19,865 matches
-
crescândă. Simțim că așteaptă să ne declarăm de partea lui, însă ne trezim stârniți să-l dezaprobăm cu furie. Naratorul cărții e condamnat la ironie ironia lectorului, ironia romancierului, ironie tipică pentru orice Desperado contemporan. Frazele lungi și ample dezvăluie simțul excepțional pentru atmosferă al lui Ishiguro, priceperea lui tipic japoneză de a surprinde fixitatea frumosului. Lumea plutitoare e de fapt alcătuită din cei mai frumoși ani ai lui Ono, toți pierduți, ani când era fericit, pentur că era tânăr și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt convinsă că altminteri deveneam alcoolică ori înnebuneam la propriu. Nu puteam suferi viața aceea... Mai târziu m-am împrietenit cu copiii, cu nepoții, și tot restul. Nu spun că n-a fost crunt, de fapt. Justificări lungi, sinuoase, fără simțul umorului. Stabilită în Anglia, Doris Lessing începe să scrie și ajunge în 2007 la peste șaizeci de titluri. Câteva dintre romane, extrem de cunoscute și foarte traduse sunt: The Children of Violence (Copiii violenței), The Golden Notebook (Caietul auriu), The Memoirs
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unui autor nechibzuit, care nu s-a gândit la vreme la consecințe. * * * Nice Work (1989) e un cu totul alt fel de roman. Meditativ, profund, psihologic, lipsit de cheful de râs de până acum, fără a pierde însă foarte necesarul simț al umorului. Locul acțiunii este aceeași catedră de engleză din Rummidge: ... Rummidge e un oraș închipuit, cu universități și fabrici închipuite, locuit de oameni închipuiți, care se află, ca să facem totul verosimil, pe locul unde e Birmingham pe harta așa-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba. În 1997, Herb Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: Declarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încă acolo, cu toate că Palatul e demult ruine. Cavalerul a murit pe câmpul de luptă. Legenda lor: înnecată fatalist în sânge De un basm care încă plânge. Poeta este Verticală până în pânzele albe. Poemele dezvăluie o morală perfect verticală și un simț al valorilor și relațiilor care nu admite compromisul. Onestitatea e dusă până la extrem. Onestitatea față de cuvânt, la fel: Sunt eliberată de limbaj, Scap prin cuvinte; Nu au volum, Nu se cer locuite Sau servite, mă eliberează De orice definiție: Evreu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
deschis, iertați brutalitatea întrebării. Eu nu izbutesc de câte ori scot petecul de oglindă din geantă, ori mă uit pe furiș la mine în vitrine, chipul reflectat e întodeauna un șoc. It Must (Trebuie) e o conversație despre pierderea tinereții și păstrarea simțului umorului. Un alt poem, Divination by Hair (Ghicitul în păr), pune mare preț pe ironie în acest context. Eroina poemului își smulge firele albe în fața oglinzii. Poeta vede gestul ca "jalnic și ridicol" ("jalnic" amintește iar de Yeats, de Sailing
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iubești Tot atât cât..? Ori Cine era El ori ea? Ori Mă iubești mai puțin Decât eu pe tine? Ori Spune-mi ceva nou. N-am mai auzit asta? Bine ați venit la cireș, La tăcerea lui albă, Bunul lui simț Tihna lui. (Cireșul) Doi îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data aceasta Deși zac la întâmplare Unii lângă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ta esențială, obsesia majoră? PA. Obsesia mea majoră este iubirea trecutului față de prezent și a prezentului față de trecut. LV. Ai un umor fără limite. Te consideri atașat, detașat, ironic, prezent ori absent din text cu premeditare? PA. Am într-adevăr simțul umorului, nădăjduiesc, chiar dacă el se apropie oarecum de pantomimă și teatral. Nu mă simt deloc "detașat" de text, nici ironic sunt fanatic atașat, deci extrem de implicat. Dar și aici putem afla o sursă de umor, la urma urmei. LV. Scrii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e regula esențială a lumii tale imaginare? AG. Legea de bază a narațiunilor mele e să plasez ființe convingătoare în situații realiste sau mitice și să arăt cum se descurcă. Cred că mai toate ființele mele se comportă cu bun simț, oricât ar fi împrejurările de bizare. LV. Cititorul învață de la tine să iubească fața hidoasă a realului. Creezi o nouă sensibilitate, născocești o alchimie care preschimbă într-o soartă bună tot ce e spaimă, singurătate și întuneric. AG. Emerson spunea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să se termine niciodată. Era deci mereu de lucru. O fi din cauza mulțimii. Habar n-am. New Yorkezii sunt aroganți, dar plini de viață, de energie... și de păreri. Știm totul despre viața străzii. Oamenii spun că americanii nu au simțul ironiei, dar New Yorkezii sunt vestiți pentru inteligența lor sarcastică și pătrunzătoare. Odată, când m-am dus acasă în vizită, m-a uimit un tip burtos, care umbla legănat, ca un Adonis pe Brighton Beach. Tipul era stăpân pe spațiul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scriu lucruri personale. Nu vreau să mă substitui zidurilor. Eu nu contez, acesta e paradoxul esențial al poemelor: suntem indispensabili dar nu contăm; moartea e cruntă, însă e cel mai firesc lucru de pe lumea asta. Vorbim de paradoxuri de bun simț, în fond. Nu vorbesc despre mine fiindcă mă consider un om norocos. Am aprehensiunea înspăimântătorului, oarecum bizară prin modul cum s-a constituit, dar nu mă simt victima ei. Tocmai fiindcă nu mă simt o victimă, cred că am o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă sistemul medical numit ayurveda, răspândit în același timp cu budismul, e întâlnit și dezvoltat de școlile elene prin preluare a unor elemente de ordin moral ca respectul altuia, bunătatea, dreptatea, modestia, moderația ei, descoperite, analizate și recomandate prin bunul simț medical, intuiție, sensibilitate. Aceeași observație este valabilă și privind normele de igienă. Oricum, India dinaintea erei creștine, rămâne o țară — continent autonom — în care misterele Golfului Bengal, ale Mării Oman au fost preluate de vegetația și oamenii acestui spațiu. 2
