19,865 matches
-
cârlige, a unor calități oculte sau prin repausul relativ. Ideea avansată de Newton apelează la existența unei forțe care este foarte puternică în contactul imediat, la distanțe mici produce efecte chimice, iar la depărtare nu produce nici un efect perceptibil prin simțuri. Această forță este fie gravitația, fie se aseamănă foarte mult cu aceasta. Newton a construit imaginea unui Univers în care, pe lângă principiul inerției, se exercită și principii active precum forța gravitației, a coeziunii între particulele care se mișcă în vid
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Cine sunt eu ?” și ” Care este drumul meu în viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând o nouă dimensiune simțului identității; până când tânărul nu începe să facă planuri, simțul eului nu este complet” (Allport, 1991,p. 135). II.4 Plasarea în timp a adolescenței La întrebarea: „Ce este adolescența?”, N. Radu (1995) răspunde că această etapă de vârstă apare, mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând o nouă dimensiune simțului identității; până când tânărul nu începe să facă planuri, simțul eului nu este complet” (Allport, 1991,p. 135). II.4 Plasarea în timp a adolescenței La întrebarea: „Ce este adolescența?”, N. Radu (1995) răspunde că această etapă de vârstă apare, mai curând, ca rezultat al modului de raportare a celor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
doua oară Aspasia a rămas văduvă, în 428, și nu se știe când și în ce împrejurări a murit. Deși adorată de cel mai mare om al secolului V î.H, secolul de aur al Greciei Antice, pentrul farmecul, cultura, simțul politic și cultura ei, Aspasia a avut o viață agitată, traumatizantă și tristă. Phryne (sec. IV î.H.) După ce Atena a fost înfrântă în Războiul Peloponeziac, în 404 î.H, și Sparta și-a extins hegemonia în Grecia centrală și sudică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
avea cum să se bucure de venirea unei favorite regale, considerate o parvenită. Aproape douăzeci de ani marchiza de Pompadour s-a aflat în atenția și în grațiile regelui Ludovic al XV-lea. Era deopotrivă admirată și invidiată pentru inteligență, simț artistic, pentru gusturile estetice rafinate, pentru toaletele somptuoase, pentru talentul de a amenaja interioare, de a alege mobilierul și obiectele de decor, pentru fastuoasele serbări organizate în cinstea suveranului, pentru mecenatul ei artistic, pentru inițiativele economice, pentru influența pe care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
magazinelor. În aceeași postură, seminud, a scos câteva serii de calendare, difuzându-și astfel frumusețea și senzualitatea. Colette (1873-1954) Un trup gânditor a fost caracterizată scriitoarea franceză Colette, pentru că, hedonistă, și-a asumat o libertate deplină a cugetului și a simțurilor, pentru că a căutat și a trăit fericirea sub diferite aspecte, la cote maxime. Sidonie Gabrielle Colette s-a născut într-un mic sat francez, Saint Sauveur en Puisaye, din regiunea Bourgogne, în 1873, într-un mediu creat de mama sa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iubit de o curtezană înseamnă o victorie cu mult mai grea... Când Dumnezeu îngăduie unei curtezane iubirea adevărată, această iubire, care apare la început ca o iertare, ajunge pentru ea, aproape totdeauna, fără pedeapsă...La ele trupul a tocit sufletul, simțurile au mistuit inima, desfrâul a făurit sentimentelor o adevărată platoșă... Ele (curtezanele) iubesc pentru că asta le e meseria, nu din elan...Au mințit de atâtea ori, încât nimeni nu vrea să le mai creadă și, în vâltoarea remușcărilor, sunt mistuite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ele (curtezanele) iubesc pentru că asta le e meseria, nu din elan...Au mințit de atâtea ori, încât nimeni nu vrea să le mai creadă și, în vâltoarea remușcărilor, sunt mistuite de iubirea lor... Ele iubesc ori cu inima ori cu simțurile... Marguerite vroia să fie liberă, să facă ce simte, își dorea un iubit tânăr, nebănuitor, îngăduitor. În jurnal se confesa: Îmi doresc să găsesc un bărbat atât de deosebit ca să nu-mi ceară socoteală despre viața mea și care să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iezuit). Prin Rosa Cabarcas, patroana unui bordel, jurnalistul vârstnic a cunoscut-o pe Delgadina. Și-a rezervat plăcerea de a o privi adormită, goală și neajutorată. S-a așezat s-o contemple pe marginea patului, subjugat de vraja celor cinci simțuri... i-a vegheat somnul. A trăit miracolul primei iubiri, al unei iubiri pure. A doua zi a reflectat asupra impresiilor trăite, asociindu-le cu alte experiențe erotice: A fost ceva nou pentru mine. Nu cunoșteam vicleșugurile seducției și veșnic îmi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu ochii pe ceas până la următoarea pauză de ceai dintr-o sală sinistră plină cu angajați... De ce nu? Lucrul la o firmă se aseamănă uneori cu prostituția... Autoarea (respectăm convenția) convinge cititorul că este inteligentă și cultă, convinge că are simțul umorului de la nuanțe fine, subtile până la cele grotești. Cu unii clienți poartă conversații ce dovedesc asimilări profunde din literatură și muzică ori interpretări științifice legate de diferite fapte și evenimente. Relatează, în trecere, că umblă prin magazine nu numai după
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
