25,546 matches
-
un univers coerent și prins într-o veritabilă dinamică. Este o lume fascinantă prin raporturile pe care le întreține cu lumile onirice, prin aspectul de "intruziune a visului" în cazul de față, a coșmarului în "viața reală". În planul dinamicii povestirii, este vorba despre un univers construit pe o tensiune emoțională extremă. Avem de-a face cu o operă originală în adevăratul sens al cuvântului. • Philip K. Dick și scriitorii francezi din prima generație Scriitorii francezi din anii '70 au întrezărit
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și își așază lumea într-un gen specific, înainte de a trece la un univers complet diferit. J. Barberi ar fi, poate, cel mai apropiat de Dick. El este, ca și acesta, creatorul unei lumi singulare, descrisă într-o culegere de povestiri sau de la un roman la altul și în care se joacă un fel de permanentă reluare a temelor sub forma unor istorii care par a fi rămășițele unui univers în continuă gestație, unul dintre efectele lui fiind universul din Narcose
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o tematică originală. Eroul este un vânător de vise. În fiecare noapte, el plonjează în cel mai profund somn pentru a aduce ceea ce Borges numea "hronire", adică obiecte bizare situate "dincolo de lumea noastră", pe care le vinde unor colecționari avizi. Povestirea ilustrează nucleul tematicii onirice a lui Brussolo. Ca și scufundătorul, Brussolo ajunge în centrul unui univers oniric, dar, asemenea peisajelor tehnologice ale lui J. G. Ballard, acest univers nu este pur și simplu un univers personal. Acolo se descoperă mituri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: • Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 492-496, în Teatru, ELU, 1968; traducerea a mai apărut cu titlul RUR, Dramă utopică și colectivă, Ed. Adevărul, 1927, tr. F. Aderca (LT). 128 Titlul inițial a fost Strange Playfellow (LT). 129 Subiectul este reluat în The
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1922 (LT). 139 Ed. Albatros, 1978, tr. Petre Solomon (LT). 140 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 141 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 142 Null-A Three, 1948, ediție revăzută 1985, Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 143 1957-2008 (LT). 144 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 295 (LT). 145 Ed. Multistar, Piatra Neamț, 1991, Ed. Lucman, 2002, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 146 Ed. Teora, 1994, 1999, tr. Anca Răzuș (LT). 147 Ed. Gama Press 2000, 1998, Ed. Leda, 2009, tr. Mihai Dan Pavelescu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv pentru care evocă fidel experiența reală. Reamintirea diferă esențial de povestire (Gerson, apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a evita stimuli care se pot asocia cu trauma și diluarea sensibilității generale a persoanei, evocate de trei sau mai multe moduri, din cele inventariate mai jos: evitarea gândurilor, sentimentelor sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științelor socioumane ezitau să se centreze pe reacțiile pozitive ale copiilor confruntați cu situații de viață dificile (Rutter, 2000). Dar „dacă noțiunea de reziliență e recentă, realitatea este totuși antică. ̨ n acest sens sunt semnificative producțiile imaginarului, începând cu povestirile mitice până la operele de ficțiune ale secolului al XIX-lea, care, cu regularitate, descriu copilul ca fiind rezilient” (Gianfrancesco, 1999, apud Theis, 2001, p. 33). Reziliența și vulnerabilitatea copilului au însă un preț ce se plătește transgenerațional, așa cum apare în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experiențe de pierdere asemănătoare și care se află în diferite stadii de prelucrare a doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer spuse de multe ori, nu o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer spuse de multe ori, nu o singură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o singură dată, ci până la golirea de emoțiile negative asociate retrăirii evenimentului. Ca o melodie pe care, dacă o cânți prea mult, își pierde atractivitatea. Sunt câteva reguli care se impun atunci când sprijinim copilul pentru a-și internaliza evenimentul prin povestire: copilul trebuie să stea corporal aproape de adultul cu care povestește. în funcție de vârsta copilului, adultul poate să-l țină în brațe sau să se așeze lângă el, cuprinzându-i umerii, sau să-i țină mâna; povestea trebuie depănată doar atât timp cât copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent comun), povestitorul trebuie să se asigure că și cei mai mici înțeleg; când povestea se repetă, copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent comun), povestitorul trebuie să se asigure că și cei mai mici înțeleg; când povestea se repetă, copilul o știe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentul traumatic căruia i-a fost victimă) sunt indicate: terapie de grup (grupuri de sprijin) și terapie sistemică de familie; tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și a evenimentului traumatic la care a participat; descrierea detaliată a evenimentului (povestirea împreună cu copilul a evenimentului, pentru a-l ajuta astfel să conștientizeze ceea ce s-a petrecut și trăirile sale); desenarea evenimentului (comunicarea trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemenea o metodă importantă pentru vindecarea copilului posttraumă. în aceste secvențe în care cei doi colaborează, umorul, glumele pe înțelesul copilului sunt balsam pentru psihismul copilului traumatizat și speriat permanent sau traumatizat și într-o permanentă agitație. 