198,527 matches
-
deosebit asupra societății. Nursi a devenit, de asemenea, membru Ittihad-i Muhammadiyya . Politica în viziunea lui Nursi reprezenta o soluție la problemele (otomanilor) musulmanilor. În 1922, are loc o transformare a lui Said Nursi. De la vechiul Said care a urmat o cale politică, la noul Said care inițiază o mișcare bazată pe credință. După înfrângerea Greciei în fața Turciei, Nursi a facut parte din Marea Adunare Națională din Ankara, pentru a sărbători victoria turcilor. El remarcă răspândirea optimismului printre elita turcă și realizează
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
mai greu de combătut. “Viermele se afla în corp și era greu de luptat impotriva lui ” - Said Nursi. Nursi a înțeles că trebuie sa ia atitudine și să facă ceva pentru a salva credința musulmanilor și a decis să urmeze calea promovării credinței islamice. În acel moment a avut loc nașterea “noului Said”. Noul Said se retrage complet din politică. Consideră că partidele politice sunt inutile și chiar dăunătoare islamului. Noua lui deviză a devenit : “Caut refugiu în Dumnezeu de Satana
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
de Satana și de partidele politice”. Relația dintre structură și agenție reprezintă una dintre cele mai importante dezbateri printre savanții sociali. În mod evident, condiția politică, în special statul secular, are un puternic impact în transformarea ideilor lui Nursi și calea activismului. Ar fi un mod mult prea simplistic de a spune că activismul lui Nursi bazat pe credință a fost tactic, din cauza a trei motive principale. Primul motiv: structura nu determină decizile participanților legate de politică. Atât Nursi cît și
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
și dominanța pozitivismului politic și științific. Scopul acestora era conservarea islamului ca text viu, întrupat în experiențele zilnice, fără susținerea factorilor politici sau pilonilor tradiționali, precum lăcașurile sufite. Pe măsură ce statul republican a început să trateze religia ca principalul obstacol în calea dezvoltării naționale, Nursi a încercat să construiască o nouă interpretare și metodologie a religiei, subliniind importanța studierii Coranului pentru adaptarea islamului la modernitate. Acest tip de studiu trebuia întreprins de credincioși educați, deoarece a realizat că "ulema" tradiționali, care pretindeau
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
fiind un fruct, iar credința pâine și considera că fără fruct poți sa supraviețuiești, însă nu fără pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o cale validă către Dumnezeu, percepea calea sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o cale validă către Dumnezeu, percepea calea sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă. Deplasarea accentului din
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o cale validă către Dumnezeu, percepea calea sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă. Deplasarea accentului din zona dragostei extatice constituie, de asemenea o diferență majoră între el și Fethullah Gulen, din moment ce acesta din urmă consideră dragostea unul dintre
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o cale validă către Dumnezeu, percepea calea sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă. Deplasarea accentului din zona dragostei extatice constituie, de asemenea o diferență majoră între el și Fethullah Gulen, din moment ce acesta din urmă consideră dragostea unul dintre cele mai importante aspecte ale
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă. Deplasarea accentului din zona dragostei extatice constituie, de asemenea o diferență majoră între el și Fethullah Gulen, din moment ce acesta din urmă consideră dragostea unul dintre cele mai importante aspecte ale căii spre Divinitate. În ceea ce privește practica religioasă, Nursi afirma că urmează sunna, îndeplinește toate acțiunile religioase care se impun ("ferâiz"), evită de marile păcate ("kebâir"), concomitent cu efectuarea, în mod corect, a rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
obscură și generală în referințe, în timp ce revelația este atât pură, cât și specifică. Pentru Nursi, cunoașterea nevăzutului prin inspirație este imprecisă, și în multe aspecte, lipsită de claritate . În plus, Nursi recunoaște "sunna" ca bază a modalității de urmare a căii pentru sufiți, iar descriindu-i semnificația afirmă că „urmarea practicilor profetului este cea mai importantă bază a căii sufite” (Nursi, "Mektubat", 2001, "Seventh Allusion"). În ceea ce privește cunoașterea, acesta face distincția între cea derivată din inimă ("kalbî") sau din alte stadii spirituale
