22,212 matches
-
cei care se Îneacă lăsând să se vadă doar gesticulația unor brațe sau capete mișcătoare deasupra lichidului profund și hrăpăreț, noi, Românii, am fost, cel puțin de două ori, „târâți” de valul major al istoriei europene: prima dată În mod fericit și, nu-i așa, de această dată ne asumăm cu bucurie „vina”, participarea și responsabilitatea la acele acte, individuale și colective care au dus la marea Unire! A doua oară, Însă, ne vine, nu-i așa, cam „peste mână” de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mod impardonabil și incredibil „călăriți” de un sistem brutal și oligofrenic! Singurul meu atu este, Însă, cum o spuneam, datoria pe care mi-o revendic de a mărturisi asupra timpului trecut În care am trăit, am fost nefericiți, dar și fericiți uneori, În care au crescut copii și s-au dezvoltat destine vii, ale unor oameni care aveau dreptul să trăiască și să spere și chiar să lupte, adeseori, În forme diverse, se’nțelege, forme uneori ascunse, paradoxale, numite de unii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
carieră În alt domeniu.Ă Nu, nu atât „noua” carieră de editor, excelentă, o repet, a lui G.L. ne interesează aici, ci acel „șoc al libertății” care s-a abătut ca un uragan asupra societății și spiritelor noastre. Un „uragan fericit”, dar care, ca orice „uragan”, face pagube considerabile, scoate din țâțâni nu numai stâlpi de telegraf și case de văiugă, dar și cariere - În sensul pe care-l dau eu acestui cuvânt: adică un exercițiu social ce ascunde sau exprimă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de răbdare psihică, morală de a „trăi În nedreptate”, putere pe care mulți oameni nu o au nici preț de cinci minute! - chiar dacă nu am dreptate să răstorn Întreg firmamentul În mine Însumi, propunându-mă și simțindu-mă - În unele, fericite, momente care se pot apropia, prin mecanica, dar și prin esența lor, de extaz sau de ceea ce unii, grăbiți, numesc nebunie! - centru și, poate, scop al Întregului teatru al materiei vii și „moarte”, oricum dreptul de a mă simți și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o anume, insistentă, capacitate de a depăși granițele acelui bun-simț care uneori e o frână, un adversar al noului, cel ce se ivește nu rareori sub măștile, sub chipurile cele mai paradoxale. Da, dar dacă În chinuita, dureroasa și totuși fericita mea copilărie au apărut - și a trebuit să-i suport, confuz și zăpăcit! - mugurii a ceea ce am numit mister - capacitatea de a Înconjura ființele, lucurile și chiar și fenomenele, de o puternică aură a-logică, o „capacitate” ce pe copilul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stare! Și, aici, acest verb trebuie Înțeles strict din punctul meu de vedere și al Întregului meu destin; și nu e „singurul noroc” al vieții mele, spre amuzamentul sau stupoarea unora, aș mai putea Înșira câteva astfel de „bizare” hazarduri fericite: de a mă fi născut Într-o țară periferică Europei, un loc, se pare, după spusele unora, Încă „naive” În ceea ce privește procesul creației și mai ales credința În absolutitatea creației literare, și Într-un secol, XX, În care Apusul, matrice majoră
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
priveliște, panorama atâtor culori și forme de relief Învinse de tine ți se dăruie ca o recompensă pentru acea „altă” oboseală pe care o simți În oase - dar e o oboseală voită de tine, nu impusă de alții, o oboseală fericită, aproape mântuitoare! -, o victorie care te Îmbată și te „plătește” cu vîrf și Îndesat pentru atâtea incertitudini și suferințe fizice care erau, nu rareori, să-ți compromită bunul tău cel mai de preț: demnitatea. Acea elită, cum spuneam, căreia zeii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
patriotic sau chiar un film (dar nu Întreg, fiindcă nu permitea timpul, partea a doua rămânând pentru ziua următoare). Se apropia „jurnalul de noapte“, În care se reluau știrile date cu două ore Înainte. Românii dinspre marginile țării se considerau fericiți, mai ales cei care prindeau posturile iugoslave sau maghiare. Cei din Iași se mulțumeau cu Chișinăul, iar bucureștenii cu televiziunea bulgară. Mulți români ascultau Însă — unii ore În șir, până la obsesie — posturile străine de radio, În limba română: Vocea Americii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Începutul anului 2000, a tras semnalul de alarmă, anunțând o iminentă catastrofă, mass-media și publicul au