19,978 matches
-
și octombrie (3,4% ), (fig. 46). În raport cu sezonul de fătare sunt constatate nivele maxime în sezoanele: iarnă primăvară, cu valori de 8,8 % și respectiv 11,9 % și o valoare minimă toamna de 4,8 %, (fig. 47). Valori maxime în sezonul de primavară (33,9 %) și valori minime toamna (1223,6 %) sunt indicate și în alte studii, dar la nivele mult mai mari decât cele prezentate anterior (ROGEZEEWICZ M. si col. 1976, CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991, HRITCU VALENTINA, si col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la nivele mult mai mari decât cele prezentate anterior (ROGEZEEWICZ M. si col. 1976, CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991, HRITCU VALENTINA, si col. 1982). BERTHELOT X., 1995 indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
decât cele prezentate anterior (ROGEZEEWICZ M. si col. 1976, CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991, HRITCU VALENTINA, si col. 1982). BERTHELOT X., 1995 indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genitale prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul, în funcție de efectivul studiat, mărimea fermei, sezonul parturiției, condițiile de exploatare și management ale fermei, producția de lapte, numărul lactației, vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
infecțiilor genitale cu valori maxime în lunile februarie-martie 34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului asupra incidenței infecțiilor genitale la vaci postpartum s-au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului asupra incidenței infecțiilor genitale la vaci postpartum s-au constatat diferențe distinct semnificative între sezoanele primavarăvară de +11,69 % (p<0,01), între primavară-toamnă de +15,9
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului asupra incidenței infecțiilor genitale la vaci postpartum s-au constatat diferențe distinct semnificative între sezoanele primavarăvară de +11,69 % (p<0,01), între primavară-toamnă de +15,9% (p<0,01), între toamnă-iarnă de -13,6% (p<0,01) și între
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului asupra incidenței infecțiilor genitale la vaci postpartum s-au constatat diferențe distinct semnificative între sezoanele primavarăvară de +11,69 % (p<0,01), între primavară-toamnă de +15,9% (p<0,01), între toamnă-iarnă de -13,6% (p<0,01) și între vară iarnă de -9,3% (p<0,01). Influența sezonului asupra incidenței retențiilor anexelor fetale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
constatat diferențe distinct semnificative între sezoanele primavarăvară de +11,69 % (p<0,01), între primavară-toamnă de +15,9% (p<0,01), între toamnă-iarnă de -13,6% (p<0,01) și între vară iarnă de -9,3% (p<0,01). Influența sezonului asupra incidenței retențiilor anexelor fetale și infecțiilor uterine la vaci este confirmată și de alți autori, care au constatat o incidență maximă în sezonul de iarnăprimavară (CHAFFAUX ST. și colab. 1991). Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
-13,6% (p<0,01) și între vară iarnă de -9,3% (p<0,01). Influența sezonului asupra incidenței retențiilor anexelor fetale și infecțiilor uterine la vaci este confirmată și de alți autori, care au constatat o incidență maximă în sezonul de iarnăprimavară (CHAFFAUX ST. și colab. 1991). Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
6 % (NAKAO T. 1993). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat într-un studiu pe cinci ani o valoare medie a incidenței vacilor cu corp luteal de 19,9 %, cu variații anuale cuprinse între 15,8 % și 25,8 %, (fig. 59 ). În funcție de sezon incidența corpului luteal la vaci postpartum prezintă nivele crescute în sezonul de iarnă (23,4 %)primăvară (23,2 %) și un nivel minim în sezonul de toamnă (14,5%), (fig. 60). Incidența crescută în perioada de iarnă-primăvară este datorată furajării deficitare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
studiu pe cinci ani o valoare medie a incidenței vacilor cu corp luteal de 19,9 %, cu variații anuale cuprinse între 15,8 % și 25,8 %, (fig. 59 ). În funcție de sezon incidența corpului luteal la vaci postpartum prezintă nivele crescute în sezonul de iarnă (23,4 %)primăvară (23,2 %) și un nivel minim în sezonul de toamnă (14,5%), (fig. 60). Incidența crescută în perioada de iarnă-primăvară este datorată furajării deficitare în vitamine ( A,E,D,C) și minerale (Cu, Zn, Mn
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de 19,9 %, cu variații anuale cuprinse între 15,8 % și 25,8 %, (fig. 59 ). În funcție de sezon incidența corpului luteal la vaci postpartum prezintă nivele crescute în sezonul de iarnă (23,4 %)primăvară (23,2 %) și un nivel minim în sezonul de toamnă (14,5%), (fig. 60). Incidența crescută în perioada de iarnă-primăvară este datorată furajării deficitare în vitamine ( A,E,D,C) și minerale (Cu, Zn, Mn, Ca, Mg, P), stabulației îndelungate, precum și unor condiții de microclimat necorespunzătoare din adăposturi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
frecventă în fermele cu exploatare intensivă, în condițiile unei stabulații prelungite și cu o furajare abundentă cu silozuri și borhoturi. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999 privind incidența chiștilor ovarieni la vaci postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
excesive) vor ajuta la reducerea balanței energetice negative în perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă(11,5%) și o valoare minimă în sezonul de toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă(11,5%) și o valoare minimă în sezonul de toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10,7 %) și valori minime în lunile august (5,7
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă(11,5%) și o valoare minimă în sezonul de toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10,7 %) și valori minime în lunile august (5,7 %) și decembrie (7,7 %), (fig. 73). Investigațiile hormonale efectuate de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
7,7 %), (fig. 73). Investigațiile hormonale efectuate de DÉRIVAUX , citat de BOITOR, I. , 1979 au evidențiat valori scăzute ale hormonilor ovarieni și hipofizari, ceea ce indică originea hipotalamohipofizară a inactivității ovariene în legatură cu factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hormonală, ducând în cele din urmă la sindrom de infecunditate și sterilitate. Toate aceste tulburări nutriționale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii raționale în hrănirea bovinelor, respectiv respectarea cerințelor nutriționale în funcție de starea fiziologică a animalului, de anotimp (furajele de sezon), vârsta animalului și nivelul productiv. Micotoxinele Furajele mucegăite prin conținutul lor în micotoxine afectează grav starea de sănătate a animalelor prin acțiunea lor toxică generală și prin creșterea susceptibilității organismului la diverse îmbolnăviri prin inhibarea funcției imune. Acțiunea micotoxinelor la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și energetici, care vor crește ingestia, Concentratele se vor administra treptat, în funcție de producția de lapte realizată, asigurînd în medie între 250-300 g/ litru lapte, în 23 tainuri/zi, Furajele de bază vor fi silozul de porumb și masa verde (în sezonul cald), iar complexele vitamino minerale se vor adăuga ca supliment la nivelul cerințelor stării fiziologice și perioadei de lactație, Nivelul nutrienților în rație va fi calculat conform normelor de hrană pentru a preveni supraîngrășarea femelelor și pierderea excesivă în greutatea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1,32 mcal / kg SU. Prevenirea acidozei ruminale prin utilizarea unor substanțe de tamponare a acesteia în rație. Un model de dietă pentru vaci în lactație timpurie recomandat de BURLACU GH. și col. 1998 indică ca furaje de bază, în sezonul de vară: borceagul ( amestec ovăz+mazăre)nutreț verde, fân amestec golomăț și lucernă, concentrate (porumb boabe, șrot de soia), în funcție de producția de lapte și supliment fosfo calcic (tab. 36) c) Optimizarea perioadei de maternitate și postpartale a vacilor prin aplicarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]