20,223 matches
-
credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o fertilitate și bogăție rară, și că această bogăție se datorează aproape exclusiv agriculturii. Românii din Basarabia fiind în imensa lor majoritate țărani și cultivatori de pământ, rezultă că trebuie să se găsească într-o situație materială prosperă, iar investigațiile făcute au confirmat că țăranul român din Basarabia este în general muncitor și bogat. Țăranul român este excepțional de prolific; în România creșterea totală a populației, datorită mai ales populației rurale, a fost de aproape 40% în cursul ultimilor 25 de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
general Antonescu a fost totdeauna mulțumit să știe că statul are la Moscova un eminent reprezentant. Iar în ce mă privește, personal, vă asigur că nu îndeplinesc prin aceasta numai o îndatorire de răspunderi și de prețuiri demne ale serviciilor făcute statului, în calitatea mea de ministru al Afacerilor Străine, dar și expresia caldă a unei autentice și vechi stime. Primiți, vă rog, Domnule Ministru, cele mai alese salutări”. Grigore Gafencu, Misiune la Moscova 1940-1941. Culegere de documente, Ediție îngrijită de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de săvârșirea unor fapte morale și înainte de venirea lui Hristos. Valorile morale au existat și înainte de apariția creștinismului. Conform
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a comportamentului sistemelor sociale: condițiile - care nu afectează starea propriu-zisă a sistemului, ci doar alegerile pe care el le face pentru un element funcțional sau altul, tipul de soluții pe care îl selectează pentru satisfacerea cerințelor sale funcționale. Desigur,odată făcute, aceste alegeri afectează și starea sistemului, prin includerea în cadrul lui a unui element sau a altuia. Analizele actuale ale criminalității acordă oportunităților un rol determinant foarte important în geneza comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acceptând creșterea economică și ignorând explozia demografică), care va fi starea viitoare a lumii? Vom reuși să realizăm o lume mai bogată economic și, în consecință, mai coerentă politic? Analiza dinamicii lumii întreprinsă de autori pe bazadatelor și a presupozițiilor făcute atunci (ca urmare a criticilor puternice, între timpanaliza a fost complet reconsiderată) indica faptul că lumea, după o perioadă de creștere rapidă economică, va cunoaște, imediat după anul 2000, o completă cădere economică, ecologică și politică. În ipoteza continuării tendințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor interese, ci și de interesele celorlalte părți, de dinamica de ansamblu a procesului social. Atitudinea echidistantă este posibilă doar prin respectarea cu strictețe a regulilor fundamentale ale mecanismelor democratice: 1. recunoașterea reciprocă a intereselor; 2. promovarea intereselor proprii trebuie făcută nu cu mijloace coercitive și manipulative, ci prin cooperare, negociere, pe baza acceptării reciproce de principiu; 3. fiecare grup se raportează nu numai la propriile interese, dar și la interesele globale ale colectivității; 4. fiecare grup se consideră în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
găsesc sistemele - persoanele și sistemele sociale - deja existente, naturale, orientate spre perfecționare, spre schimbare și dezvoltare. Sistemele reale sunt ele însele, în grade diferite, creative. Rolul specialistului nu este totdeauna acela de a indica ce trebuie făcut și cum trebuie făcut (terapia directivă), ci adesea de a contribui doar la perfecționarea capacității creative de autoperfecționare a sistemelor pe care le găsește constituite. Obiectul acestei operații îl reprezintă tehnicile terapiei nondirective. Problema a fost formulată mai întâi în psihoterapie. Psihoterapia lucrează cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determină profilul general al societății. Simplificând, putem spune că la diferite niveluri de dezvoltare a forțelor de producție, vor corespunde diferite tipuri de organizare socială. O asemenea teză este de forma tezelor conținute în științele atemporale ale generalului. Nu este făcută nici o referite la timp și nici nu este nevoie să se facă. Se poate face o listă cu „stări” distincte ale forțelor de producție, asociindu-se fiecăreia dintre ele un anumit tip distinct de organizare socială. Precizată, această teză generală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
optime, dar rezultatele rămân mereu incerte, înalt discutabile, nu datorită calculului rațional propriu-zis, ci din cauza presupozițiilor pe care se întemeiază acesta. d) Se menține, din cauza incertitudinii asumate, caracterul deschis, revizuibilaldeciziei luate. Noile informații și cunoștințe acumulate ulterior, cât și presupozițiile făcute, dar confruntate cu realitatea acțiunii, sunt utilizate pentru a reface, pe o bază mai bună, decizia. e) Procesul decizional are un caracter iterativ. El este gândit mai mult ca o secvență într-un proces ciclic, cu reveniri și reconsiderări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside economics”, prin „curba” construită de către A. Laffer, care evidențiază interacțiunea dintre modul de impozitare a veniturilor și formarea resurselor bugetare, cu luarea În considerare a reacției