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
inspirație este imprecisă, și în multe aspecte, lipsită de claritate . În plus, Nursi recunoaște "sunna" ca bază a modalității de urmare a căii pentru sufiți, iar descriindu-i semnificația afirmă că „urmarea practicilor profetului este cea mai importantă bază a căii sufite” (Nursi, "Mektubat", 2001, "Seventh Allusion"). În ceea ce privește cunoașterea, acesta face distincția între cea derivată din inimă ("kalbî") sau din alte stadii spirituale și cea survenită prin rațiune ("halî"), observând că, pentru unii dintre sufiți, exista un potențial conflict între cele
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
integrează mai ușor atitudinea religioasă, care este puncul de plecare al oricărei spiritualități islamice; limbajul dragostei permite enunțarea adevărurilor esoterice de cel mai înalt nivel, fără a intra în conflict cu teologia dogmatică. Sinceritatea este considerată o stație obligatorie pe calea sufită, Nursi considerând că determină indivizi să nu asocieze, în mod inconștient, alte entități divinității, eliminând, totodată elimină ipocrizia și artificialul. Cu acest prilej Nursi evidențiază importanța sufletului ("nafs"), acea parte a individului care îndemnă la rău. Pe lângă suflet, inima
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
un atribut al conștiinței extrem de important, fiind, de asemenea, microcosmosul existenței. În plus, inima este cu atât mai importantă, cu cât are capacitatea de a trezi celelalte componente ale conștiinței. Viziunea lui Nursi asupra scopului vieții umane și a adevăratei căi sufite se bazează pe patru scopuri principale: eliberarea de agonia sufletului în lume, accederea în Rai după Ziua Judecății, servirea lui Dumnezeu și manifestarea adevărurilor divine în ființă, deci transformarea în musulman. Primul scop constituie eliberarea de durerea condiției umane
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
lichid polialloy mimetic chiar sub câmpul magnetic. Înainte de explozia mașini, Kyle și Sarah ajung în buncărul de sub clădire . Explozia pornește bombele și previne Genisys să se răspândească on-line. Gardianul, modernizat cu componente polialiaj mimetice, și îi ajută să găsească o cale de ieșire din moloz. Mai tarziu, după călătoria celor trei Kyle (Bryant Prince) ași găsește părinții și originea tinarului Kyle, unde adult Kyle repeta avertismentul despre Genisys la sine sau mai mic pentru a asigura evenimentele duce la sosirea lor
Terminator Genisys () [Corola-website/Science/331100_a_332429]
-
lăuntric spre beatitudine al sufistului cu o scară cromatică. În esoterismul islamic, cele 7 culori ale curcubeului reprezintă imaginea atributelor divine, reflectate în univers. Scara cromatică merge de la alb (simbolul Cărții, al Legii Coranice), punctul de plecare al dervișului pe calea desăvârșirii și ajunge, trecând prin roșu, la negru. Rumi consideră că negru este culoarea absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe calea desăvârșirii, în mod treptat, pentru a atinge stadiul suprem al extazului, moment în care Allah i
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
Scara cromatică merge de la alb (simbolul Cărții, al Legii Coranice), punctul de plecare al dervișului pe calea desăvârșirii și ajunge, trecând prin roșu, la negru. Rumi consideră că negru este culoarea absolută, misticul fiind obligat să parcurgă acest drum pe calea desăvârșirii, în mod treptat, pentru a atinge stadiul suprem al extazului, moment în care Allah i se va arăta în toată strălucirea sa. Pentru inițiații mistici, mantia neagră a sectei “dervișilor rotitori” (“Mawlawi”) reprezintă piatra de mormânt. Lepădarea mantiei negre
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
la nord de Luxor. Se compune din patru părți principale, secția Amon-Re, secția Montu, incinta Mut și Templul lui Amenhotep IV (demontate), precum și câteva temple mai mici și sanctuare situate în afara zidurilor anexând de patru părți principale, și mai multe căi de sfincși cu cap de berbec leagă secția de Mut, secția de Amon-Re și templul Luxor. Diferența esențială dintre Karnak și cele mai multe alte temple din Egipt este durata de timp în care a fost dezvoltat și folosit. Lucrări de construcții
