21,807 matches
-
o sursă a poeziei lirice”. Pregătindu-și starea de transă, șamanul cheamă spiritele, utilizează limbajul secret, imită țipătul animalelor și cântecul păsărilor. Starea pe care o obține astfel pune în mișcare creația lingvistică și ritmurile poeziei lirice, scrie Eliade. limbajul poetic contemporan păstrează autonomia și perfecta libertate a limbajului extatic de tip șamanic. Pe de altă parte, lumea de spectacol și universul ședinței șamanice amintesc de lumea primă, originară, a zeilor. Dincolo de supraviețuirile culturale ale șamanismului, situația acestui fenomen fascinant a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sociale în raport cu Biserica; - confiscarea averilor mănăstirești de către stat; - diminuarea timpului, efortului și a resurselor dedicate celor sacre de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor către empiric, pragmatic, concret, în detrimentul practicilor spirituale și religioase; - trecerea pe plan secund a pasiunilor artistice, poetice, filosofice și privilegierea profesIIlor ce asigură șanse mai mari pentru inserția cetățenilor pe piața muncii. Fenomenul secularizării crește odată cu cel al globalizării. În 1981, Bryan Wilson a intuit foarte bine această realitate socială numind-o societalizare: „Procesul prin care o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ne dăm seama de nenorocirea marelui poet de-a nu fi apucat vremurile de azi, când ar fi fost îngrijit și mai bine și poate salvat. Căci nu poate fi durere mai mare decât aceea de-a pierde pe geniul poetic cel mai mare care l-a produs țara și rasa noastră la 40 de ani. D.Ibrăileanu în prefața ce-a scris-o la ediția completă a poeziilor lui Eminescu face o observație justă: Ce și cât ar mai fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
astăzi: „Edițiile poeziilor lui Eminescu se numără pe degetele unei singure mâini. Cele dintâi ediția Maiorescu și cea de la Iași a lui Șaraga, deși cu destule greșeli, au fost cele mai bune. încercarea lui Scurtu de a eminesciza titlul operei poetice, scoțând ediția „Lumină de lună”, a dat greș. Până și orânduirea prea didactică a materialului a fost supărătoare, cel puțin pentru vechii prieteni ai ediției Maiorescu. Populara „Bibliotecă pentru toți” a tipărit o ediție de tristă memorie sub îngrijirea unui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit fără nici un discernământ și fără nici o evlavie toate petecuțele poetice sub pretextul că sunt postume. Nepioasă și condamnabilă râvnă. N-aș vrea să tulbur sărbătorirea de astăzi cu o imputare. Dar mă întreb cu nedumerire, cum nu s-a gândit nimeni, înainte de un monument în bronz, la „ediția-monument” a lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Național adică din toată țara, cunoscut în toată țara (prin nenorocirea lui). Este efectul direct al mediatizării cazului lui Eminescu prin chete publice, dar și prin presă. Continuă oratorul: „Domnilor, precum vă este cunoscut tuturor, Eminescu, unul din talentele noastre poetice cele mai mari, se găsește astăzi lovit de o boală grea și cumplită și în același timp în cea mai mare sărăcie. Din această cauză comuna orașului său natal, Botoșani, după îndemnul cetățenilor compătimitori, înscrisese în bugetul ei modesta supă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
supă de 100 lei pe lună cu care să se poată veni în ajutorul acelui fiu talentat dar nenorocital ei, însă fostul ministru de externe d. Radu Mihail, neștiind sau poate nevoind să priceapă ce însemnătate are un mare talent poetic pentru un popor, a șters din bugetul comunei Botoșani acea modestă sumă ce o hotărâse comuna ca ajutor pentru Emienscu.” Radu Mihail este fostul prefect al capitalei, apoi ministru de interne, la industrii (nu și de externe, însă; Iacob Negruzzi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iași ale soților Micle erau aglomerate, nu e loc aici de stat poetul în cerdac și cântat poeta la pian. Nici măcar nu știm, apoi, dacă aceste case ieșene aveau grădină. Desigur, e oțios să faci istorie literară după un text poetic. Faptul, însă, că sonetul este databil 1879 - deci trimite în zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, întărind impresia timpului real - iată ce ne face să insistăm. Până în august 1879, la moartea lui Ștefan Micle
