20,230 matches
-
1914), Iorga face apologia ac? iunii militare rom�ne, explic�nd �n ce a constat măr? ul �f? r? v?rsare de s�nge� al armatelor rom�ne prin Bulgaria �n timpul celui de al doilea r? zboi balcanic, că s? demonstreze falsitatea acuză? iilor privind �un măr? triumfal la? �. Chestiunea Dun? rîi (V? lenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice ? i politice existente �n regiunea din jurul Dun? rîi. Nu mai este nevoie s? spunem c? Iorga scoate �n eviden?? aspectul �ntinderii de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
20. Iorga s? a �ntors la Liga cultural? �mboldit de Br? tianu. A?a? numită �Ac? iune Na? ional? � pro? Antant? ac? iona paralel cu activitatea Ligii. �n 1915, A.�C. Cuza s? a al? turat �Ac? iunii Na? ionale�, �n timp ce Iorga �l acuză de iresponsabilitate �pripit? �21. Pe tot parcursul neutralit?? îi, Iorga ? i?a redus activitatea din cadrul Partidului Na? ionalist Democrat pentru a asigura �unitatea na? ional? �. A? a cum explică mai ț�rziu: �A face politic? �ntr? un astfel de moment p? rea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Puterile Centrale, despre spionajul sau sabotajul economic al evreilor, despre evrei b? ț�ndu?? i joc de soldă? îi rom�ni etc. Trebuie s? fim avertiza? i asupra faptului c? r? sp�ndirea zvonurilor antisemite nefondate, a calomniilor ? i a acuză? iilor false are �n Europa r? s?ritean? o asemenea tradi? ie �nc�ț toate acestea trebuie privite mai mult dec�ț cu ne�ncredere! Totu? i, �n timpul Primului R? zboi Mondial, evreii din Transilvania ? i cei din Bucovina erau de partea Puterilor Centrale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fr�ngere care a costat? o scump. Dun? rea era sub st? p�nirea navelor de r? zboi fluviale austro? ungare. Iorga nu a avut niciodat? vreo �ndoial? asupra judec?? îi sau a rezultatului luptei. Atunci c�nd ungurii au acuzat Rom�nia de tr? dare, el a replicat: �Grofii de la Budapesta vorbesc despre tr? dare�. ?i a dat urm? torul r? spuns: �Vom lua Transilvania; e a noastr?! � Un ziar rom�nesc din Bra? ov (dup? recucerirea oră? ului) numea Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
am un acoperi? deasupra capului�17. Fran? a ? i?a amintit ? i ea de el, decor�ndu? l, �n 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de alt? parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara? Samurca? (pe care l? a acuzat de colaborare cu germanii), l? a f? cut pe acesta s?? l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce �nsemna un duel, i? a luat locul Pamfil ? eicaru 18. Br? tianu ? i clanul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alegeri, Adunarea nu era reprezentativ?. Ideea aceasta, lipsit? de temei constitu? ional, era g? selni? a camarilei: clanul Br? tianu, Ion ? i Vintil? Br? tianu, cumnatul Br? tienilor, prin? ul Barbu ? tirbei ? i c�? iva bancheri importan? i. Astfel c? , acuz�nd public partidul lui Averescu, Br? tianu anticipa alc? tuirea unui viitor guvern Averescu ? i o reprezentare mai numeroas? a liberalilor �n nouă Adunare. Generalul Averescu, ? eful Ligii Poporului (devenit? Partidul Poporului), era ?? ran de origine. El nu era de partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
privin? a Rom�niei. Dar multe din aspectele sl? biciunii ei omene? ți o f? ceau tot mai greu de suportat. Există un oarecare colonel canadian Boyle, un intim al Reginei Maria care avea acces liber la Palat. Acesta era acuzat c? adunase o avere fabuloas? (de? i mul? i rom�ni nu �mp? rt?? eau aceast? credin??) ?i nici m? car Br? tianu nu cuteza s? se ating? de el. Acest Boyle s? a amestecat �n politică intern? a Rom�niei49. Prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
referit vr�nd? nevr�nd la Vintil? Br? tianu, autorul acestui concept de �prin noi �n? ine� �n termenii urm? tori: �Vintil? Br? tianu a ? inut un discurs demn de un birocrat expert �ntr? ale finan? elor�64. Unii exper? i au acuzat sistemul lui Br? tianu pentru motivul c? �nf? ptuia industrializarea, dar nu ob? inea rezultate cum erau cele ale Elve? iei, Danemarcei, Olandei sau ale zonei boemiene a Cehoslovaciei, pentru c? acolo industrializarea putea fi realizat? �f? r? ruptur? �. Dac? ruptură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