consideră și o femeie cu afecțiunea negociabilă, pentru unii clienți era, spunea cu ironie, în postura unui terapeut sexual, se simțea ca o samariteană a sexului, conștientă că este plătită pentru ceea ce ar face oricum și pe gratis. Cu același simț realist și având experiență de prostituată de lux, autoarea jurnalului se declară solidară cu toate profesionistele sexului care se află în stări de insecuritate, care sunt victime ale abuzurilor și violențelor. Experiența și retrospectiva vieții de femeie liberă de prejudecăți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de lux, însoțitoarea unor delegații străine, crăciuniță de lux în Poiana Brașov, baby-sitter pentru un adolescent drogat (a refuzat), însoțitoarea unui client la cazinoul din Monte Carlo. Autoarea mărturisește că a visat să devină scriitoare, știe că are umor și simț lucid de analiză a faptelor de viață cunoscute și mediatizate. Nu a deranjat-o faptul că unii o consideră c.... de lux iar alții, o femeie emancipată, liberă și dezinhibată. Se declară, fără rezervă, dependentă de pasiunea sexului, comentează experiențele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înseamnă această unitate de acțiune." El afirmă totuși că ea i s-a impus ca o evidență, chiar de la prima sa comedie, Mélite, pe când nu știa nimic despre existența regulilor. În 1660, retrospectiv, în Examen la Mélite, declară: "Acest bun simț comun, care era singura mea regulă, mă făcuse să găsesc unitatea de acțiune pentru a învenina patru Amanți printr-o singură intrigă." Unitatea de acțiune implică continuitatea sa. Acțiunea nu va fi una singură, dacă nu este continuă", scrie d
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
voastre, cu care îi încurcați pe ignoranți și ne înnebuniți zilnic. Se pare, auzindu-vă, că regulile artei sunt cele mai mari mistere ale lumii, și totuși ele nu sunt decât niște observații ușurele, pe care le-a stabilit bunul simț în privința a ceea ce poate dăuna plăcerii pe care o ai în fața unor astfel de poeme; și același bun simț care a făcut altădată aceste observații le face cu ușurință zilnic, fără ajutorul lui Horațiu și Aristotel. Aș vrea să știu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cele mai mari mistere ale lumii, și totuși ele nu sunt decât niște observații ușurele, pe care le-a stabilit bunul simț în privința a ceea ce poate dăuna plăcerii pe care o ai în fața unor astfel de poeme; și același bun simț care a făcut altădată aceste observații le face cu ușurință zilnic, fără ajutorul lui Horațiu și Aristotel. Aș vrea să știu dacă marea regulă între toate regulile nu este aceea de a plăcea, și dacă o piesă de teatru care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tinerețe, de tipul " Scena se petrece la Paris", nu înseamnă respectarea unității de loc de care el nu se sinchisește pe atunci. Singurul lucru care îi repugnă, în numele verosimilului, este soluția constând în transportarea spectatorului de la un oraș la altul. Simțul acesta comun, care reprezenta singura mea Regulă, îmi dăduse destulă aversiune față de această oribilă dereglare ce punea Parisul, Roma și Constantinopole pe aceeași scenă, pentru ca să-l limitez pe al meu la un singur oraș", scrie el în Examenul la Mélite
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să vorbească în mijlocul Scenei; însă este un obicei al Teatrului care trebuie suportat pentru a respecta această riguroasă unitate de loc cerută de marii Apărători ai Regulilor. Ea depășește puțin cadrul exact al verosimilului și chiar pe acela al bunului simț; însă este aproape imposibil să se procedeze altfel; iar spectatorii sunt atât de obișnuiți cu acest lucru, încât nu găsesc aici nimic care să-i rănească. Anticii, după exemplul cărora s-au constituit Regulile, își acordau această libertate; ei alegeau
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
portrete să semene; și nu ai făcut nimic, dacă nu faci să fie recunoscuți acolo oamenii din secolul tău. Într-un cuvânt, în piesele serioase, este suficient, pentru a nu fi blamat, să spui lucruri care să fie de bun simț și bine scrise; dar asta nu este suficient în celelalte, trebuie să mai și glumești; iar a-i face să râdă pe oamenii cumsecade este o treabă de toată nostimada." (Scena VI) Acesta este și punctul de vedere al lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lacrimogene și exploatează în permanență pateticul. Louis-Sébastien Mercier, în Noul Eseu despre arta dramatică, în capitolul 1, intitulat " Despre scopul pe care trebuie să și-l propună arta dramatică", merge până acolo, încât afirmă că se pot face aprecieri asupra simțului moral al unui om prin reacțiile sale în cursul unui spectacol. Cu excepția nelegiuitului, nimeni, după părerea lui, nu rămâne insensibil la spectacolul nefericirii. În felul acesta, Scriitorul Dramatic ne îmblânzește moravurile și nu ne întristează decât pentru interesul și plăcerea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Rosalie, logodnica prietenului său cel mai drag, Clairville. Când tânăra fată îi lasă a înțelege că nu-l mai iubește pe Clairville, ci că s-a îndrăgostit de el, renunță la fericirea ce i se oferă. El face apel la simțul moral al Rosaliei, spunându-i că unirea lor, minată de un sentiment de vinovăție, de trădare față de datoriile sacre ale prieteniei, nu ar putea fi decât nefericită. El îi arată drumul către virtute, îndemnând-o să-l urmeze pe această
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe Horațiu care, ca și Boileau al nostru, nu a știut niciodată să traseze planul vreunei scene. Nu există deci nicio îndrăzneală sau temeritate să faci o piesă în patru acte, în două sau în șase; nu există decât bun simț. Orice act inutil și fără nerv trebuie să fie suprimat: numai întinderea acțiunii trebuie să determine lungimea actelor." În Discursul despre poezia dramatică, în capitolele XIV și XV, intitulate " Despre diviziunea acțiunii și despre Acte" și "Despre Antracte", Diderot preconizează
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]