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
pe care se bazează ideologia Fraților Musulmani, și anume islamul. Este de remarcat aici că religia pare să devină una cu identitatea de stat, iar „cartea” (i.e. Coranul) ajunge să simbolizeze puternica dorință a grupării de a reanima islamul pe calea sabiei sau, dacă păstrăm terminologia specifică, pe calea jihăd-ului. Filoramo, Giovanni. 2000. Istoria religiilor III: Religiile dualiste. Islamul. Bucuresti. Polirom. Paison, Michelle. The History of the Muslim Brotherhood. Halil, Idu. 2004. Grupările islamice. Cairo. Al-Banna, Hassan. 2007. Discursurile lui Hassan
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
anume islamul. Este de remarcat aici că religia pare să devină una cu identitatea de stat, iar „cartea” (i.e. Coranul) ajunge să simbolizeze puternica dorință a grupării de a reanima islamul pe calea sabiei sau, dacă păstrăm terminologia specifică, pe calea jihăd-ului. Filoramo, Giovanni. 2000. Istoria religiilor III: Religiile dualiste. Islamul. Bucuresti. Polirom. Paison, Michelle. The History of the Muslim Brotherhood. Halil, Idu. 2004. Grupările islamice. Cairo. Al-Banna, Hassan. 2007. Discursurile lui Hassan al-Banna. (online la www.hassanalbanna.org) Frăția Musulmană
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
a ieșirii din religie” propusă de M. Gauchet, conform căreia matricea teologică ”a creștinismului a permis secularizarea, postulând un pol trancedent al puterii, statul, dincolo de care societatea se poate considera non-religioasă”. Dar înseamnă aceasta că islamul trebuie să urmeze aceeași cale pentru a se moderniza? Iar dacă secularizarea are rădăcini creștine rezultă că nu poate fi transpusă în spațiul islamic? Pentru a răspunde la aceaste întrebări Roy examinează modul în care este înțeleasă legătura dintre religie și politică în islam. În
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]
-
ca : 'Agl-i surk ( Intelectul roșu ?-persană), Awaz-i par-i Jibrti (Freamătul aripei lui Gabriel), Luġat al- mūran (Limbajul furnicilor). Un alt laitmotiv reprezentativ și prezent în textul coranic este și lumina lăuntrică (sakīna ), lumina pe care misticul o descoperă în calea sa spre cunoașterea divină (maʻrifa). Termenul apare mai ales în tratatul Safir-e Simorgh și reprezintă pentru Suhrawardī al doilea tip de lumină pe care neofitul o va descoperi în drumul inițiatic prin cele patru lumi ce urmează a fi analizate
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
alimente, în scopul absorbirii de către lumina divină. Totodată drumul inițiatic îl va parcurge doar cel ce este capabil să înțeleagă călătoria iluminării, imperios necesar fiind în aceeași măsură stăpânirea doctrieni peripateticienilor. Lumina este percepută ca un scop și drept o cale. Iluminarea reprezintă pe o scară valorică punctul terminus o dată ce misticul pornind pe axa descoperirii interioare dobândește lumina luminilor. El deține cheia către cunoașterea totală, cunoașterea supremă (xvarnah) și în acest fel dobândește posibilitatea transcenderii spațiului și timpului și își poate
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
punctul terminus o dată ce misticul pornind pe axa descoperirii interioare dobândește lumina luminilor. El deține cheia către cunoașterea totală, cunoașterea supremă (xvarnah) și în acest fel dobândește posibilitatea transcenderii spațiului și timpului și își poate însuși cele patru universuri iluminatorii. Pe calea renașterii spirituale, trecerea de la starea de entitatea opacă la entitatea transparentă, pură, are loc prin eliberare mistică (tağrīd), iar ascensiunea spiritului (anagoge) se realizează printr-un ciclu de inspirație (ʼilhăm). Lumile prin care spiritul trebuie să transceandă sunt : lumea luminilor
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
ca Haakon cel Bun, a fost al treilea rege al Norvegiei și fiul cel tânăr al lui Harald Fairhair și a soției sale, Thora Mosterstang. Regele Harald a fost determinat să-l elimine pe fiul său cel mai tânăr din calea răului și prin urmare, l-a trimis la prietenul său, Regele Athelstan al Angliei. Haakon a fost crescut de regele Athelstan, ca parte a unui acord de pace făcut cu tatăl său, iar acesta a fost adus la religia creștină
Haakon I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331146_a_332475]