treprinde nimic. I se cerea lui Iorga s? fac? tot posibilul ca s? ob? în? o reducere de 75% pe calea ferat? ? i alte �nlesniri pentru Lig? 137. ?în�nd cont de dovezile documentare, c�ț de adev? rate s�nt acuză? iile c? �Iorga s? a v�ndut evreilor, lui Blank, b? ncilor evreie? ți� etc. � ? i c? �este �n soldă evreilor�? Aceste acuză? îi par exagerate, ba chiar false. Dac? ? inem seama de str? daniile lui Iorga, ele devin manifest? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i alte �nlesniri pentru Lig? 137. ?în�nd cont de dovezile documentare, c�ț de adev? rate s�nt acuză? iile c? �Iorga s? a v�ndut evreilor, lui Blank, b? ncilor evreie? ți� etc. � ? i c? �este �n soldă evreilor�? Aceste acuză? îi par exagerate, ba chiar false. Dac? ? inem seama de str? daniile lui Iorga, ele devin manifest? ri ale unei politici grote? ți. Una dintre dificult?? ile lui Iorga �n politic? era faptul c? nu avea bani. �n cazul contribu? iilor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel aflat cel mai aproape de puritanism, astfel c? relativismul r? m�ne �n picioare. Cu at�ț mai mult cu c�ț corup? ia de toate felurile era at�ț de r? sp�ndit? , �ncep�nd cu Coroană (? i de aici p�n? jos). Cei care �l acuzau acum pe Iorga �l �mpro? cau cu noroi pe un om (proverbial de curat) de faptul c? �s? a v�ndut evreilor... �. A? a cum o numeau membrii familiei Iorga �n discu? iile cu autorul acestei c? r? i138. Mahalaua bucure? tean? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la limit? adev? rul? Nu era mai convenabil s? declare c? ��nv??? torul na? iunii�, �Apostolul� (fostul �Apostol�) era �n soldă lui Blank? Bursă bucure? tean? de b�rfe a �nceput s? �mpr?? ție pove? ți ? i mai fantastice: Iorga era acuzat c? era �v�ndut ? i altor b? nci evreie? ți� (cele ale lui Berkowitz, Lowey ? i Braunstein) ? i c? f? cea parte din Consiliul de Administra? ie al acestor b? nci140. Toate aceste acuză? îi nu aveau nici o baz?. Regimul liberal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pove? ți ? i mai fantastice: Iorga era acuzat c? era �v�ndut ? i altor b? nci evreie? ți� (cele ale lui Berkowitz, Lowey ? i Braunstein) ? i c? f? cea parte din Consiliul de Administra? ie al acestor b? nci140. Toate aceste acuză? îi nu aveau nici o baz?. Regimul liberal le? a sus? inut cu �nver? unare. Rolul principal a fost �ns? jucat de Cuza, care spera s??? i asigure reintrarea �n scenă politic? cu ajutorul acestui antisemitism tot mai accentuat �n r�ndul studen? ilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au ridicat sub conducerea lui Abd el Krim �mpotriva colonialismului francez ? i spaniol. Este ciudat faptul c? Iorga credea c? mi? carea era �n �ntregime manipulat? de c? tre germani. Partidul Comunist Francez a fost ? i el ? inta atacurilor sale. Iorga acuz�ndu? l c? �nc? lcase principiul unit?? îi na? ionale, sprijinindu? i pe insurgen? i. Deocamdat? at�ț �n ceea ce prive? te editorialele politice ale lui Iorga. Ceea ce sim? ea istoricul, amintindu?? i poate de Posada, devine limpede din urm? torul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai dur? �n articolele ulterioare, admira? ia descresc�nd propor? ional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucr? rîi lui Iorga Eseu de sintez? a istoriei omenirii. Care erau obiec? iile lui Eliade? �nregistr? m obi? nuitele acuză? îi la adresa metodei lui Iorga: prea mult? grab? �n muncă să, precum ? i nealegerea celor mai adecvate expresii fran? uze? ți că s? exprime ceea ce voia s? spun? , derut�ndu? l astfel pe cititor; erau scoase �n eviden?? inexactit?? i, care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga nu?? i studia sursele, citînd doar titlurile capitolelor c? r? ilor pe care le cîtă (sau, uneori, doar indexurile); g�ndindu? se astfel mai cur�nd dup? instinctul s? u istoric �n loc s? fac? munc? de cercetare. Iorga era acuzat ? i de superficialitate, dezam? gîndu? l pe Eliade. �Iorga nu?? i schimb? metodă istoric? �. El �? i �ncheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speran? a c? , �ntruc�ț volumul urm? tor urma s? se ocupe de domeniul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un student s?? l atace �ntr? o asemenea manier? pe un savant de renume mondial? � Vasile Bogrea i? a r? spuns lui Eliade printr? un articol ? fichiuitor, măi cur�nd pun�ndu? l �la locul lui� dec�ț resping�ndu? i acuză? iile. Mircea Eliade a replicat, explic�nd c? el nu este �Iorghist�. N?scut �n 1907, Eliade ? i?a f? cut studiile primare sub ocupă? ia german?. El nu era că genera? ia tat? lui s? u, care? l consideră pe Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi fost �nc�ntat de toate acestea. Iorga sublinia c? �el nu prezint? cazul că un politician, ci ca un cronicar�. P? rerile lui Iorga despre Maniu nu se epuizaser?. El �l descrie pe Maniu că pe un �dandy dec? zut�, acuz�ndu? l c? nu a ap? raț interesele rom�nilor �n Parlamentul Ungar, men? ion�nd leg? turile lui ambigue cu b? ncile din Blaj ? i condamn�nd �devotamentul (s? u) fanatic fă?? de Internă? ionala Democrat? �. Iorga �ncheia toate acestea cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