intrat În fierbere. Nu s-a petrecut nimic, dar s-a putut constata că nervii bucureștenilor sunt Încordați. Cine vine din părți mai fericite ale lumii, scutite de manifestări seismice, ar fi bine să nu abordeze acest subiect! Odată cu creșterea orașului, unele primejdii s-au atenuat, altele, dimpotrivă, au sporit. Inundațiile nu mai sunt o preocupare, iar incendiile, atunci când izbucnesc, nu mai amenință să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mi-am revenit și m-am gândit la o întrebare care nu necesita nici o elaborare, dar chiar atunci apărură Sarah și Marta. Sarah purta un tricou cu franjuri și cuvântul lingerie în litere argintii alungite. Apoi Victor sări pe ea, fericit și dând bucuros din coadă, înainte de a se duce la ușa de sticlă, privind intens și foarte concentrat către un punct din curte și porni să latre de parcă turbase, iar eu îmi simțeam capul gata să explodeze. - Șezi, Victor! Jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Am auzit pe fundal un asistent strigând-o. O să-i spun că te interesează, iar tu poți calcula data la care ai putea ajunge în L.A. - Atunci mersi mult pentru telefon. Îmi place formalismul tău sarcastic. - O, apropo... - Da? - Halloween fericit. Și în timp ce puneam telefonul în furcă, mi-am amintit ce mă deranjase la acele e-mailuri trimise de la Bank of America din Sherman Oaks. 3 octombrie. Era ziua de naștere a tatălui meu. Iar asta declanșă o nouă iluminare. 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bunic? am întrebat cu multă grijă. - A venit la mine când eram la petrecere și a zis că e bunicul. - Dar dragă, bunicul acela e mort, am zis cu un ton împăciuitor. - Dar bunicu’ nu e mort, tati, zise ea fericită, lovind scaunul cu piciorul. Era liniște în mașină - cu excepția celor de la Backstreet Boys - când amintirea acelei zile m-a năpădit, dar m-am forțat să nu mă mai gândesc la asta când am intrat pe autostradă. - Tati, tu de ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să-mi imaginez alt film. Iar din moment ce mă pricepeam să inventez intrigi și să le detaliez cu meticulozitate conferindu-le conturul și culoarea necesare, m-am apucat să concep un nou film cu secvențe diferite și cu un sfârșit mai fericit în care nu mă pomeneam scuturat de friguri în camera de oaspeți, singur și foarte speriat. Dar asta face un scriitor: viața lui e un păienjeniș de minciuni. Înfrumusețarea punctul lui focal. Asta facem ca să-i mulțumim pe alții. Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
despre păpușa dispărută, după ce Sarah s-a dus în camera ei să-și ia pijamaua. Nici Robby, nici eu, n-am menționat cuiva scena de la Buckley, dar era ca și cum s-ar fi știut pentru că toți cei din casă păreau mai fericiți. (Un exemplu: Sarah a adus acasă desene cu o stea de mare pe o plajă de culoarea perlelor sub un cer înnoptat plin de o puzderie de asteriscuri.) Rosa a gătit o lasagna vegetariană și ni s-a alăturat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
disputa aceea atât de violentă încât fusese necesară intervenția poliției, despre întreaga zdroabă care nu ducea la nimic bun. Am ascultat la toate astea, sau mi-am imaginat că am ascultat. Erau atâtea cuvinte cărora nu le mai înțelegeam sensul (fericit, prăjitură, jingle, redecorare), fiind atât de afară din lumea asta: numărul de explozii dintr-o secvență, filmul a cărui acțiune avea loc într-un submarin, scenariul căruia îi lipsea un portal de simpatie, hârjoana S&M cu o prostituată minoră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rândurile publicate În presă, au scris atât de emoționant despre rolul și valoarea activității culturale de ieri și de azi de pe meleagurile fălticenene. Este categoric Însă, că la Înțelegerea mai completă a acestui proces cultural, de valoare națională, a contribuit fericita ocazie de a parcurge splendidele pagini al lucrării Dvs., lucrare pe care personal o apreciez În mod deosebit, ca unul care am fost atras de pasiunea răscolirii trecutului. Dar mulți nu știu, nici nu Își dau seama că o astfel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai târziu...). De curând sunt și eu asaltată cu câteva „promovări”, la 83 de ani! Îmi vin În minte ce farmec aveau deniile și sărbătorile religioase la biserica Adormirea. Cu alese sentimente și aprecieri. Vă urez la mulți ani, Paște fericit cu realizările dorite. Dr. Sofia Ionescu P.S. Am să vă mai scriu despre Raul Verdeanu, admirația pt. Adinel Vartan, despre Tana Mugurel (Marieta Tănase) și idila cu fratele mamei, Grigore Șincai. </citation> <citation author=”IRIMESCU Ion ” loc="București, Str. Muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