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
folosit și în scris („ut pictura poesis”, cu vorbele lui Horatius) dar observând imediat că are cumplite consecințe etice și morale. Mai exact, cine uzează de acest procedeu este un „apostat” și din această apostasie de început se dezvoltă arta poetică eminesciană. Apostasia eminesciană înseamnă baleiaj continuu între da și nu, adică poetul, ca stăpân al cuvintelor, poate face din demon - înger, dar poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este apostasia inimii sau a sufletului căreia, însă, conștiința de creator trebuie să i se opună (în „Criticilor mei” concluzia acestei serii poetice eminesciene, poetul creator este demiurg al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
În drum sigur spre Hollywood... / 56 Rowley și comorile fermecate din adîncuri / 59 Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele / 65 Suicidul sub lupă medicală și antropologică / 74 Poetul angelic: geniul romantic și universul magic al sinfo-picturii / 84 Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu / 101 Tabel cronologic / 129 Bibliografie / 135 Preambul La originea uneia dintre cele mai intense dezbateri din istoria literaturii engleze cunoscută sub numele de Controversa Rowley (inaugurată prin anii 1770; deși în mare parte a fost "rezolvată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
primii inițiatori ai unei "revoluții sinestezice", definitivate ulterior de John Keats și P. B. Shelley, și continuată în parte de poeții prerafaeliți, folosită în mod fundamental de simboliștii francezi, și în secolul al XX-lea sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
revoluții sinestezice", definitivate ulterior de John Keats și P. B. Shelley, și continuată în parte de poeții prerafaeliți, folosită în mod fundamental de simboliștii francezi, și în secolul al XX-lea sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul că poemul înregistrează respirația
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și continuată în parte de poeții prerafaeliți, folosită în mod fundamental de simboliștii francezi, și în secolul al XX-lea sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul că poemul înregistrează respirația creatorului prin aceasta transferînd cititorului energia vitală cu care este însuflețit
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
prin aceasta transferînd cititorului energia vitală cu care este însuflețit acesta în actul creației; în cele din urmă, ideea că poezia este "cuvîntul ce respiră" este derivabilă din poetica lui John Clare, poetul-țăran, care a fost profund influențat de viziunea poetică a lui Thomas Chatterton. În studiul de față ne propunem o incursiune în viața și opera acestui poet, cu accent pe elementele fundamentale ale acestei controverse, prin care acum se recunoaște că s-au pus bazele filologice ale criticii literare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mereu vie: a fost acest foarte tînăr poet cu adevărat un autor și falsificator de geniu ce s-a inventat pe sine prin imaginarul Rowley care astfel i-a dat ocazia să își deschidă în mintea sa creativă infinite și poetice orizonturi magico-mitice, sau a fost el doar un descoperitor inspirat și onest, dar nu neapărat un geniu, textele de Rowley fiind scrise de fapt, măcar în parte, chiar de acest poet ne(re)cunoscut ce ar fi trăit prin secolul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1741). Chiar din titlu, autoarea subliniază că adună laolaltă foarte multe texte rare sau dificil de găsit altminteri, despre "toate subiectele cu putință" (cf. titlul ediției din 1738), realizînd o antologie de poezie extrem de atractivă pentru orice tînăr cu înclinații poetice enciclopedice. Subiectele poeziei sînt într-adevăr foarte variate, și anume "filosofice, istorice, morale, satirice, alegorice, critice, eroice, pastorale, galante, curtenești și sublime" (cf. titlul ediției din 1741); autorii sînt foarte diferiți: Langland, Gower, Chaucer, Lydgate, Barclay, Skelton, Henry Howard conte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Edward Dyer, etc. (vezi bibliografia pentru titlul complet extrem de lung al ediției din 1741). Cum vom vedea, Chatterton a atins o varietate metrică nemaiîntîlnită decît la unii poeți metafizici și la Chaucer, această forță creatoare fiind astfel explicabilă prin enciclopedismul poetic practicat cu bună știință de Chatterton (inspirat și prin studierea antologiei The Muses library) ca o parte importantă a strategiei lui pentru a ajunge la faimă literară. Rowley ca autor din secolul al XV-lea este, însă, problematic dintr-un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
