20,455 matches
-
easc? pentru Tiktin un post la institutul lui din Fran? a107. Dup? venirea lui Hitler la putere, regele ? i regimul politic s? au consultat cu alia? îi Rom�niei. P? rerile lor p? reau s? fie unanime. Stabilizarea situa? iei interne a Rom�niei constituia un element obligatoriu. Noul prim? ministru desemnat, Ducă, a plecat �n Fran? a, care era �ngrijorat? de faptul c? dup? urcarea la putere a lui Hitler �ntregul �P? m�nt al nim? nui� instabil din Europa va alunecă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de externe polonez, colonelul Beck, ? i fă?? de politică excentric? a acestuia, mai ales c? , dup? spusele lui Iorga, Beck �nu avea �ncredere �n armata rom�n? �137. S? arunc? m o privire asupra rela? iei lui Iorga cu evolu? ia situa? iei interne din ace? ți ani fatidici. Odat? cu dezl? n?uirea v�rtejului, Iorga vedea tot mai mult �n rege o garan? ie a stabilit?? îi, mai cu seam? c? destabilizarea situa? iei internă? ionale se reflectă �n Rom�nia printr? o radicalizare a aripii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
jurnalul s? u politic (despre faptul c? goga? cuzi? ții primiser? doar circa 8% din voturi) c? �aceasta ar trebui s?? l vindece pe Goga de ambi? iile lui dictatoriale�. Iorga ? tia c? Armand C? linescu, �n calitate de ministru de Interne era reprezentantul personal al (deci omul) regelui. Iorga l? a avertizat pe C? linescu c? �Goga, cu �nclina? ia lui evident? spre teatral, trebuia ? inut �n fr�u�. Iat? de ce l? a numit Carol pe C? linescu �n guvern ? i acest lucru era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ț�rziu. �n atmosferă de anarhie ? i pr? bu? ire general? , odat? cu cre? terea puterii Legiunii, regele a sim? it c? i se for? eaz? m�na. �ncep�nd cu ziua de 7 februarie, el ? i?a ini? iat ministrul de Interne, C? linescu, asupra planurilor sale. Moment �n care C? linescu a p? r? sit r�ndurile Partidului Na? ional ?? r? nesc, �mpro? cat cu insulte de c? tre Mihalache. Iorga a fost ? i el ini? iat pe 8 februarie. Iar la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mironescu ? i Constantin Argetoianu. Ministru al ap? r? rîi era generalul Ion Antonescu, iar la Externe era Gheorghe Ț? ț? r? scu. Cel mai important portofoliu era de? inut de acolitul de �ncredere al regelui, Armand C? linescu, ministru de Interne. Iorga a devenit ministru f? r? portofoliu. El a salutat instaurarea Dictaturii Regale: �o veche dorin?? a regelui urma acum s? fie �mplinit? �. Odat? cu dispari? ia goga? cuzi? tilor ? i nemaifiind nevoit s? respecte orientarea antisemit? a acestora, tonul �Neamului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
regim cu supravie? uirea Rom�niei Mari. Dar nu guvernul, ci camarila conducea ? ara. Pe l�ng? Carol ? i Madam Lupescu, esen? a acesteia era constituit? din Ernest Urd? reanu (cel mai nepopular membru al ei) ? i din ministrul de Interne, C? linescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. C?linescu era un filooccidental convins, nemilos ? i abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau ? i industria? îi Malaxa ? i Au? nit (află
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mor? îi ale legionarilor au pus m? na pe Argetoianu, Ț? ț? r? scu, Ghelmegeanu, pe generalul Ilia? evici ? i pe Gigurtu ? i i? au ț�r�ț la Prefectur?. Doar interven? ia rapid? a unui oficial pro? Antonescu din cadrul Ministerului de Interne (colonelul C. Rio? eanu) ? i mai cu seam? cea a Ambasadorului german Fabricius ? i a Doctorului Naubacher, ca ? i transferarea lor �n incinta ambasadei le? a salvat via? a. Era oare Iorga la curent cu aceste evenimente? Nu. Numai c�teva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era prea ț�rziu s? o dovedeasc?. Mircea Iorga a telefonat la cabinetul lui Antonescu, dar acesta nu era acolo. A vorbit cu aghiotantul lui Antonescu, colonelul Elefterescu, care l? a sf? tuit s?? i telefoneze generalului Petrovicescu, ministrul de Interne (un simpatizant al Legiunii). Mircea i? a urmat prompt sfatul, dar f? r? nici un rezultat. A ob? inut �n cele din urm? leg? tură cu colonelul C. Rio? eanu de la Ministerul de Interne (un oficial pro? Antonescu), du? man al anarhiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tuit s?? i telefoneze generalului Petrovicescu, ministrul de Interne (un simpatizant al Legiunii). Mircea i? a urmat prompt sfatul, dar f? r? nici un rezultat. A ob? inut �n cele din urm? leg? tură cu colonelul C. Rio? eanu de la Ministerul de Interne (un oficial pro? Antonescu), du? man al anarhiei legionare. Acesta a f? cut tot ce? i st? tea �n puteri. A fost �nt�mpl? tor ob? inut? leg? tură cu Sima ? i s? a ordonat instituirea