venind la atelier. Așteptând un răspuns fulger de la Dv., vă transmit numai urări de bine, de sănătate, de realizarea tuturor gândurilor bune, pentru anul 1976, spor În munca frumoasă pe care o aveți. Vă urez LA MULȚI ANI! și Sărbători fericite! Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”22 martie 1976”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Acum patru zile am primit răspunsul, pe care Îl așteptam cu mare nerăbdare, de la Editura Junimea. Ce dezamăgire! După ce am cetit scrisoarea semnată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trebuie curaj și putere ca să le caut În noianul de materiale pe care le am. Mă așteptam să fie respinse acele istorioare . Se tipăresc după autor, nu după lucrare. Și autorul...de! Eu nu știu ce credeți voi; dar vă doresc sărbători fericite și multă sănătate la amândoi. D-na mea se asociază și vă transmitem cordiale salutări. M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”(București)” data =”20/V.75” desc=”C.P.”> Dragă Eugen, Sunt aproape trei săptămâni de când am expediat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
stime. (Dina Sturzu) </citation> <citation author=”STURZU Grigore” loc=”(Stremț - Alba)” data =”24 Ghenarie, 1976”> Stimate Domnule Dimitriu, Pentru ziua onomastică și sărbătorile de iarnă, Îmi fac o deosebită plăcere, trimițându-vă alesele mele felicitări și urări de viață lungă, fericită - Împreună cu toți cei scumpi inimii Dv., bucurându-vă din plin de rodul ales al muncii pe care-o săvârșiți Întotdeauna, acolo unde sunteți chemat a lucra. Petrecere plăcută, ca În anii auriți ai copilăriei. Gr. Sturzu </citation> <citation author=”STURZU
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cred că nu a ajuns la tine. Îl apreciez mult, mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil ” loc=”Buftea” data=”16 ianuarie 1969”> Stimate și prețuite domnule Dimitriu, Regret, că n-am avut plăcerea să vă cunosc personal
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dv. și celor dragi. Cu deosebită considerație, O. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU-MOISE Ortansa” loc=”(București)” data=”15.I.’90”> Stimată D-nă și D-le Dimitriu, Vă trimit imaginea unuia din punctele de foc ale revoluției și libertății noastre . Sunt fericită că am trăit să o văd Înfăptuită, sunt tristă că nu au apucat și părinții mei acest eveniment. Sunt Încă traumatizată, dar să sperăm că va fi bine! Vă mulțumesc pentru urările de bine pe care vă rog să le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îl obligă educația și statutul profesional. Corectitudinea politică, noua „religie” a Occidentului, este, se pare, achiziția benefică a unui secol pe sfârșite, compromis de fanatisme ideologice și angajamente unilaterale. Luni, 5 iunie VASILE GÂRNEȚ: Mă trezesc liniștit, calm, protejat, aproape fericit, ca un copil. Senzații pe care nu le-am mai încercat de mult. Patul enorm, pereții albi ai camerei de hotel, cu mici tablouri intens colorate, fereastra mare prin care se zărește un viaduct îmi amintesc că mă aflu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în trei limbi: franceză, română și italiană. Cum vorbesc ultimul, respectând ordinea de la lectură, încerc să evit locuri și nume pomenite deja de antevorbitori. Spun că orașul, atât cât am reușit să-l văd, îmi place enorm. E o împlinire fericită a unui vis al meu - venit din polul estic al latinității europene - să constat că Lisabona, situată la cealaltă extremitate a acesteia, e chiar mai frumoasă decât mi-o imaginam. Poate că impresia mea este amplificată și de gândul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ei, reveniți din ațipeală, au aplaudat la mijlocul concertului, dar din fericire nu i-au susținut prea mulți... Oricum, e un moment ușor hazliu, pe care îl observ cu discreție, așa cum probabil o fac și alții. Poate că o soluție mai fericită ar fi fost să ascultăm concertul până la masa de prânz, pe stomacul gol, așa simt însă că asist la un... diafan sacrilegiu. După concert, încerc să schimb câteva cuvinte cu violonistul chinez, care s-a retras împreună cu ceilalți muzicieni într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]