21,186 matches
-
nu le evita, ci a le confrunta. Soluționarea conflictelor de multe ori este influențată de modul în care o persoană a văzut anterior că acestea se pot soluționa. Cum au fost abordate si soluționate conflictele în familie, în școală? Cum abordăm si soluționăm noi conflictele? Probabil între aceste două întrebări se poate observa o relație directă. De aceea este important pentru mediatori să cunoască cum reacționează ei înșiși la conflict si să încerce să corijeze sau să evite acele momente care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
nuanțări și rectificări în domeniu. Din vasta documentație aferentă monografiei se desprinde și un corpus de Restituiri (1986), cuprinzând texte atribuite (câteva cu certitudine) lui Caragiale. De asemenea, în seria eseurilor, Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează în aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Din punct de vedere practic, aceste descoperiri au fundamentat deja diagnosticul genotipic al ADPKD și fac posibile, într-un viitor apropiat, atât stoparea terapeutică a evoluției bolii spre IRC, cât și posibilitatea utilizării terapiei genice. Monografia, structurată în 13 capitole, abordează complet problematica subiectului, de la încadrare nosologică până la probleme etice și repere metodologice. Aș dori să subliniez doar două aspecte legate de realizarea acestei lucrări. în primul rând, abordarea multidisciplinară, fiecare capitol fiind realizat de specialiști cu experiență în domeniul respectiv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și periferice a modificat în aceeași măsură valorile TA la hipertensivii și normotensivii ADPKD, neexistând diferențe de sensibilitate între aceștia în ceea ce privește SNV simpatic. Există și alte substanțe care intervin în inițierea HTA secundară ADPKD (15, 16, 17). Cei mai mulți cercetători au abordat patogenia HTA secundare din ADPKD în modul expus mai sus, considerând că inițierea HTA pornește de la secreția crescută de renină, reactivă la ischemia produsă de chiștii renali. în sprijinul acestei idei, au fost considerate ca argumente majore: creșterea rezistenței vasculare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se vor urmări în dinamică, apreciind creșterea lor, la cel mult un an; bolnavii vor fi sfătuiți să-și controleze riguros tensiunea arterială și să evite alți factori de risc vascular general; anevrismele între 6 și 9 mm vor fi abordate diferențiat, în funcție de particularitățile cazului și atitudinea pacientului; dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism, în contextul unei hemoragii subarahnoidiene, atunci vor fi operate (alți autori preferă intervenția anevrismelor peste 6 mm). Succesul tratamentului depinde nu numai de depistarea precoce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
genetic este, în esență, un proces de comunicare prin care consultantul trebuie să înțeleagă problemele puse în discuție și apoi să ia o decizie pe deplin informată privind opțiunile sale viitoare. Cu acordul de principiu al bolnavului, ar putea fi abordate rudele pacientului cu risc teoretic de a moșteni gena mutantă (screening familial), pentru a identifica acele persoane care prezintă afecțiunea în stadiul presimptomatic. Caracterul ereditar al ADPKD și riscul mare de recurență (50%) la rudele de gradul I ale bolnavilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
târziu. Presupunând că persoana în cauză, deși aparent sănătoasă, a moștenit gena anormală, atunci elementele de discuție cu medicul nefrolog și/sau genetician sunt identice ca și în situația unui bolnav recent diagnosticat. înainte de a prezenta problemele care vor fi abordate în procesul de sfătuire, este important să subliniem, pentru medicii care vor să realizeze sfatul genetic, câteva idei. în acest proces, abilitatea de comunicare este esențială. Medicul trebuie să prezinte lucrurile clar, inteligibil (adaptându-se la nivelul de percepție al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
decid sunt pacienții. În final, li se va oferi pacienților un sprijin pe termen lung pentru rezolvarea unor probleme (mai ales pentru viitorii părinți). În discuțiile cu consultantul ADPKD (bolnav recent diagnosticat sau sănătos purtător de genă anormală) se vor aborda (gradat!) mai multe probleme specifice despre boală și natura ei. Caracteristicile și istoria naturală a bolii, prognosticul și posibilitățile terapeutice (5, 9, 12, 15); se va insista pe: manifestările renale și extrarenale (în special cardiace și cerebro-vasculare); evoluția mult timp
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