de puncte de control poli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cît. , vol. ÎI, p. 2 9 Op. cît. , vol. ÎI, p. 48 10 BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 65, Documentele 109 ? i 110. Dup? r? școală ?? r? neasc? , �ntr-un interviu acordat ziarului �Frankfurter Zeitung� (29 martie 1907), ministrul de interne de atunci, liberalul Vasile Lasc? r, a explicat c? patru cincimi din populă? ia rural? sufereau de foame ? i erau condamnate s? cer? easc?. Impozitele pentru p? m�ntul luat �n arend? se m? riser? de patru ori �n Moldova, iar zeciuielile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el form? rîi guvernului de c? tre Iorga. �Revista de istorie ? i teorie literar? �, Bucure? ți, nr. 3-4 (1985), nr. 1, 2-3, 4 (1986) ? i nr. 1-2 (1987) 41�Lui Carol �i pl? cea s? impun? un homo regius �n Ministerul de Interne. Mai ț�rziu, i l-a impus lui Goga pe C? linescu (dup? cum spunea regele) �că s? �mpiedice prostiile�. Scurtu, op. cît. , p. 388 42�Vezi Iorga, Formes byzantines et r�alit�s balcaniques, Bucure? ți, 1922 43�Franz Borkenau, The
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de educație pentru adulți, cu exemplificări și enumerări ale principalelor instituții și organizații pentru diferite sectoare ale educației adulților și a atribuțiilor acestora. De la început, putem afirma că domeniul educației adulților nu are o structură instituționalizată, cu raționalitate și dinamică interne proprii, educația adulților fiind, într-un fel sau altul, prezentă în multe forme. Educația pentru adulți s-a dezvoltat în diferite contexte și este structurată în diferite subsectoare ce se suprapun parțial. Aceasta este o situație comună în majoritatea țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație pentru adulți, cu exemplificări și enumerări ale principalelor instituții și organizații pentru diferite sectoare ale educației adulților și a atribuțiilor acestora. De la început, putem afirma că domeniul educației adulților nu are o structură instituționalizată, cu raționalitate și dinamică interne proprii, educația adulților fiind, într-un fel sau altul, prezentă în multe forme. Educația pentru adulți s-a dezvoltat în diferite contexte și este structurată în diferite subsectoare ce se suprapun parțial. Aceasta este o situație comună în majoritatea țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lansat ideea că „Ceaușescu este un mare conducător de stat, dezavantajat de lipsa de calități a poporului român”sau, altfel spus, „poporul român nu-l merită pe Ceaușescu”. Dezvoltarea industriei preconizată de Ceaușescu se baza pe resursele umane și naturale interne, precum și pe oportunitățile internaționale (Linden, 1986). Industrializarea cerea forța de muncă specializată și investiții 1. în 1970-1975, producția netă a crescut cu 11%/an (14% în industrie și 11% în transport și telecomunicații); investițiile au crescut tot cu 11% în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența în familie. Ulterior, în 2005, a fost lansată o Strategie Națională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Strategia Națională are la bază legea specifică internă, Legea 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței în familii, alte legi1 interne care sunt adiacente la aceasta, precum și totalitatea documentelor și a reglementărilor europene și internaționale la care România a aderat în ultimii ani. Strategia Națională pe perioada 2008-2010 e un document amplu, sistematic alcătuit, care nu uită nici o componentă importantă pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de face față unor situații provocatoare, dificile, care pun la încercare abilitățile de adaptare ale persoanei. Reprezintă „eforturile cognitive și comportamentale, în schimbare continuă, dezvoltate de o persoană în scopul de a face față unor exigențe specifice externe și/sau interne pe care persoana le consideră ca punându-i la grea încercare sau chiar depășindu-i resursele de care dispune”(Lazarus, Folkman, 1984, apud Ionescu, 2010, p. 113). Strategia de coping a individului poate include multiple comportamente bazate pe cunoștințele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru 2004/20061. Acest document propune o abordare a reformei din trei perspective: descentralizarea, reforma funcției publice și Îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor publice la nivel central. Măsurile corespunzătoare primei direcții au fost dezvoltate În special În cadrul Ministerului de Interne prin Unitatea pentru Coordonarea Reformei În Administrația Publică (UCRAP), celei de-a doua În cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), respectiv Institutul Național de Administrație (INA), iar celei de-a treia În cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), prin Unitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
