20,309 matches
-
lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de cititori. În primul număr au mai semnat Liviu Ciulei (care se pregătea să înceapă filmările la Pădurea spânzuraților), Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de cititori. În primul număr au mai semnat Liviu Ciulei (care se pregătea să înceapă filmările la Pădurea spânzuraților), Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
în volume colective de studii și în reviste de specialitate sau comunicări în cadrul unor reuniuni științifice. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Ceahlăul” (1967), colaborând ulterior cu versuri, proză, eseuri la „Dialog”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu Florescu realizează echivalențe românești pentru versurile poetului albanez Ghusé Schirò. Mai apar cronici artistice - Al. Bogdan-Pitești, Impressions d’art. M. Vermont, Panait Zosân, Expoziția artiștilor independenți - și dramatice. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
rănită". Iată și cuvintele lui de încheiere: "În centrul luptei noastre s-a aflat cultura națională! Fondatorul și directorul "Neamului româneasc": Nicolae Iorga"161. Avînd în vedere toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga și-a intitulat cronica: Lupta pentru limba românească 162. Prin 1906, Iorga a condamnat în mai multe rînduri reprezentațiile teatrale în limba franceză de pe scenele românești; tuna și fulgera împotriva frivolei Madam Flirt 163. Era împotriva frivolității în egală măsură în care condamna adoptarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
singuri". Poziția lui Dománovszky se bazează pe lipsa de documente pe parcursul a aproape o mie de ani. Există, totuși, un document medieval autentic: scrierile cronicarului anonim al regelui Béla al III-lea al Ungariei din secolul al XII-lea, celebra Cronică anonimă. Scrierile acestuia sînt controversate și relatează (printre altele) cum ungurii au pătruns în Transilvania la (sau pe la) sfîrșitul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre cîmpiile din răsărit. Un conducător (domnitor sau căpetenie) român (latin) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt controversate și relatează (printre altele) cum ungurii au pătruns în Transilvania la (sau pe la) sfîrșitul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre cîmpiile din răsărit. Un conducător (domnitor sau căpetenie) român (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezistență îndîrjită atunci cînd triburile maghiare au încercat să invadeze Bihorul și Transilvania. Cei din Ungaria care pun la îndoială autenticitatea cronicarului anonim îl consideră drept un cronicar medieval tipic, care relatează povești aidoma atîtor alți cronicari din Evul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cronicari din Evul Mediu. Unii consideră că acest anonim îi confundă pe urmașii lui Menumorut cu bulgarii, iar alții îl compară cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au pătruns în bazinul carpatic în anul 895. Cronicarul anonim și-a scris cronica cu mai mult de două sute de ani mai tîrziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor țeluri dinastice. Acest tip de cronică medievală nu poate fi crezută literal, cu toate că ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe urmașii lui Menumorut cu bulgarii, iar alții îl compară cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au pătruns în bazinul carpatic în anul 895. Cronicarul anonim și-a scris cronica cu mai mult de două sute de ani mai tîrziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor țeluri dinastice. Acest tip de cronică medievală nu poate fi crezută literal, cu toate că ele conțin aproape întotdeauna o mare cantitate de adevăr. Un istoric nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în anul 895. Cronicarul anonim și-a scris cronica cu mai mult de două sute de ani mai tîrziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor țeluri dinastice. Acest tip de cronică medievală nu poate fi crezută literal, cu toate că ele conțin aproape întotdeauna o mare cantitate de adevăr. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispoziție. Cercetătorii istorici maghiari susțin că atunci cînd ungurii au ajuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Die Blechtrommel (Toba de tinichea, 1959) de Günther Grass - erau, fiecare În felul lui, mai originale și mai Îndrăznețe decât ce le-a urmat În literatură. Chiar Bonjour tristesse (1953) de Françoise Sagan și The Outsider (1956) de Colin Wilson, cronici ale narcisismului postadolescentin (cu o tentă, În cazul lui Wilson, de autoritarism mizantrop), erau la vremea lor originale. Scrise când autorii aveau 18, respectiv 24 de ani, ele anticipau cu un deceniu Întreg, prin subiect și prin succes, „revoluția tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luptă Împotriva „fascismului” - „prin procură”, cum ar veni -, intelectualii vest-germani, la dreapta și la stânga, se băteau să controleze adevărata moștenire a Germaniei. Colegul lui Syberberg, Edgar Reitz, a regizat un miniserial de televiziune de 16 ore extrem de popular: Heimat: O cronică germană, care retrasa istoria germană contemporană prin povestea unei familii din zona rurală Hünsruck a Palatinatului Renan, de la sfârșitul primului război mondial până În prezent. În filmul lui Reitz, anii interbelici sunt scăldați În lumina caldă a amintirilor dragi; era nazistă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
această transformare, un moment simbolic În care viziunea despre sine a Europei postbelice a basculat, el s-a produs la Paris pe 28 decembrie 1973, când Arhipelagul Gulag de Aleksandr Soljenițîn a apărut pentru prima oară În Occident. Într-o cronică din The Guardian la traducerea engleză, W.L. Webb scria: „A trăi În ziua de azi și a nu cunoaște această lucrare Înseamnă a fi păcălit de istorie, a ignora o parte vitală din conștiința timpului”. Ironia, după cum recunoștea Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
barierele lingvistice avea timpul și mijloacele necesare să călătorească oriunde, nu numai pentru a-și cumpăra haine sau În interes de serviciu, ci și pentru divertisment și informare. O expoziție, o piesă de teatru sau un spectacol de operă generau cronici În presa din mai multe țări. Un spectacol reușit la Londra sau Amsterdam putea atrage vizitatori tocmai de la Paris, Zürich sau Milano. Dacă acest public de un cosmopolitism recent era sau nu Într-adevăr sofisticat (sau doar cu dare de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 9 septembrie 1944 până la 12 aprilie 1945, sub direcția lui N. Carandino. De la numărul 8/1945 director este V. Canarache. Preocupările revistei sunt preponderent culturale, literatura ocupând un loc privilegiat. Rubrici: „Cronica dramatică”, ținută la început de Lucia Demetrius, apoi de Neagu Rădulescu, care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
1945 director este V. Canarache. Preocupările revistei sunt preponderent culturale, literatura ocupând un loc privilegiat. Rubrici: „Cronica dramatică”, ținută la început de Lucia Demetrius, apoi de Neagu Rădulescu, care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
navigatorului italian Amerigo Vespucci, este descoperită și cunoscută drept Pământul unde crește vița de vie în stare sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au debarcat în peninsula italică, o cronică nordică din secolul al XIII-lea intitulată Saga Groenlandei ("Pământul verde", în scandinavă) menționează că navigatorul viking Leif Erikson, fiul faimosului Eric cel Roșu, a descoperit "o țară bogată în vii" (Vinland hit goda). Unul dintre oamenii de pe drakkar, un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
însă astăzi, în mod curent, lui Laurent Grimot de la Reynière datorită operei sale Almanahul gurmanzilor, publicat între 1803 și 1812. În afară de această carte, care a apărut de opt ori în cursul acelor ani (cu excepția perioadei dintre 1809 și 1811), pionierul cronicii gastronomice a fost de asemenea și inventatorul ghidurilor culinare cu un original "itinerariu nutritiv".48 Tot în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea căii ferate, se va naționaliza și bucătăria regională pentru a înființa ceea ce se numește astăzi "gastronomia franceză
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de vin este comparabil și cel din Țările de Jos și din Regatul Unit, pe de altă parte, în care predomină consumul ocazional de vin. Opoziția Nord-Sud există și în cadrul Europei 78. II. Civilizația vinului și patriile berii Într-o cronică datând din secolul al XIX-lea găsim, în legătură cu ultima bătălie a lui Napoleon I din 18 iunie 1815, relatarea care urmează: "Berea și vinul s-au înfruntat la Waterloo. Vinul, roșu de furie, fierbând de însuflețire, cu o îndrăzneală nebună
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de provincie, reușind să adune în jurul ei numeroase talente și să-și formeze un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Se distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită aici Sabin Veselie, care, în numerele 2-4/1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P. Deleanu, George Miriște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]