22,212 matches
-
să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat pe Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și ce aveau ceilalți. Ceiace s-a întâmplat. Într-o excursie, am fost tovarăș cu niște cucoane, care se socoteau fericite dacă găseau de cumpărat, ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hârtie albioară, cu dor dela inimioară, pe hârtie-n patru dungi scrisă numai vorbe dulci. Și mă-nchin de sanatate, că-i mai scumpă decât toate. Și vei ști despre mine că sunt sănătoasă, dorind și d-tale cele mai fericite zile. Și vei ști că am primit o carte de la tine și foarte m-am bucurat când am capatat. Prea iubite Vasile, dacă îi veni de Paști, să-mi aduci ceva frumos, și dacă nu-i veni, să-mi scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
făcută decât trebuie, prefer un costum simplu și sprinten. Numai să n-ajungă la o moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum, și costumul folosește la ceva. 5 April 927 [VIITORUL ROMÂNIEI] . Toți avem în minte o imagine fericită și paradisiacă a României viitoare. O țară ca o grădină. O visăm și-i cumpănim realizarea în toate planurile noastre. Căutăm soluțiile care ne-ar putea duce acolo. Fără îndoială că elementul culturii este principala forță care ne va îndruma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează preceptele preotului și se menține în granițele vechei imoralități. Este însă o parte a populației femenine din Paris care se ține în fruntea progresului. Acea categorie feminină, pururea veselă și fericită, foarte amatoare de meteci și localuri de noapte, stă în fruntea moralei și se îmbracă scurt și sumar. Populația noastră feminină toată se grăbește să imiteze acea categorie anumită, dovedind prin acest gust, distincție și progres. În ceea ce privește progresul, distincția și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru comis (6995-6999) Petrică comis (7000 și sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean cu gândul nestatornic este în toate Cel ce vrea să fie mare între noi, să fie slugă tuturor tuturor Dumnezeu vede în inimă. Precum se lămurește în cuptor aurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit. Eugenia era entuziasmată de petrecerea la bunicii ei, de priveliște, de casă, de rugăciuni, de biblioteca bătrânului dintr-o ladă, pe care o deschidea din când în când, ca pe o taină, de toate, și credea și pe bătrâni fericiți, pe când ei abia își duceau viața, cu o pensie mizerabilă și abia așteptau să-și găsească și mama fetei un rost. În sfârșit un nou-îmbogățit cade în lațurile ei Columbaru. E un om grosolan, dar bun. Vorbiți ca niște oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ce fel de om excepțional era tatăl său. Ce femeie frumoasă era mama sa. Cum perceptorul Costea s-a sinucis. Cum, disperată, d-na Costea a venit la țară lăsând copila. Discuția situației ei. III. Amintirile din copilărie. Bătrânii atmosfera fericită. Iluzia persistentă ideia că asta a fost partea încântată a vieții ei, când de fapt lucrurile erau cu totul altfel decât le închipuia dânsa. Dovadă că lucrurile nu sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să poată șmecherii pune iar în circulație bogății acumulate. Față de proști, Casanova socotea permis să corecteze norocul la jocul de cărți. P. se supără fără pricină, vorbește fără nevoie. Numai prostul se poate culca perfect mulțămit și se trezește perfect fericit, încredințat că asta va dura până la sfârșitul timpurilor și că echilibrul universal e în funcție de buna sa dispoziție. Bețivul nu face rău că bea ci că umblă; prostul nu face rău că tace ci că vorbește. Artiștii să fie atenți când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe socoteala doamnelor mari ca Caderousse, care dau pe soțiile lor regelui, ca Soubisse, care îi oferă nepoatele, ca Villanceau, ori care susțin ca Bussy, "că cei mai delicați din punctul de vedere al onoarei cată să se socotească prea fericiți când asemeni noroc se adaogă carierei lor", ni se pare că avem dreptul de a conchide că între asemenea oameni și noi nu e deosebire decât în câteva puncte în care se pare că noi valorăm ceva mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
evenimentele mari tornada a fost uitată și I. și-a urmat proclamațiile meteorologice. La sfârșitul lui Ianuarie al acestui an 1956, iată că se anunța primăvară grabnică la începutul lui fevruarie. Ca urmare, pe când plugarii își găteau instrumentele consacrate acestui fericit eveniment, s-a stârnit, dragii mei, la începutul acela de Faur, o iarnă îndelungată care a durat până în Mai, primejduind semănatul porumbului. S-au făcut prognosticuri pentru deficitul sigur al acestei culturi. Totuși aceste previziuni ale dezastrului au dat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
enunță dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv. Tinde numai să te pună pe calea adevărului; să facă adică din discipol un om în stare de a se călăuzi el însuși, de a-și realiza propria personalitate în cele mai fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici poate deci deveni un bun zidar conștient, în stare de a contribui la realizarea marelui Templu al unei omeniri mai bune. Meșteșugul lui la început este deprinderea de a ciopli și curăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