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care urmăreau posturile de televiziune, observând afluența oamenilor din emisiunile pe care le urmăreau” (Felson, 1996, 107). Un studiu care vizează Îndeaproape violența mass-media și omuciderea este cel al lui David P. Phillips (1983, 560). Acesta a constatat, În urma investigațiilor făcute, că, ,,imediat după luptele la categoria grea din campionat, Între anii 1973 și 1978 omuciderile din Statele Unite au crescut cu 12,46 procente. Creșterea s-a dovedit a fi mai mare după publicitatea intensă făcută premiilor acestui campionat”. Tot autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere a sinuciderilor se găsea cel mai mult În zonele sau zona geografică unde era făcută În prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În comportamente violente este determinată de mai multe aspecte. Imitația are, desigur, o mare importanță, dar Înțelegerea mesajului rămâne un aspect important. Acest lucru nu constituie decât un argument substanțial care certifică Îngrijorarea privind relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene investigate, pun În evidență sarcina care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ceea ce ar trebui să fie și o știință normativă este un nonsens. Nu ne putem Împăca apoi cu cele ce susține dl Bruhl când spune că „morala unui popor sau a unei civilizații nu este de făcut; ea este făcută; morala, ca și fizica, nu cercetează cum ar trebui să-i fie legile; se constată numai ceea ce ele sunt; morala nu a așteptat, pentru a exista, ca filosofii s-o fi construit sau dedus” (p. 312). Toate acestea sunt cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o lume pe care nu o poți Înțelege decât prin relaționare și participare. A comunica și celor neinițiați descoperirile făcute devine o obligație profesională, Învățată În acest mediu unde „a spune”, „a transmite” este Însă o datorie morală, nu profesională. Adrian Neculau SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul la distanță. O cercetare calitativistă, Cluj-Napoca, Editura Napoca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” ................................................... 16 „... și nevăzute...” ............................................................................................................................. 21 „Cred ... Și întru Unul Domn ...” ...................................................................................................... 22 „... Iisus Hristos ...” .......................................................................................................................... 25 „... Fiul lui Dumnezeu ...” ................................................................................................................ 26 „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut ...” ...... 30 „... Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat ...” ..................................... 34 „... Cel de o ființă cu Tatăl ...” ......................................................................................................... 36 „... Prin Care toate s-au făcut ...” ..................................................................................................... 38 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” .......................................................... 41 „... S-a pogorât din ceruri ...” ........................................................................................................... 47
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au hotărât ca învățătura formulată în Sinod să fie redactată într-un Simbol de credință, ce conține 7 articole. În Simbolul niceean, s-a fixat învățătura despre Dumnezeirea Fiului, Cel ce este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, deoființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut, iar în partea a doua, s-au anatematizat ideile principale ereticului Arie, ce a pricinuit convocarea Sinodului. Acest eretic susținea că Fiul a fost creat în timp din nimic, că este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 75) „Când Moise spune că s-au făcut întru început, n-o spune ca și cum ar da mărturie că timpul este mai vechi decât toate cele făcute, ci spune că cele văzute și percepute de simțurile noastre au luat început în urma celor nevăzute și spirituale”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia I, V, în PSB, vol. 17, p. 76) „Că nimic nu se sfințește decât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și în vecii vecilor. Amin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la calende, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 22) „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut ...” „Fiul lui Dumnezeu este născut mai înainte de întreaga creație, ca El să fie Tatălui sfetnic pentru creația Lui (Pilde 8, 27-30)”. (Herma, Păstorul, pilda IX, în PSB, vol. 1, p. 364) 31 „... Atunci când spunem un cuvânt, noi dăm naștere unui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
raza din focarul luminos și luminează toată făptura (In. 1, 9)”. (Origen, Despre principii, Cartea I, VII, 2, în PSB, vol. 8, p. 62) „Când învățăm deci că Fiul este din ființa Tatălui, și anume că e născut, iar nu făcut, atunci nu trebuie să ne ducem cu gândul la niște înțelesuri trupești ale fenomenelor naturale. Căci ființa Tatălui nu a fost împărțită, așa încât de la Tatăl să treacă să ajungă și la Fiul, și nici nu se naște printr-un fel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat închinători ai lui Dumnezeu, pentru că nu chemăm nici Mântuitor pe nimenea dintre cei făcuți, nici vreun om comun, ci pe Fiul adevărat și Cel prin fire din Dumnezeu, Care S-a făcut și om”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al III-lea, XXXII, în PSB, vol. 15, p. 361-362) „Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să nu numim în chip propriu sfințenia Biserica lui Dumnezeu, care este sfântă și-i ridicată spre cinstirea lui Dumnezeu pe temeiul cunoașterii Lui, care nu-i zidită cu o tehnică obișnuită, nici împodobită de mâna unui șarlatan, ci-i făcută templu prin voința lui Dumnezeu? Eu nu numesc biserică locul, ci adunarea celor aleși. Adunarea celor aleși este un templu mai bun, pentru că primește în el măreața vrednicie a lui Dumnezeu. În Biserică este consacrată o ființă vrednică de mult
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
XVII, p. 174) ,, Deci nimeni să nu se îndoiască de înviere, iar dacă cineva se îndoiește, apoi să se gândească la câte a făcut Dumnezeu din ceea ce nu erau, și atunci va primi și dovada învierii. Căci, în adevăr, cele făcute deja sunt cu mult mai preaslăvite decât învierea și purtând cu ele minunea cea negrăită. 101 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Este vorba despre corupția adusă prin păcat, care a despărțit firea noastră de unirea cu Dumnezeu, care o menține în viața
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]