20,856 matches
-
socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria celor de tip guler alb, acestea din urmă fiind definite ca încălcări ale legii de către unele persoane în timpul activității lor profesionale. Societățile dezvoltate se concentrează pe problemele legate de crimele de stradă, dar costurile crimei de tip guler alb în aceste țări sunt enorme. Cum putem observa cu ușurință, acest fenomen este valabil acum și pentru țările care se află în perioada de tranziție spre democrație unde, cel puțin în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comită crimele care intră în categoria celor de tip guler alb, acestea din urmă fiind definite ca încălcări ale legii de către unele persoane în timpul activității lor profesionale. Societățile dezvoltate se concentrează pe problemele legate de crimele de stradă, dar costurile crimei de tip guler alb în aceste țări sunt enorme. Cum putem observa cu ușurință, acest fenomen este valabil acum și pentru țările care se află în perioada de tranziție spre democrație unde, cel puțin în țara noastră, costurile crimelor gulerelor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
costurile crimei de tip guler alb în aceste țări sunt enorme. Cum putem observa cu ușurință, acest fenomen este valabil acum și pentru țările care se află în perioada de tranziție spre democrație unde, cel puțin în țara noastră, costurile crimelor gulerelor albe se ridică la sume astronomice. 7.4. Controlul social Realizarea socializării și integrării sociale având ca finalitate formarea și menținerea comportării membrilor societății sau grupurilor sociale în cadrul modelelor de norme, prescripții și conduite acceptate nu poate fi concepută
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau influență. Unui artist foarte bine cunoscut poate să i se acorde prețuirea oamenilor pe baza muncii și talentului său, în schimb are foarte puține șanse să influențeze acțiunile altora. În alte cazuri, oamenilor cu putere mare, astfel ca liderii crimei organizate, li se acordă foarte puțin prestigiu. Este posibil să posezi bogăție dar să ai puțin prestigiu sau putere. Îmbogățiții peste noapte ai perioadei noastre de tranziție nu se bucură de prestigiu în ochii cetățenilor obișnuiți. Sociologii folosesc termenul de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cuantumul pensiei este mic. * Pierderea statusului obținut prin muncă. * Mai puține contacte cu colegii de muncă și prietenii; creșterea izolării și singurătății datorită prietenilor și partenerilor care mor. * Deteriorarea sănătății și creșterea dependenței de alții. * Teama de agresiune sau chiar crimă, în special datorită televiziunii și presei, care adesea sunt principalele surse de informare a bătrânilor; mass-media oferă o perspectivă exagerată referitor la astfel de fenomene. CONSECINȚE PENTRU FAMILIE * Bătrâni pot ajuta rudele pentru îngrijirea medicală a acestora sau pentru supravegherea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aceea, soluțiile importante ale problemelor sociale vin și mai încet, dacă nu chiar deloc. Dar trebuie să menționăm că, în același timp, unele îmbunătățiri pot fi posibile fără o schimbare instituțională majoră. Spre exemplu, iluminatul mai bun al străzilor reduce crima de stradă, după cum programele educaționale reduc inegalitățile în acest domeniu. Ameliorări de acest gen au fost făcute, dar acestea nu rezolvă problemele sociale esențiale cu care se confruntă societatea românească. 12.5.3. Atitudinile oamenilor față de problemele sociale Valorile și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Agabrian, M. (2002) Autopercepția unei noi condiții studențești: învățământul la distanță. O cercetare calitativistă. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star. Andrei, P. (1978) Sociologie generală, București, Editura Academiei Banciu, D., Rădulescu, M. S. (1994) Corupția și crima organizată în România, București, Editura "Continent XXI" Banister P., Burman E., Parker I., Taylor M. și Tindall C. (1995) Qualitative Methods in Psyhology, A Research Guide, Open University Press, Buckingham. Berelson, B. (1952), Content Analysis in Communication Research. Glencoe, IL
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
qualitative research: Grounded theory procedures and techniques. (2nd ed.). Newbury Park, CA: Sage Publications, Inc. Sullivan, J.Th., Thompson, S. K. (1990) Sociology. Concepts, Issues, and Applications, New York, Macmillan Publishing Company Sutherland, E. (1947) Criminilogy, Philadelphia, Lippencott Sutherland, E. (1983) White-Collar Crime, New Haven, CT: Yale University Press Szczepanski, I. (1972) Noțiuni elementare de sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 267 334 335 POPULAȚIA SCHIMBAREA SOCIALĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa incriminatorie și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei, conținutul său manifest moral respingându-i pretenția de apartenență la categoria operelor istoriografice. Acest prim paradox
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică - exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" - devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a trecutului are o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi posedat de forțe oculte, iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându-l în stăpânire prin intentarea unui proces de criminalizare în urma căruia a fost condamnat istoric și juridic. În
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin ispășire; în sfârșit, d) vinovăția metafizică derivă din ceea ce pentru Jaspers este o fundamentală și primordială "solidaritate umană". Aceasta o face pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia" (p. 26). Pasivitatea și non-intervenția pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine lui Dumnezeu și numai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil online la adresa http://presidency.ro/? RID=det&tb=date&id=7386& PRID=ag, accesat în 3 iulie 2013. Adorno, T.W. (1986
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
amant, care nu îi era cu nimic superior bărbatului de care era legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după bunul plac. Bărbatul își va regreta crima și o va plânge pe cea dispărută din cauza crudului său act ucigaș și vindicativ, ignorându-i trădarea, percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de fapt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
element uman de decor, indispensabil, dar marginal. Violul în Evul Mediu, deși era condamnat, nu era aspru eradicat. Târgoveața reflectă prin cele istorisite viziunea medievală ce trivializa violul.424 Regina preferă să reabiliteze un violator, decât să-l execute pentru crima comisă. Ea cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
excommunication in The Wife of Bath's Tale, în „Philological Quarterly”, winter 1995, vol. 74, nr. 1, p. 18. 121 istorisirea nevestei din Bath se comportă ca un zeu olimpian: profită de tot ce vede, fata făcea parte din peisaj. Crima lui nu este comisă împotriva statului și nici nu intra în contradicție cu un standard divin sau moral. Cu atât mai puțin era privită ca o fărădelege împotriva femeii, deoarece ea nu avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea doftorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]