20,309 matches
-
Nouveau, pe coperta revistei se află o sirenă cu un păr care cade în valuri, ținând o mică lampă de ulei. Revista își revendică eclectismul prin următorul sumar: Secțiunea artistică, Poésies et belles-lettres, Critica artistică și articole filozofice și critice, Cronica artistică, Secțiunea bibliografică și anunțuri. În articolul său, "Tous contre tous", D.S. Merejkovski trece în revistă diferitele tendințe artistice și filozofice aflate în circulație, inspectând "laboratorul de explozibili" transformat în bucătăria estetică a "anarhistului mistic", Ciulkov 480. La modă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altfel, la Paris. Există foarte puține date despre el, în mod cert, expune de câteva ori în România. Una dintre expoziții, cea din 1922, este remarcată de Lucrezzia Karnabatt, care rezonează cu subiectul și tratarea lui, și-i face o cronică în Seara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă". Printre tablourile expuse se află și câteva având ca temă celebrul personaj biblic, Salomeea. Aceste trei tablouri intitulate invariabil Salomé (16, 56, 61) fuseseră expuse și la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Irod și Herodiada. Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Constantin, Arta 1900 în România, Editura Meridiane, București, 1972, p. 132. 34 John Reed, The Decadent Style, Ohio University Press, Ohio, Athens, 1985, p. 129. 35 Ibidem, p. 129. 36 Ibidem, pp. 129-130. 37 Ibidem, p. 130. 38 Elena Mateescu, "Cronicile pariziene ale Mariei Bengescu", în Studii și Cercetări de Istoria Artei (Seria Artă Plastică), Tom. 20, nr. 1, 1973, p. 84. 39 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 40. 40 Marie Bengesco, "Le musée Gustave Moreau" la rubrica "Lettres, Sciences et Arts
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1992, p. 35. 169 Op. cit., pp. 136-137. 170 V., "Pictorul "G.D.Mirea"", în Ilustrațiunea, (revista bimensuală, director George Grant), Anul I, nr. 3 și 4, 15 februarie 1909, p. 60. 171 I.R., "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"" la rubrica "Cronica artistică", în Ilustrațiunea Română. Revistă lunară. Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 1, duminică, 1 maiu 1911, p. 5. 172 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, pp. 12-13. 173 Ibidem, p. 13. 174 Sanda Agalidi, "Preocupări de pictură decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940, pp. 7-8. 214 T.A Teodoru, "Cronica artistică, a XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
18-23 și nr. 3, 15 mai 1904, pp. 41-43. datat: 24 februarie 1904), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 23. 336 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 408. 412 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Expoziția societății "Tinerimea artistică"" Luchian II, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1168, 19 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 768. 413 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"" V, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1171, 22 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică) publicat în Tudor Arghezi, Opere IV. Publicistică (1914-1918), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, pp. 780-781. 414 Linia dreaptă, An. I, nr. 2, 1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Erwin Panofsky, ""Et in Arcadia ego": Poussin și tradiția elegiacă", în Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, Cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p. 95. 430 Ibidem, pp. 95-96. 431 Ibidem, p. 96
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Theodor Enescu, op. cit., nota 142, p. 300. 446 Ibidem, pp. 118, 140. 447 fr.wiktionary.org/wiki/mièvrerie 448 Tudor Arghezi "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", N. Vermont IV, apărut în "Seara", An IV, nr. 1170, 21 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), p. 776. 449 Theodor Enescu, op. cit., p. 197 450 Ibidem, p. 201. 451 Ibidem, p. 201. 452 Ibidem, p. 141. 453 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, p. 127. 454 Ibidem, pp. 153-154. 455
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Руно, nr.1, январъ 1906, p. 96. 482 Ibidem, pp. 95-96. 483 Natalia Lapșina, Mir Iskusstva, traducere și prefață de Vasile Florea, Editura Meridiane, București, 1980, p. 72. 484 Michael Gibson, Symbolism, Taschen, Köln, 2006, p. 159. 485 Ip. Strâmbulescu, "Cronica artistică. Rolul Societăților de arte la noi", în Viața românească, aprilie 1908, pp. 88-90. 486 Petre Oprea, Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969. 487 Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. 550 Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An III, nr. 3 martie 1913, p. 51. 553 Eva di Stefano, Gustav Klimt. L'Oro della Seduzione, Giunti, Firenze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dumincă 16 octombrie 1911, p. 1. 601 Rampa, Teatru, Muzică, Literatură Artă, An I, nr. 11, sâmbătă 29 octombrie 1911. 602 Ibidem, p. 1. 603 "Expoziția Emilian Lăzărescu" apărut în "Seara", an. IV, nr. 1380, 17 noiembrie 1913, p.2. (Cronica artistică) Semnat: T.A. în Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p.1277. 604 Ibidem, p. 1278. 