minoritari, ca și cum cei din urmă n-ar fi cetățeni ai statului român, ca și cum instituțiile statului n-ar trebui să elaboreze politici pentru toți cetățenii săi, indiferent de apartenența etnică a unei persoane. Un alt exemplu: În ianuarie 2004, ministrul de Interne de la acea vreme, Ioan Rus, Într-un document publicat pe pagina Web a guvernului, vorbește despre „benzi Înarmate ale țiganilor” care țin sub teroare Întregi orașe, susținând că acestea „trebuie să dispară” (Nicolae, 2006, p. 51). Din nou, avem de-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
stat terț sau cu o organizație internaționala, la care sunt părți în afară de Comunitate, și statele membre ale acesteia; folosirea unor astfel de acorduri este cunoscută în practica Comunităților și se justifică prin diferențele care există între competențele comunitare și cele interne ale statelor, precum și prin nevoia inevitabilă de a asigura coerența de acțiune sau de a realiza un echilibru de concesii care depășesc prin obiectul lor, domeniile care țin strict de competența comunitară. Cu ocazia acordării Greciei în 1961, a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă azi, și mai supraviețuiesc încă de-acum înainte, prăpăditele astea de țări! Să trec la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul și mirosul îmbunătățite prin tratarea cu leșie de cenușă. Ce ziceți? Dar ăsta? Pentru scărmănarea cocenilor. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
legi a lustrației, avînd în vedere accesul foștilor profitori ai comunismului la putere) își face cunoscută (la un deceniu de la prăbușirea dictaturii) de abia intenția de a strînge într-un singur loc dosarele ce zac (unele, contrafăcute) la SRI, la Interne, la Armată, la fostul CC. Mare lucru și ăsta, nu? 22 februarie Brâncuși, agramat. Dar unul care nu indispune. Pentru că, oricît ne-ar deranja defecția gramaticală: "privilegiul ce vrea săm dea" (într-o scrisoare către Milița Petrașcu, rugînd-o pe aceasta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2003-2015 Evoluția prețului la combustibili Costul mediu al energiei electrice Nevoile de investiții în sectorul energetic și prezentarea lor grafică Ordinea de merit pe baza costului de productie cel mai competitiv (tabel și grafic) Evoluția gradului de deschidere a pieței interne de gaze naturale în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană Evoluția participanților eligibili la piata gazelor naturale Evoluția cererii, producției și importului de gaze naturale pe piața internă 2003-2015 Dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în perioada 2000-2010 Anexă 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
coordonarea lucrărilor de întreținere (de rutină și speciale) că și a altor activități în sistem, pentru asigurarea că acestea nu vor avea un impact asupra securității furnizării de gaze livrate la consumatori. Obiectivul principal este asigurarea dezvoltării continue a pieții interne de gaze în așa fel încât să corespundă cu Directivă Uniunii Europene privind piață unică a gazului prin consolidarea rolului și funcțiilor operatorului de gaze. Anexă A IMAGINE DE ANSAMBLU privind alocarea sarcinilor principale în proiectele OPCOM FIGURĂ Nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
eficienței ciclurilor ca urmare a lucrărilor de investiție; - Costuri suplimentare introduse de instalațiile de protecție a mediului; TARIF MEDIU (9 = 8/3) │ MWh │50.654│55.511│57.407│57.657│ └───────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ Tabelul nr. 22 Evoluția gradului de deschidere a pieței interne de gaze naturale în perspectiva accederii României la Uniunea Europeană Tabelul nr. 23 EVOLUȚIA NUMĂRULUI ELIGIBIL DE CONSUMATORI Tabelul nr. 24 EVOLUȚIA CERERII PE PIAȚA INTERNĂ A PRODUCȚIEI ȘI IMPORTULUI DE GAZE NATURALE ÎN PERIOADA 2003 - 2015 Tabelul nr. 25 ROMÂNIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
Română, Poliția de Frontieră Română, Direcția Generală de Evidentă Informatizata a Persoanei, Oficiul Național pentru Refugiați, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, unitățile de învățământ ale poliției, structurile corespondențe din Academia de Poliție , unitățile aparatului central al Ministerului de Interne*) și structurile subordonate acestuia. Uniformă și echipamentul specific se acordă gratuit, conform prevederilor legale, în condițiile prezenței hotărâri. *) Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156100_a_157429]