seama de amploarea ei, de valoarea militară a oamenilor lui Ștefan. Domnul a pierdut lupta de la Războieni, dar această bătălie n-a fost o victorie decisivă a sultanului, care să hotărască soarta campaniei. Situația este prezentată în chipul cel mai fericit cu putință de Dlugosz, când scria că, înaintea confruntării cu turcii „Teama, însă, nici atunci nu-l cuprinse pe Ștefan, ci, dorind cu orice preț lupta, s-a bătut în chipul cel mai vitejesc. Totuși, turcul îl învinse, omorându-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atenția, arătându-i neîntrerupt că noi nu putem părăsi țara aceea și pe voievodul acela, fără a pierde onoarea și (a încălca - n. trad.) jurământul prestat, mai întâi însuși regatului Ungariei, apoi voievodului însuși și întregii acelei țări, în vremea fericitei noastre încoronări ca rege al Ungariei, ci dimpotrivă suntem ținuți a-i apăra; și am adaos că dacă maiestatea sa ar invada Moldova, (vom socoti - nota trad.) că ne atacă pe noi și acest regat al nostru”. Au existat, așadar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În ediția a doua a cronicii, revăzută și modificată, pentru a fi pe placul regelui, lucru remarcat și pus în evidență de Duzinchevici, redactarea cuprinde cu totul altceva: „s-a înapoiat din țara moldovenească în ținuturile regale ale Ruteniei, teafăr, fericit și victorios”. Teafăr nu era Ioan Albert, s-a oprit la Liov, după cum spune Wapowski, unde a stat până s-a însănătoșit. Nici fericit nu putea fi. Abia după ce a ajuns la Cracovia, în palatul său, regele, „tăinui întâmplarea cea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt simple documente cu un conținut strict informativ. Nu s-a ținut seama de un amănunt foarte important: în unele dintre ele expunerea se face la persoana întâi, exprimă deci gândurile și voința domnului. Maria Magdalena Szekely a avut inițiativa fericită de a cerceta și identifica în documentele rămase de la Ștefan cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte libera ieșire a acestuia din țară. Tot el zdrobi, de mai multe ori, și respinse pe tătari de dincolo de Volga și pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal și victorios, care biruiși pe toți regii învecinați! O, om fericit care te bucurași de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă: unii înțelepți și vicleni, alții viteji și drepți, alții iarăși cu noroc împotriva dușmanului. Tu singur le avuși hărăzite toate laolaltă: drept-prevezător, isteț, biruitor al tuturor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă odoare,/ Cupe și pahare,/ Să cinstească-o horă,/ Nunta și nânașii/ Și pe toți nuntașii” (Vasilcău - Soroca). Cuminecarea din adjuvantul năzdrăvan încarcă întreaga umanitate cu forța solară reprezentată de aurul solzilor și deschide două noi intervale sub cele mai fericite auspicii: timpul profan devenit fecund prin uniunea flăcăului cu aleasa și timpul sacru al cosmosului, reîncărcat acum cu energie fertilă. Portrete de eroi în mișcare Actualizarea modelului eroic cu valențe cosmogonice asigură stabilitatea universului profan, ale cărui dimensiuni spațiale și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori, cum ar fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urmărit de zâne (funcția XXI). Calul îl învață cum să scape de ele și cei doi revin victorioși în împărăție (XXII). Funcția care de obicei încheie firul narativ al basmului, cea cu numărul XXI, a căsătoriei eroului și domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofitului sentimentul de siguranță, de apartenență la un plan major și ascultarea lui este benevolă, nu rezultă din reprimare. Tonul păsării de curte este liniștitor, deschizând în fața ochilor o imagine ce se derulează lin, cu un mesaj subliminal al finalității fericite. Fecioara nu află în mod direct de ce trebuie să lase pantoful acolo unde s-a agățat inexplicabil, dar știe că gestul ei va declanșa un ansamblu de evenimente iminente. Pragul constituie un spațiu magic, de legătură cu lumea strămoșilor și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Puterea eroului vine din paloșul, sabia, buzduganul, bâta, toiagul sau bastonul primit de la maeștrii inițiatori sau de la diavolii păcăliți. Toate aceste simbolizări ale forței constituie, după Petru Caraman, un motiv-cheie, fiindcă provoacă „o întorsătură radicală desfășurării epice și un deznodământ fericit acțiunii basmului”. Savantul ieșean integrează bota, cu reprezentările ei multiple, temei magicomitice a toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte din amplul spectru simbolic al caduceului. Autoritatea dată de prima armă aflată în mâna omului, după cum consideră Petru Caraman
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vocile și râsetele tinerilor. Cursurile și examenele școlilor, liceelor și facultăților se terminaseră și manifestările de bucurie erau firești. Timpul frumos de început de vară și de vacanță stimula acest elan tineresc. Nimic nu părea să tulbure viața liniștită și fericită a basarabenilor și a acestor tineri, care umpleau bulevardul și grădina publică, din apropiere, cu veselia lor. La un moment dat, o știre ca un trăsnet, se răspândește din om în om: „S a anunțat la radio cedarea Basarabiei. Rușii
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă și spuneți părintelui Urtoană, să vă cunune, vă dau și o scrisoare către el. Aprobarea va veni numaidecât de la sfânta mitropolie. Petrecere bună și viață fericită vă urez". Și ce nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de unt de Dorna. Acolo am văzut și judecăți. A venit popa Haralambie Tătaru, reclamat de locuitorii din Liteni că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]