litiaza cu calculi de acid uric, hipocitraturie, defect de acidifiere distală; allopurinol pentru corecția hiperuricemiei. Tratamentul invaziv al litiazei, prin înlăturarea calculilor, trebuie efectuat ori de câte ori aceasta predispune la: complicații septice, obstrucție, durere persistentă, deteriorarea progresivă a funcției renale. Pot fi abordate aceleași metode terapeutice ca și pentru litiaza pe rinichi care nu prezintă polichistoză, cu trei mențiuni speciale: se poate aborda la nevoie litotriție extracorporeală (poate fi utilizată la 82% din pacienți, dar 50% vor prezenta fragmente persistente); se poate folosi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
înlăturarea calculilor, trebuie efectuat ori de câte ori aceasta predispune la: complicații septice, obstrucție, durere persistentă, deteriorarea progresivă a funcției renale. Pot fi abordate aceleași metode terapeutice ca și pentru litiaza pe rinichi care nu prezintă polichistoză, cu trei mențiuni speciale: se poate aborda la nevoie litotriție extracorporeală (poate fi utilizată la 82% din pacienți, dar 50% vor prezenta fragmente persistente); se poate folosi nefroscopia cu traversarea instrumentară a chiștilor la nevoie (utilă în 80% din cazuri); trebuie acordată o atenție deosebită prevenirii și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în familie și societate; modul de alocare și distribuire a resurselor materiale. A) RELAȚIA MEDIC-PACIENT Medicul de orice specialitate se poate întâlni în practică cu un pacient cu ADPKD. Responsabilitatea principală este aceea de a diagnostica boala și de a aborda corespunzător principiile generale ale eticii medicale. Aceste principii se raportează la principii fundamentale, cum ar fi informare, confidențialitate, consimțământ, consiliere. în aceste condiții, medicul este obligat să-l îndrume pe pacient către nefrolog și genetician. îndrumarea pacientului către nefrolog este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
REPERE METODOLOGICE Este evident că metodologia abordării ADPKD din punct de vedere teoretic și practic nu se poate fundamenta fără cunoașterea detaliată a problematicii complexe pe care o ridică această afecțiune ereditară multisistemică. De aceea, pentru toți cei care vor aborda ADPKD este necesară studierea atentă a subiectelor tratate de către colegii noștri în toate capitolele acestei monografii, precum și actualizarea permanentă a cunoștințelor în acest domeniu. Vom încerca să stabilim unele repere metodologice bazate pe o bună cunoaștere a bolii, precum și pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
destinat debutului editorial, Grădina magistrului Thomas, predat editurii Eminescu în 1985, a apărut abia în 1995. Dubla vocație a eseistului, literatura română și cea europeană, hermeneutica și comparatismul, apare aici cât se poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte despre iubire e iubirea însăși”. Romanul Orga de argint (1994) - cel mai reprezentativ pentru tipul de proză abordat de P. - reiterează lirico-poematic, tot prin apelul la recuzita romantică, povestea de dragoste primordială. În ipostaza de istoric literar, P. se dedică, practic exclusiv, unui singur scriitor: Ion Creangă. Studiul cel mai important, Ion Creangă. Măștile inocenței (2000), este precedat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
fenomenul creșterii impresionante a consumului de televiziune în societatea românească care, pe lângă faptul că a produs o omogenizare de atitudini și conduite, are consecințe multiple asupra stilurilor de viață și comunicative, nedezvăluite încă de cercetări sistematice. Problema practicii comunicării este abordată într-o modalitate alertă, cu exemplificări incitante. Ea îl ia pe cititor partener direct la construcția schemelor de acțiune comunicațională în situațiile variate în care acestea se poate găsi: vorbitor, ascultător, cititor, participant la întruniri, chemat să redacteze un material
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
semnificativ în relațiile de tip față în față. De-a lungul întregii lucrări sunt prezentate clar, bine ilustrat, obstacolele care se interpun unei comunicări eficiente la orice nivel de complexitate a acesteia. De aceea, în discutarea situațiilor comunicaționale particulare se abordează de fiecare dată și problemele legate de barierele, filtrele și distorsiunile care intervin în calea comunicării și, evident, sunt sugerate căile și modalitățile pentru depășirea acestora. Prin abordarea modernă a tehnicilor de investigație utilizate, cele două capitole dedicate studiului empiric
