19,690 matches
-
identificat printre documentele cercetate. 1006 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1007 Socrat Mardari (1894-1954), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1912-1914) și al Școlii Superioare de Război (1920-1922). Șef al Casei Militare Regale (20.02.1941-26.05.1942); subșef al Marelui Stat Major (27.05.1942-14.02.1943, 01.09.1943-19.03.1945); șef al Eșalonului I Operativ al Marelui Cartier General (08.08.1942-14.02.1943); comandant al Școlii Superioare de Război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
termen, VOR FI ÎMPUȘCAȚI IMEDIAT ce vor fi descoperiți. [...]". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1181 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1182 Monitorul Oficial, partea I, nr. 299 din 17.12.1941. Decretul-Lege Nr. 3415 din 16.12.1941 cu privire la disolvarea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Țară și înființarea Centralei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.06.1938). 1185 Vezi documentul precedent. 1186 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1187 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1188 Monitorul Oficial, partea I, nr. 299 din 17.12.1941. Decretul-Lege Nr. 3415 din 16.12.1941 cu privire la disolvarea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Țară și înființarea Centralei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3001, f. 186-187. 1224 Vezi documentul nr. 277. 1225 Monitorul Oficial, partea I, nr. 48 din 27.02.1940. Decretul-Lege Nr. 593 din 26.02.1940 asupra rechizițiilor. 1226 Monitorul Oficial, partea I, nr. 96 din 27.04.1933. Decretul Regal Nr. 1245 din 24.04.1933. Lege asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de războiu. 1227 Monitorul Oficial, partea I, nr. 85 din 13.04.1928. Decretul Regal Nr. 1048 din 09.04.1928 privitor la promulgarea Legii pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Monitorul Oficial, partea I, nr. 96 din 27.04.1933. Decretul Regal Nr. 1245 din 24.04.1933. Lege asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de războiu. 1227 Monitorul Oficial, partea I, nr. 85 din 13.04.1928. Decretul Regal Nr. 1048 din 09.04.1928 privitor la promulgarea Legii pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și durata muncii. 1228 Eroare. Modificările la care se referă documentul au fost publicate în 11.10.1932. Vezi în acest sens Monitorul Oficial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Legii pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și durata muncii. 1228 Eroare. Modificările la care se referă documentul au fost publicate în 11.10.1932. Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 238 din 11.10.1932. Decretul Regal Nr. 2952 din 10.10.1932 pentru modificarea unor articole din Legea pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și pentru durata muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 85 din 13 Aprilie 1928. 1229 Monitorul Oficial, partea I, nr. 301 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.1932 pentru modificarea unor articole din Legea pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și pentru durata muncii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 85 din 13 Aprilie 1928. 1229 Monitorul Oficial, partea I, nr. 301 din 23.12.1932. Decretul Regal Nr. 3540 din 19.12.1932 referitor la modificarea unor articole din Regulamentul Legii pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor și durata muncii. 1230 Monitorul Oficial, partea I, nr. 242 din 19.10.1939. Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 3072
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
03.1939); locotenent-colonel (din 20.03.1943). 1271 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1272 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1273 Mircea Busuioceanu (1901-?), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1921). Ofițer în cadrul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
identificată printre documentele cercetate. 1298 Documentul a fost înregistrat de Inspectoratul General al Jandarmeriei, Serviciul Jandarmeriei, cu Nr. 44.312 din 15.10.1942. 1299 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1300 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1301 Decizia mareșalului Ion Antonescu a fost comunicată la 30.10.1942 Cabinetului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