5. Narațiunea coerentă. Povestirile coerente sunt importante în povești, în mărturiile depuse în tribunal, precum și în istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preșcolară, când copiii sunt foarte atrași de pozele lor și ale familiei și cer să le revadă. Acestea sunt momente în care el își prelucreează istoria personală și identitatea. Copiii sunt foarte interesați de poveștile din copilăria părinților și de povestirile în care ei sunt subiecții, dar la alte vârste. O caracteristică a părinților „suficient de buni”este aceea de a-și găsi timp și plăcerea de a povesti copilului întâmplări din propria copilărie. Astfel copilul se simte ca părinții, din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind faptul că noi [ființele umane] suntem obligați să găsim sensul fenomenelor și al obiectelor care «ne vorbesc», avem la dispoziție o cale pentru a ridica ceața care ne înconjoară atunci când avem o experiență psihotraumatică și asta prin intermediul narațiunii, a povestirii”. Să povestim evenimentele de viață, să le revedem înșiruirea, să povestim altora despre aceste evenimente fără spaima, fără jenă și să le facem cât mai clare și adevărate este un important pas, recunoscut ca atare de specialiști, spre vindecarea traumei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică: „Chiar și cele mai oribile acte distructive au fost interpretate ca oportunități pentru o reformă progresistă, iar procesul de asamblare a povestirii se petrece adeseori foarte repede”consecutiv evenimentului. 2. Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe care-l deține pentru confruntările cu urgențele”. 3. Povestirile rezilienței sunt adeseori competitive. „Figurile centrale în cultura dominantă reclamă (sau li se acordă) drepturi de autori în timp ce contribuția grupurilor marginalizate sau a oamenilor obișnuiți este în general uitată în procesul de construire a narațiunii.” 4. Reziliența locală se leagă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tot ceea ce tradițiile literare au constituit ca normă a narațiunii de viață, până și existența însăși a unei asemenea tradiții (pentru că o convenție refuzată e tot o formă de asumare - polemică - a filiației). Sărăcia numește aici o tehnică elementară a povestirii care se realizează în absența oricăror modele, ca și cum literatura nici măcar nu ar fi existat. În același spirit, unele programe poetice românești recente vorbesc despre "mizerabilism" pentru a indica abandonul unor procedee literare (metafora sau în general structurile oblice ale limbajului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ilustrare de serie mare, în care nu autorii contează, ci vehicularea unor reprezentări specifice în interiorul unui discurs care își impune propriile constante: apariția simptomatologiei geniale la vârstă fragedă, dezvoltarea unei practici a exemplarității etc. Sunt genuri ale geniului infantil: Aceste povestiri erau parte a emergenței unei literaturi pentru copii în cadrul căreia au fost publicate alfabetarele în anii 1820, și care și-a luat avântul în anii 1850, odată cu cărțile pentru copii ale Doamnei de Ségur și cu creația Bibliotecii roz în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
umile. Pentru personajul interpretat de Audrey Hepburn, singurul garant al valorii mărcilor poște este bătrânul filatelist; nicio calitate estetică a pieselor de colecție, nicio proprietate perceptibilă a lor nu îi trezește în mod direct admirația. Asta se vede și în povestirea lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
colecționarilor Într-un text de o frumusețe aparte, "Je déballe ma bibliothèque", Walter Benjamin, enumeră patru modalități prin care cărțile ajung să fie deținute de un colecționar pasionat. Mai întâi e moștenirea, adică tocmai relația prin care căpitanul Tomuț din povestirea lui Voiculescu intră în posesia Capului de bour. "Moștenirea e, la drept vorbind, cel mai sigur mijloc de a ajunge la o colecție"3. Pentru Benjamin e expresia datoriei implicate în actul de colecționare, gestul cel mai angajant față de posesie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Semnificația expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]