consacrat Bisericii Ortodoxe rom�ne ? i na? iunii rom�ne. El scotea �n eviden?? faptul c? din moment ce slujea credin? a ortodox? , era obligat s? aib? �ndoieli asupra devo? iunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga că argumente ale acuză? iei sale. Baz�ndu? se pe citate din scrierile criticilor sau ale du? manilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cern? ianu atacă operele ? tiin? ifice, personalitatea ? i temperamentul lui Iorga �ntr? o manier? denigratoare. Orice conflict (? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a replicat acestui pamflet că de obicei, d�ndu? l �n judecat? pe autorul lui pentru def? imare ? i calomnie. Ziarul vienez �Welt am Montag� afirmă c? Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a r? spuns prompt la aceast? acuză? ie d�nd ziarul �n judecat? pentru calomnie. Ziarul liberal bucure? tean �Viitorul� a luat partea lui Tzigara-Samurca? �n permanentul conflict al acestuia cu Iorga. Iorga a reac? ionat la aceste articole d�ndu?? i teatral demisia din postul de rector al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
b? taie lung? ? i clare. Iorga insistă asupra faptului c? minorit?? ile trebuie s? cunoasc? bine limba rom�n? ? i s? fie loiale fă?? de Rom�nia. Iorga era prieten cu dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania �i urau pe am�ndoi, acuz�ndu? i c? �ncearc? s??i rom�nizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul ? colii. Ce memorie scurt? au unii! Pu? ini unguri �? i aminteau de legile lui Apponyi din domeniul �nv??? m�ntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul Rom�niei �n Statele Unite �n timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale cu Iorga, Cuza nu avea o influen?? restrictiv?. Cu toate acestea, �n 1931, atunci c�nd Iorga le? a cerut trupelor s? fac? uz de arme la nevoie că s? st? vileasc? violen? a studen? ilor, ziarele antisemite l? au acuzat c? �vrea v? rsare de s�nge! � �n februarie 1932, asocia? ia �studen? ilor ? i patrio? ilor� cerea instaurarea unui guvern Cuza ? i �masacrarea evreilor�. �n cele din urm? , tulbur? rile au dus la o grev? general? a studen? ilor, ceea ce l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fichiuitor intitulat Sf�nta corup? ie. Sim? ind probabil incongruitatea rolului s? u, Iorga �ncepea prin a sublinia c? locul colonelului Marinescu era �n cazarm? , iar al lui la universitate. F? r? a lua deloc pozi? ie fă?? de faptul dac? acuză? iile aduse colonelului Marinescu erau fondate sau nu, Iorga �ncheia sf? tuindu? l pe Marinescu s? �nchirieze o hazna, astfel că to? i porcii s? se poat? b?l? ci �n voie acolo 91. Nu putem dec�ț s? repet? m c? acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au sc? pat teferi�. Giurescu continuă descrierea incidentului, afirm�nd c?: �... evreii s? au pl�ns, consider�ndu? se �n? ela? i ? i jefui? i� etc.168 S? ar p? rea c? , �n aceast? privin?? , Noua ? coal? de istorie � recunosc�nd o acuza? ie de crim? ritual? � s? a �ntors �n plin Ev Mediu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? �o na? iune nu �nseamn? doar o bucat? de p? m�nt, un stat sau o necesitate economic?; ea nu este nici produsul unor tratate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prim? ministru. Iorga i? a dat o replic? extrem de dur? lui Russo printr? un pamflet publicat abia �n 1940183. �n sf�r? it, credincios sie �nsu? i, Iorga a reac? ionat prin ac? ion? ri �n judecat? pentru calomnie ? i alte ac? iuni judiciare. Acuz�ndu? l, de exemplu, pe Panaitescu de violare a obliga? iei de a p? stră secretul �n utilizarea probelor documentare. Au urmat acuză? iile de plagiat, �nvinuindu? l pe Giurescu c? a plagiat lucr? rile lui Onciul, ? i referiri la gre? elile lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]