istorice, romantice, și imitații de balade străvechi) compilată de Sir Walter Scott în trei volume între 1802 și 1803, intitulată Minstrelsy of the Scottish border / Balade culese la granița cu Scoția; precum poemele de Rowley, această antologie era o încercare poetică de a reda "antichitatea neaoșă" (Chandler & McLane 2008: 7). Pentru a-și promova poemele scrise de Rowley (alias Chatterton la vîrsta de 15 sau 16 ani), Chatterton a bătut la mai multe uși. I-a scris lui Horace Walpole, probabil
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la Londra, fiind ispitit de posibilitatea să obțină acolo succesul literar mult rîvnit. Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei Thomas Rowley, potrivit lui Chatterton, a fost preot al bisericii St. John din Bristol, pe la 1430-1460, creator al unei prodigioase opere poetice și dramaturgice în engleză medievală, traducător din latină și saxonă, scrib și negustor (Gregory 1789: 35; Brackett 2008: 66; Lee 2005: 523) și confesor al lui William Canynge, acesta din urmă membru de vază, primar de cinci ori al orașului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ca lumea fizică: "Recunoașterea față de sine și față de ceilalți că Rowley călugărul de fapt nu scrisese poemele ar fi rupt vraja care îl fermeca în frumoasa lume magică" în care se adîncise, ale cărei temelii se aflau într-o "frumusețe poetică transcendentă" (Noel 1886: 41). În acest context, este firesc faptul că cei doi eroi ai lui Chatterton, Rowley și Canynge, în romanțul său sînt mai întîi colegi de școală, iar apoi prieteni pe viață în căutarea unor idealuri semețe, exprimate
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1916: 38). Nu încape îndoială că manuscrisele străvechi găsite de Chatterton în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe și cele găsite în posesia mamei sale au constituit un tezaur neprețuit ce l-a stimulat profund pe băiatul-poet să își creeze "mitul poetic", exprimat în "rowleyeză", dialectul inventat de el în acest scop, un limbaj special, care potrivit lui Claude Rawson (1999: 28) constă în mare din 1800 de cuvinte ce pot fi găsite în surse posibile precum Nathan Bailey, Geoffrey Chaucer, Edmund Spenser
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
28) constă în mare din 1800 de cuvinte ce pot fi găsite în surse posibile precum Nathan Bailey, Geoffrey Chaucer, Edmund Spenser, William Shakespeare, William Camden, Thomas Percy și alții. Pasiunea pentru antichități și absorbirea tînărului poet în propriul mit poetic au dus aproape la un fel de sciziune în viața sa, ajungînd să trăiască de fapt două vieți, una într-o lume imaginară, plină de creații mistice medievale, și una în lumea obișnuită - dar ambele la fel de reale. Secretul misterioaselor creații
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
au dus aproape la un fel de sciziune în viața sa, ajungînd să trăiască de fapt două vieți, una într-o lume imaginară, plină de creații mistice medievale, și una în lumea obișnuită - dar ambele la fel de reale. Secretul misterioaselor creații poetice ale lui Chatterton a fost identificat de C. V. Le Grice (prietenul lui Charles Lamb) într-o metodă simplă: și anume, poemele erau probabil mai întîi scrise în engleza modernă după care acestea erau "traduse" în "rowleyeză". Pentru aceasta, Chatterton a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chatterton". Controversa în cele din urmă a luat mai mult sau mai puțin sfîrșit o dată cu publicarea eseului etimologic a lui Walter Skeat asupra poemelor lui Rowley (Essay on the Rowley poems) în ediția Aldine, din 1883 (vol II) a Operei poetice (Poetical works) a lui Chatterton (Groom 1999: 4-5), dar acest fapt încă nu elimină întreg misterul și ambiguitatea din această speță, mai ales dacă luăm în calcul și atitudinea lui William Blake cu privire la această chestiune: Eu îi cred pe Macpherson
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]