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dacă noi discutăm despre radio sau pictură, spre exemplu, în aceeași măsură discutăm despre comunicare. Dar acest lucru nu este suficient, deoarece ne spune numai cum sunt folosite mijloacele de comunicare; nu ne vorbește de ce are loc comunicarea și nu abordează multe alte lucruri de care am avea nevoie pentru a răspunde mulțumitor la întrebarea: De ce comunicăm? Pentru a descrie numeroasele înțelesuri ale comunicării pe care o folosim și o trăim zilnic, folosim următorii trei termeni: a. Forma comunicării este un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în etape și să descriem aspectele lui variate. Comunicarea este un proces și poate fi desfăcut în părți care ne ajută să explicăm ce se întâmplă, cum și de ce. Unul dintre primii gânditori care au încercat să descrie procesul comunicării abordându-l în părți separate a fost sociologul american Harold D. Lasswell, în 1948. Acesta a spus că procesul comunicării poate fi descris în termenii următori: * Cine * Ce spune * prin ce Canal * Cui * cu ce Efect Această descriere a fost denumită
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
facem evaluări globale sau etichetări la adresa persoanei (de pildă, ai fost neinspirat, nu ai dat dovadă de tact etc.); * ne concentrăm asupra ideilor și comportamentelor care au șansa de a fi schimbate, nu să alunecăm în generalități sau lucruri vagi; * abordăm problemele direct, nu ocolit sau filtrat; * suntem motivați pentru sprijinul celui care primește feedback-ul pentru a face mai eficiente relațiile interpersonale; * adoptăm un stil adecvat cu emoțiile și sentimentele care ni le generează spusele și comportamentul partenerului de dialog
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
alții. Oricum, se instituie o relație de muncă eficientă atunci când dăm informații despre noi și solicităm feedback de la alții. Tocmai pentru acest lucru, trebuie menținut echilibrul în relația de schimb caracteristică procesului de comunicare. O ultimă problemă pe care o abordăm referitoare la abilitățile sociale care fluidizează comunicarea interumană este cea a percepției celorlalți oameni. Această abilitate o folosim în viața de zi cu zi; noi facem continuu judecăți despre alți oameni. Se cuvine să fim atenți cum anume le realizăm
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
conflictuale. Învățând să ascultăm oamenii mai atent, va crește capacitatea noastră să ne angajăm într-un dialog real care să ne ajute să găsim soluții ce corespund mai bine nevoilor fiecăruia. Într-o asemenea manieră va fi mai confortabil să abordăm orice conflict care apare în relațiile interumane. Deoarece fiecare acțiune desfășurată împreună cu alții reverberează mult timp în mințile noastre (săptămâni, luni sau chiar ani), adoptarea unei atitudini înțelegătoare și creative în interacțiunile cu alți oameni poate fi o cale importantă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu ceva de genul: "Mi-ar place să discut cu dumneavoastră câteva minute despre (subiectul principal). Când credeți că aveți timp disponibil pentru asta?" Practicând bine această etapă, vom fi încurajați să extindem lista partenerilor posibili de dialog și să abordăm în conversațiile noastre teme mai variate. De asemenea, această etapă presupune să fim conștienți și onești referitor la intențiile pe care le avem, să înlăturăm posibilitatea de a jigni sau înjosi pe cineva și să învățăm să-i tratăm pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a partenerului nostru într-o asemenea manieră, în ultimă instanță, este un dar, nu o obligație. 3. Spunem ce avem de spus cât mai clar și complet cu putință Vorbim rar și dăm ascultătorilor cât mai multe informații despre problema abordată prin folosirea unei game cât mai largi de afirmații ce vizează experiența proprie. Un mod care ne ajută să obținem o empatie mai mare din partea ascultătorului este să exprimăm cât mai mult din cele cinci dimensiuni de bază ale experienței
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care sunt întrebați adesea de ceilalți membri ai grupului ce cred ori ce ar trebui să facă. De obicei liderii grupului sunt activi și eficienți în comunicare. Următoarele două probleme se referă la orice membru al grupului care, dacă le abordează împreună, ne indică cu suficientă precizie că poate fi un potențial lider al grupului. Prima dintre ele constă în faptul că punctele de vedere exprimate în grup trebuie aduse la un numitor comun. Dacă se exprimă idei diferite în discuții
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care le putem întâlni în paleta atât de diversă a interacțiunilor comunicaționale din cadrul organizației, precum și în multe alte activități sociale la care participăm. Ședințe, întruniri, conferințe Ședințe de informare Pentru că am discutat despre comunicarea organizațională, în mod firesc trebuie să abordăm, cel puțin pe scurt, problemele de comunicare pe care le ridică desfășurarea ședințelor, întrunirilor și conferințelor care au loc în mod frecvent în organizație. Indiferent de mărimea unei organizații, de complexitatea și amploarea ierarhiei ei, în toate se desfășoară ședințe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]