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
că trăiau în comunități de cca 400 case și aveau un început de agricultură, o industrie a prelucrării argilei, diverse statuete simbolizând zei. Morții erau îngropați fără coșciug și cu mâinile și picioarele legate ca să nu învie. Ornamentația vaselor arată simț artistic. Evident, în timp, în Japonia au intrat elemente de civilizație chinezești. Chinezii îi numeau Wa. Cronicile chineze dau date, uneori, despre japonezi. Palatele depun mărturie despre strălucirea de la curți, după cum templele vorbesc de tăria credinței nipone. Numeroșii munți ai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
plăgi, medicina juridică, patologia nașterii. Chirurg de reputație el va recunoaște că la Hôtel Dieu disecția pe cadavre i-a asigurat cunoașterea exactă a organismului uman. Ambroise Paré combate ciuma din 1531-1533 și scrie despre această boală cu un deosebit simț de observație. Cartea în care o descrie rămâne de o mare valoare în patologia pestei. La renumele său a contribuit și activitatea sa ca chirurg de război, începând din 1536. O carte a sa privind rănile, plăgile, traumatismele produse de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de geodezie, de filosofie, dar la un moment dat, tatăl său îl îndeamnă spre medicină din considerente materiale. întrun orizont multidisciplinar, pe care-l poseda, scrie, după o asiduă inițiere medicală: „Universa Medicina“, în care acordă un larg spațiu medicinei simțurilor pe care o numește fiziologie. Cartea are răsunet și cunoaște mai multe ediții. Metoda sa este anatomo-clinică, de cercetare directă. Fernel completează orizontul medical hippocratic și motivează terapeutica prin cunoașterea fiziologică. înnoitor al concepției medicale, el rămâne totuși un adept
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este unul din pilonii principali care stă mărturie confluenței culturilor între popoare situate pe teritorii geografice diferite. MEDICINA îN SECOLUL AL XVII-lea EUROPEAN RENAȘTEREA CONTINUĂ ÎN NOI CONDIȚII În sec. al XVII-lea anatomia, experimentul, cunoașterea prin rațiune și simțuri, ca și atenția acordată filosofiei și științelor fundamentale , se bucură de același interes ca în Renaștere, dar acest secol se vrea mai coerent, mai organizat cu un mai mare efort de sistematizare, modernizare și intelectualizare. În Anglia, unde autoritatea statală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi viața. Cunoașterea științifică prin simțuri și experiment, susținută și de credinciosul filosof, matematician și fizician Blaise Pascal (1623 - 1662), în prezența metodei inductive, deschide noi orizonturi medicinei. O metodă nouă, eficientă, înseamnă mai multe cunoștințe și mai exacte, de unde și nevoia de sistematizare a acestui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
O metodă nouă, eficientă, înseamnă mai multe cunoștințe și mai exacte, de unde și nevoia de sistematizare a acestui secol. Un continuator de seamă a lui F. Bacon este filosoful pedagog John Locke (1632 - 1704), pentru care toate cunoștințele provin din simțuri și din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul său, Thomas Hobbes (1633 - 1714) este filosoful care caută să armonizeze cunoașterea empirică cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de seamă a lui F. Bacon este filosoful pedagog John Locke (1632 - 1704), pentru care toate cunoștințele provin din simțuri și din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul său, Thomas Hobbes (1633 - 1714) este filosoful care caută să armonizeze cunoașterea empirică cu cea rațională, însă nu clarifică metamorfoza datelor senzoriale în noțiuni generale. De neînțeles este și etica sa contradictorie: „Bellum omnium contra
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
speculative, creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie să se reflecte și-n sănătatea oamenilor, în grija pentru copii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
finală. Profesor extrem de respectat, dar nu neapărat un foarte bun pedagog, Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu ia afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze până în 1875, când și-a redus activitatea la aceea de profesor de fizică teoretică la Universitatea din Berlin. Aici a rămas până în 1886, pensionându-se cu puțin timp înainte de a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
metaforele și analogiile sunt frecvente, întrucât, așa cum evidenția Robert Hooke, unul dintre oamenii de știință ai secolului al XVII-lea, contemporan cu Newton, trebuie să se instituie analogii între efectele produse de entități ipotetice și efectele produse de cauze accesibile simțurilor. Concepția generală despre lume a lui Newton formează un sistem în care se afirmă unitatea fundamentală a materiei constituită din componente dure și individuale între care acționează forțe de atracție și de respingere. Astfel, teza continuumului sau a unui spațiu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
aceasta este înzestrată: întindere în spațiu, duritate, impenetrabilitate, mobilitate, la care Newton adaugă și inerția: Știm din experiență că cele mai multe corpuri sunt dure; duritatea întregului decurge din duritatea părților, astfel că admitem această calitate nu numai în corpurile în care simțurile noastre ne fac s-o percepem, dar deducem de aici, pe bună dreptate, că particulele nedivizate ale tuturor corpurilor trebuie să fie dure. În același fel conchidem că toate corpurile sunt impenetrabile (...). Întrucât toate corpurile pe care le cunoaștem sunt
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
observate și măsurate. În acest context, se elimină circumstanțele perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]