aicea află liniștire în mormânt. "Nașterea, viața, moartea, sufleteasca măntuire, " În acest loc se adună și d'amarul lumii greu "Omul scapă cănd se duce ca se'și iae resplătire "De la dreapta îndurare, a bunului Dumnezeu. "S'au zidit de spatarul C. Negruțți. În anul
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
a fost inaugurată Casa memorială Costache Negruzzi, în perioada hramului bisericii din Hermeziu (sărbătoarea religioasă a Sfinților Împărați Constantin și Elena), se organizează anual manifestarea "Constantin Negruzzi -- In memoriam". Aceste manifestări au debutat cu o slujbă de pomenire oficiată la mormântul scriitorului Costache Negruzzi din curtea bisericii. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu este construită în stil clasic, având formă de navă cu absida altarului semicirculară. În partea de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află mai multe morminte ale membrilor familiei boierești Negruzzi. Lângă zidul sudic al bisericii au fost înmormântați următorii: Pe piatra funerară aflată deasupra mormântului scriitorului Costache Negruzzi se află un epitaf, ce conține și o strofă din poemul ""Inscripții"": <poem>""Aice se odihnesce CONSTANTIN
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află mai multe morminte ale membrilor familiei boierești Negruzzi. Lângă zidul sudic al bisericii au fost înmormântați următorii: Pe piatra funerară aflată deasupra mormântului scriitorului Costache Negruzzi se află un epitaf, ce conține și o strofă din poemul ""Inscripții"": <poem>""Aice se odihnesce CONSTANTIN NEGRUZZI "născutu in 1808 "reposatu in 25 Augustu 1868 "Eu nu am fostu ca alții de-aceea’n suferință "Am
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
fostu ca alții de-aceea’n suferință "Am petrecut ș'in lipsa plăcerilor lumesci, Dar cugetul îmi spune că n'om ave căință " C'am fostu și eu unealtă la rele omenesci. "SOȚIA și FIII recunoscetori "Septemvrie 1868.""</poem> Deasupra mormântul lui Leon C. Negruzzi (1840-1890) și a Annei L. Negruzzi (1849-1929), se află un obelisc zidit de V. Scutari din Galați, având inscris pe el următorul epitaf: <poem>""În a dumnezeirii carte "E scris că omul se desparte, De tot
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
drag pe lume "Dar Sfinta Carte spune anume " Că despărțirea nu-i pe vecie Că revedere o să mai fie! "Nu-ți spun adio... La revedere! La revedere în alte sfere!""</poem> Lângă zidul nordic al bisericii se mai află două morminte. Este vorba de cele al copiilor Leon Negruzzi (15 octombrie 1872-1875) și Sanda Racovitză (25 aprilie - 25 august 1912) și de cele ale preoților Vasile Gafton și Ioan Adamovici.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
Un epitaf (în greaca veche "ἐπιτάφιος"; "epi"=pe, deasupra + "taphos"=mormânt) este o inscripție funerară sau o creație lirică constând într-un text scurt, în versuri sau proză, onorând o persoană decedată și care este înscris pe piatra funerară a mormântului. Pe o piatră tombală din Seini, Maramureș este scris epitaful
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
Un epitaf (în greaca veche "ἐπιτάφιος"; "epi"=pe, deasupra + "taphos"=mormânt) este o inscripție funerară sau o creație lirică constând într-un text scurt, în versuri sau proză, onorând o persoană decedată și care este înscris pe piatra funerară a mormântului. Pe o piatră tombală din Seini, Maramureș este scris epitaful: Cimitirul Vesel din Săpânța <poem>"Cine vre strînge avere" "Crească vită cu plăcere" "Și să scoale diminiață" "Eu așa am fost în viață" "Aci se odihne batrîna" "Stan Anuța Deloaie
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
soarta i-a hărăzit "Să trăiască doar jumătate din viața părintelui. În mâhnire adâncă a murit bătrânul " Supraviețuind cu patru ani fiului său. "Călătorule! Știi câți ani am eu În această zi când îmi sfârșesc viața?</poem> — Diofant <poem>"Un mormânt îi este acum îndeajuns celui căruia nu-i ajungea o întreagă lume."</poem> — Alexandru cel Mare <poem>"Reverse dulci scântei "Atotștiutoarea, "Deasupra-mi crengi de tei "Să-și scuture floarea. "Ne mai fiind pribeag De-atunci înainte "Aduceri aminte " M-
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
Reverse dulci scântei "Atotștiutoarea, "Deasupra-mi crengi de tei "Să-și scuture floarea. "Ne mai fiind pribeag De-atunci înainte "Aduceri aminte " M-or troieni cu drag."</poem> — Mihai Eminescu 1850 - 1889 Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia "Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea. "Veronica Micle "4.08.1889"</poem> — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
de profil clasic și cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea. În biserică au mai fost găsite și două pietre funerare din același secol, parțial deteriorate, care ar fi putut să se afle pe mormintele unor persoane care au contribuit la aceste lucrări. Între anii 1831-1832, biserica a suferit modificări care au avut ca rezultat eliminarea peretului despărțitor dintre pronaos și naos și înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
lui Dimitrie, vornicul Alecu Sturdza-Miclăușanu, care îmbrățișase ideile revoluționarilor de la 1848, a murit de holeră în anul 1848, existând suspiciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în partea de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un portret al vornicului și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
vornicului și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță, amor religios, " Tot ce în lumea asta e mare și frumos, "Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... "Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; "C-
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
un centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, atunci realizându-se icoane și ouă încondeiate. Lângă peretele nordic al bisericii se află cimitirul familiei Sturdza. Aici sunt înmormântați următorii: La vest de biserică se află mormântul ieromonahului Nicanor Racu (1897-1982). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici odihnește preot RACU NICANOR născ. 4 oct. 1897 - dec. 2 noem. 1982. Păstorul cel bun își pune viața pentru oi"".
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
între pronaos și naos. În lăcaș au fost descoperite mai multe cavouri, iar într-unul din acestea era un sicriu cu oseminte. Inspectorul Ana-Maria Zup din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu (DJCCP) Iași consideră că este vorba de mormântul unui boier sau negustor bogat, care ar fi avut legătură cu ctitoria bisericii. În colțul de nord al pronaosului s-a aflat mormântul domnitorului Radu Mihnea, dar rămășițele sale pământești au fost mutate ulterior la Mănăstirea Radu Vodă din București
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]