19,782 matches
-
sută de voturi primite în 1990, în 1992 FDSN (rebotezat în Frontul Democratic al Salvării Naționale) a obținut doar 27,72 de procente, în timp ce opoziția, grupată în Convenția Democrată Română (CDR) a strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării Naționale, partidul lui Petre Roman (purtând aceeași denumire, FSN) a ieșit pe trei, cu 10,19 procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
17 ani. Tocmai datorită acestei prize ferme asupra mijloacelor politice românești deținute de foștii comuniști, solicitările publice venite din partea societății civile de inițiere a "procesului comunismului" au rămas fără răspuns. Dominația politică a moștenitorilor fostului Partid Comunist, transfigurat inițial în Frontul Salvării Naționale (FSN), scizionat ulterior în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Partidul Democrat (PD), a făcut ca revendicările de confruntare a trecutului comunist să fie ignorate în mod sistematic. Deși au fost vehiculate în arena publică încă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în prelungirea acestei lungi și fertile tradiții conflictuale a gândirii occidentale. Odată cu declanșarea disputei și pe măsură ce tranșeele intelectuale au fost săpate pentru a demarca taberele implicate în conflict, ostilitățile s-au derulat pe două fronturi paralele: în spațiul academic al publicațiilor profesionale, cât mai ales în sfera publică prin intermediul ziarelor de prestigiu ale presei germane. În fapt, prima salvă a fost lansată de Ernest Nolte în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung în vara anului 1986
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regelui s-a consolidat foarte mult. Parlamentul, guvernul și puterea judecătorească erau subordonate regelui. Regele guverna prin decrete-legi și putea refuza sancționarea legilor adoptate de Parlament. Tot în anul 1938, au fost desființate toate partidele politice și s-a înființat Frontul Renașterii Naționale, primul partid unic din istoria României. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost nevoit să abdice iar tronul României a revenit fiului său Mihai, dar adevăratul conducător al statului era generalul Ion Antonescu. c) Dictatura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a puterii de stat, încercarea de a fugi din țară. În zilele de 21-22 decembrie 1989 au avut loc demonstrații populare și confruntări cu armata și în alte orașe (Sibiu, Brașov, Cluj, Arad). La 22 decembrie 1989 s-a format Frontul Salvării Naționale care a condus țara până la organizarea primelor alegeri libere din mai 1990. În fruntea acestui organism s-a aflat Ion Iliescu iar printre membrii săi se mai aflau: Petre Roman, Silviu Brucan, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Beligeranți (33 state participante) Tripla Alianță (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Turcia (1914), Bulgaria (1915); Tripla Înțelegere (Antanta): Serbia, Franța, Anglia, Rusia, Japonia (1914), Italia (1915), România, Portugalia ( 1916), SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tripla Înțelegere (Antanta): Serbia, Franța, Anglia, Rusia, Japonia (1914), Italia (1915), România, Portugalia ( 1916), SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Înțelegere (Antanta): Serbia, Franța, Anglia, Rusia, Japonia (1914), Italia (1915), România, Portugalia ( 1916), SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare s-au constituit în Africa și Oceanul Pacific. Anii 1914 și 1918 au fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare s-au constituit în Africa și Oceanul Pacific. Anii 1914 și 1918 au fost anii războiului de mișcare (sau de manevră) iar anii 1915, 1916 și 1917
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare s-au constituit în Africa și Oceanul Pacific. Anii 1914 și 1918 au fost anii războiului de mișcare (sau de manevră) iar anii 1915, 1916 și 1917 au fost anii războiului de poziții (sau de tranșee). e)Desfășurarea războiului Planul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Anii 1914 și 1918 au fost anii războiului de mișcare (sau de manevră) iar anii 1915, 1916 și 1917 au fost anii războiului de poziții (sau de tranșee). e)Desfășurarea războiului Planul germanilor prevedea un război fulger (blitzkrieg) pe două fronturi (în vest împotriva Franței apoi în est împotriva Rusiei).Germanii au încălcat neutralitatea Belgiei și au atacat Franța prin surprindere. Războiul fulger a fost oprit de francezi pe râul Marna (septembrie 1914) la 40 km de Paris. Pe frontul de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
două fronturi (în vest împotriva Franței apoi în est împotriva Rusiei).Germanii au încălcat neutralitatea Belgiei și au atacat Franța prin surprindere. Războiul fulger a fost oprit de francezi pe râul Marna (septembrie 1914) la 40 km de Paris. Pe frontul de est, în 1914, rușii au declanșat o puternică ofensivă în Prusia Orientală, dar au fost înfrânți de trupele germano -austro ungare. În perioada februarie-decembrie 1916, s-a desfășurat bătălia de uzură de la Verdun. Franco englezii au declanșat ofensiva de pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1917, au avut loc două evenimente importante: intrarea SUA în război; ieșirea Rusiei din război din cauza evenimentelor revoluționare (în primăvara anului 1918, Rusia va încheia pace separată cu Puterile Centrale); În 1917, cele mai importante bătălii s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar înaintarea lor a fost oprită tot pe Marna. Aliații Germaniei au capitulat pe rând. Germania
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de pace în condiții de egalitate cu celelalte părți semnatare; Convenția militară prevedea: România urma să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15 august 1916, la 8 zile după ofensiva aliaților la Salonic; Rusia se obliga să înceapă ofensiva pe frontul austriac și să trimită trei divizii în Dobrogea pentru a colabora cu românii împotriva bulgarilor; Aliații se obligau să aprovizioneze România cu muniții și material de război (300 de tone pe zi) ce veneau prin Rusia; Intrarea României în Război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul, armata, suveranii, o parte din locuitori s-au retras în Moldova care a devenit centrul rezistenței. Iașiul a devenit noua capitală iar frontul a fost stabilizat în sudul Moldovei. Două treimi din România au rămas sub un regim de ocupație militară foarte sever. Bogățiile României au fost exploatate în folosul Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei. Situația din Moldova era foarte grea din cauza numărului mare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz care au fost câștigate de români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda acestor victorii, situația s-a înrăutățit ca urmare a evenimentelor din Rusia. După ieșirea Rusiei din război, România a rămas singură pe frontul de est și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
tratatului a fost dispariția de pe harta Europei a patru state: Polonia, Letonia, Estonia, Lituania și anexarea de către URSS a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Prin acest tratat, Hitler se asigura că nu va fi nevoit să lupte pe două fronturi, căci Polonia beneficia de garanții de securitate din partea Franței și Angliei. b)Beligeranți Au participat 61 de state grupate în două alianțe: Axa: Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, România (între anii 1941-1944); Aliații sau Coaliția Națiunilor Unite: Anglia, SUA
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
război, au acordat Poloniei, doar un ajutor financiar și s-au mulțumit să ocupe poziții pe linia Maginot (pe teritoriul Franței). „Războiul ciudat” a fost un război al ocaziilor pierdute, deoarece Germania nu a fost nevoită să lupte pe două fronturi. e)Războiul din vest (1940) Pentru a răspunde încercărilor franco-britanice de blocare a aprovizionării sale cu fier suedez (tranzitat prin Norvegia), în aprilie 1940, Hitler a invadat Danemarca și Norvegia. La 10 mai 1940, Germania a declanșat atacul împotriva Olandei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]