volumul VIII, documentul nr. 10, p. 379-387. 1310 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1311 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1312 Vezi documentul nr. 339. 1313 Constantin T. Manoliu (1891-1946), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1910-1912) și licențiat în Drept la Universitatea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1934); colonel în rezervă (din 22.03.1947). 1505 Ștefan F. Ion (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1914-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Inspector Regal al Regiunii Teritoriale a Corpului 4 Armată (01.11.1940-31.08.1942); trecut în rezervă din oficiu la 31.08.1942; comandant al Sectorului 1 Etape din cadrul Comandamentului Etapelor de Est (1943-1944). Căpitan (din 01.10.1919); maior (din 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecut în rezervă la 10.09.1951. Căpitan (din 24.01.1938); maior (din 23.08.1943); locotenent-colonel (din 23.08.1945). 1667 Nu a putut fi identificat. 1668 Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 07.07.1930. Decretul Regal Nr. 2473 din 04.07.1930. Lege asupra recrutării armatei. Monitorul Oficial, partea I, nr. 263 din 09.11.1932. Decretul Regal Nr. 2133 din 04.07.1932. Regulamentul Nr. 42 pentru aplicarea Legii asupra recrutării armatei din 1930. 1669
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1667 Nu a putut fi identificat. 1668 Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 07.07.1930. Decretul Regal Nr. 2473 din 04.07.1930. Lege asupra recrutării armatei. Monitorul Oficial, partea I, nr. 263 din 09.11.1932. Decretul Regal Nr. 2133 din 04.07.1932. Regulamentul Nr. 42 pentru aplicarea Legii asupra recrutării armatei din 1930. 1669 Informație eronată. Decretul-Lege Nr. 3984 a fost promulgat și publicat în decembrie 1940. Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Brătianu, liderul celuilalt partid "de opoziție tolerat", cel Național-Liberal. Aceștia își puseseră repede la punct planurile finale de înlăturare a mareșalului Antonescu 167. Pe 23 august, regele îl chemă pe acesta la Casa Nouă, o vilă situată pe domeniile Palatului Regal din București. Antonescu nu știa la ce să se aștepte. Mihai îl arestă pe mareșal și în cîteva ore institui un guvern de "uniune națională", sub conducerea generalului Constantin Sănătescu, Mareșal al Curții și prieten intim al regelui. Mai tîrziu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de notre temps, t. 3, Le XX-e siècle de 1914 à nos jours, Seuil, Paris, 1974, p. 57. 32 J. B. Duroselle, Histoire diplomatique de 1919 à nos jours, Dalloz, Paris, 1978, p. 95 33 Arhivele Naționale, București Fond Casa Regală, Regență Mihai, dosar 41, 1928, p. 37 34 Idem, dosar 42, 1928, f- 107 35 FRUS, 1933, vol. I, p. 176-177; Ellis Ethan, Frank Kellogg and American Foreign Relations, 1925-1929, Rutgers University Press, New Brunswick, New Jersey, 1961, p. 193-212
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
uciderea prefectului orașului Iași. După aceea, regele Carol a început să-i sprijine pe Codreanu și Garda de Fier, în ideea de a trage foloase de pe urma popularității acestora. El nu-i permitea, însă, Gărzii să treacă peste propria sa autoritate regală. Se temea de puterea acesteia. În 1933, regele i-a permis unui liberal, Ion Duca, să formeze un guvern; Duca s-a lansat într-un atac frontal asupra organizației, a declarat-o ilegală și a arestat cam 18.000 de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
crearea de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm o cultivare pe care nu o va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii și numărul de ore aferente fiecăreia pentru educația gimnazială erau următoarele: limba latină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și cu capul descoperit, în orice loc s-ar afla. Cele două prevederi ilustrează cum nu se poate mai bine mariajul ideii naționale cu cea regală, rezultatul fiind un naționalism monarhic. Construirea statului unitar român, după ce prima
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1938, când Carol al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, al Pactului Ribbentrop-Molotov și a amputărilor teritoriale (Basarabia și nordul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară în mai puțin de o zi, astfel că generalul devenea unicul lider incontestabil, concentratorul întregii puteri. Mihai I, care a preluat tronul regal după abdicarea lui Carol al II-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul monarhic al României. Regalitatea română, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio secțiune a lucrării de Istoria RPR. Mențiuni disparate la Casa regală, la Carol I ori la Carol II apar cu totul răzleț, împrăștiate în cuprinderea lucrării. Fără excepție, toate referirile la Carol I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această manevră, independența națională a fost efasată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit drept cultul textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția pedagogică românească. Acestea pălesc totuși în comparație cu dimensiunea hiperbolică a cultului personalității lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]