605 Adevărul literar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză: Dincolo de bine și de rău, proză scurtă, Ed. Cronica, Iași, 2008; O istorie ciudată, proză scurtă, Ed. Timpul Iași, 2000; Tărâmul interzis, roman, Ed. Timpul, Iași, 2001; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.I, Ed. Timpul, Iș. 2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a doua jumătăți a veacului al XVIlea, Între anii 1564-1569, când Alexandru Vodă a ocupat pentru a doua oară tronul țării. Timpul aparține sferei realului și așa sunt și unele personaje pe care autorul le ia din surse de inspirație, Cronica lui Grigore Ureche. Chiar și momentul inițial este luat din cronică, atât doar că Alexandru Lăpușneanul, În nuvelă, poposește la Tecuci și nu la Brăila, unde au mers solii lui Tomșa: „Dacă au mersu solii Tomșei și-i iau spus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alexandru Vodă a ocupat pentru a doua oară tronul țării. Timpul aparține sferei realului și așa sunt și unele personaje pe care autorul le ia din surse de inspirație, Cronica lui Grigore Ureche. Chiar și momentul inițial este luat din cronică, atât doar că Alexandru Lăpușneanul, În nuvelă, poposește la Tecuci și nu la Brăila, unde au mers solii lui Tomșa: „Dacă au mersu solii Tomșei și-i iau spus, zic să le fi zis Alexandru Vodă: „De nu mă vor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul solilor lui Tomșa, În frunte cu vornicul Moțoc și postelnicul Veveriță, este indicat de scriitor a fi din Cronica lui Miron Costin, Însă se știe că despre domnia lui Alexandru Lăpușneanul a scris Grigore Ureche. Trimiterea la Miron Costin este surprinzătoare. Prozatorul a notat din memorie datele, de aceea nu corespund. Cronicele moldovene vor fi tipărite În „Magazin istoric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ureche. Trimiterea la Miron Costin este surprinzătoare. Prozatorul a notat din memorie datele, de aceea nu corespund. Cronicele moldovene vor fi tipărite În „Magazin istoric pentru Dacia”, a lui N. Bălcescu și În „Arhiva românească” a lui M. Kogălniceanu. În cronica lui Gr. Ureche domnia lui Lăpușneanul are loc Între anii 15641569, pe când Cronica lui Miron Costin Începe după anul 1675. C. Negruzzi scrie nuvela Alexandru Lăpușneanul inspirat din trecutul zbuciumat de lupte pentru putere cu consecințe tragice. Acesta e adevărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de aceea nu corespund. Cronicele moldovene vor fi tipărite În „Magazin istoric pentru Dacia”, a lui N. Bălcescu și În „Arhiva românească” a lui M. Kogălniceanu. În cronica lui Gr. Ureche domnia lui Lăpușneanul are loc Între anii 15641569, pe când Cronica lui Miron Costin Începe după anul 1675. C. Negruzzi scrie nuvela Alexandru Lăpușneanul inspirat din trecutul zbuciumat de lupte pentru putere cu consecințe tragice. Acesta e adevărul istoric; prozatorul l-a Îmbrăcat Într-o haină artistică rezistentă. Realitatea istorică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ci nu În legătură cu vicistitudinile istorice sau nutritive, nu poate fi autoritate. Activitatea critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate. Atât afirmi, cât explici. Numai o concepție Înaltă despre artă Îmi poate da mie ardoarea și statornicia ei.” Într-o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a preocupat, În „Enigma Otiliei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vină din război. Toma, căpitan al lui Țepeș, se Întoarce galben la față („galben și frumos”) și Într-un ritual de adâncă intensitate patriotică, moare simplu ca dintr-o răceală, nu Înaine de a cere să se taie În piatră cronica unei bătălii: „Iară În iunie 19, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am izbit cu păgânii la Oiești” ca semn al lungului șir de lupte prin care un popor șia păstrat neștirbită dorința de libertate. 4. Personajele: Piesa are multe personaje, unele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adaptor de roluri, tânărul candidat la gloria teatrului Își Însușise deja o concepție despre teatru exprimată Întro suită de foiletoane publicate Între anii 1877-1878 În ziarul „România liberă”, sub un titlu generic, „Cercetare critică asupra teatrului românesc”, chiar dintr-o cronică Întitulată, „Teatrul cel mare - Urâta satului” (un vodevil În două acte, prelucrat de Eugeniu Carada, muzica de Alexandru Flechtenmacher). Caragiale s-a arătat nemulțumit de rigoarea cu care se selectează repertoriul dramatic, vodevilul cu pricina, numit mai sus, fiind dramatizat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sociologia ca știință de sinteză a societății era percepută ca fiind imperios cerută de nevoile vremii: „Era nevoie, pe de o parte, de documentare, pe de alta, de lămurire” pentru a ridica cetățeanul din „empirismul sărac pe care-l oferă cronica zilnică a locurilor comune și a faptelor meschine”. În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cercul intelectualilor revoluționari francezi, făcând o impresie deosebită prin cultura și distincția ei intelectuală. În 1852 se căsătorește cu Edgar Quinet, istoric și scriitor francez, dedicându-se susținerii activității soțului ei și editării operelor acestuia. În afara unui volum de cronici muzicale, toate cărțile scrise de A. în franceză (semnate Hermione Quinet) cuprind memorii închinate vieții lui Edgar Quinet (Mémoires d’exil, 1868, Cinquante ans d’amitié. Michelet-Quinet ș.a.). Bogata ei corespondență dezvăluie prețuirea pe care i-au acordat-o Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]