21,807 matches
-
lui Ossian și deopotrivă așa stau lucrurile și în privința oricărui alt Poet oricare ar fi acesta, inclusiv Rowley și Chatterton. (Blake 1979: 783) Această afirmație a lui Blake poate fi înțeleasă, cum sugerează Paul Baines, ca semnificînd că în mitul poetic al lui Chatterton există ceva în mod evident "primordial, regresiv și arhaic" (termenii lui Harold Bloom din The anxiety of influence / Angoasa influenței, apud Baines 1999: 174). Blake simțea altfel spus arhetipalul-străvechiul și l-a perceput bine conturat în scrierile
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
40, 53, 76, 128ff, 305ff etc.), și este posibil ca ideea că poezia trebuie să conțină mereu "minereu" bogat să provină din versul extrem de dens întîlnit la Chatterton. În acest context, Ackroyd a reușit să surprindă extrem de bine esența modului poetic al lui Chatterton, căruia îi atribuie următoarele versuri: Silable-mi, ce-s rămășițe ale străvechimii, Veni-vor înapoi ca umbre pentru viitoare generații. Fie ca luminos să-mi fie cîntul, cum mi-este viziunea Nemuritor precum viitorimea. [My syllables, the remnants
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
portretizeze căutarea unui ideal matur de bărbăție - el a lăsat o mărturie despre aceste strădanii pentru noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice [atinse în] îmbrățișarea tămăduitoare dintre Thomas Chatterton și Sir William Canynge, tatăl [ideal, pur, virtuos, binevoitor, grijuliu, nobil] din secolul al XV-lea prin care Chatterton spera să-și găsească propria-i bărbăție. [...] Chatterton și-a asumat [astfel] vocea lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din casa lui Rowley și ignora argumentele de liber gînditor ale lui Chatterton; Burgum a refuzat să plătească pentru noul său arbore genealogic; adoratul său Clayfield de-abia dacă observa existența tînărului poet-ucenic, care îl desemnase executor al operei sale poetice; Walpole a demolat orice mai rămăsese din romanțul Chatterton- Canynge; moralitatea poetică a lui Churchill doar cu greu dacă l-a susținut pentru cîteva luni; Fell și Edmunds erau întemnițați; Wilkes nu l-a notificat niciodată; Beckford a murit. [...] [M
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chatterton; Burgum a refuzat să plătească pentru noul său arbore genealogic; adoratul său Clayfield de-abia dacă observa existența tînărului poet-ucenic, care îl desemnase executor al operei sale poetice; Walpole a demolat orice mai rămăsese din romanțul Chatterton- Canynge; moralitatea poetică a lui Churchill doar cu greu dacă l-a susținut pentru cîteva luni; Fell și Edmunds erau întemnițați; Wilkes nu l-a notificat niciodată; Beckford a murit. [...] [M]entorul și colaboratorul său Barrett a refuzat să îi dea documentele care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
un spirit al comuniunii cu natura îndreptat spre un scop ferm, anume transferul simțămintelor (transfer a feeling), nu doar exprimarea sentimentului. În aceasta ar consta marea contribuție a foarte tînărului poet, marea revoluție declanșată de Chatterton în literatură. Această modernitate poetică poate fi derivată prin filiația Swinburne/Tennyson, ale căror moduri poetice derivă la rîndu-le din Shelley și Keats, Coleridge și Wordsworth, și în cele din urmă ea pornește din Chatterton, care a primit în literatura engleză "darul divin al revoltei
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
anume transferul simțămintelor (transfer a feeling), nu doar exprimarea sentimentului. În aceasta ar consta marea contribuție a foarte tînărului poet, marea revoluție declanșată de Chatterton în literatură. Această modernitate poetică poate fi derivată prin filiația Swinburne/Tennyson, ale căror moduri poetice derivă la rîndu-le din Shelley și Keats, Coleridge și Wordsworth, și în cele din urmă ea pornește din Chatterton, care a primit în literatura engleză "darul divin al revoltei", fiind primul care s-a eliberat de pedanterie, primul care a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că existau nesfîrșit de multe forme pentru nesfîrșit de multe simțăminte", ce așteptau să fie exprimate din labirintul lăuntric omenesc spre a fi apoi transferate către lumile lăuntrice ale celor ce vibrează la acordurile auzite și neauzite ale "sinfo-picturii" cuvintelor poetice. În mod uimitor, într-adevăr, ca în cazul lui Keats, la Chatterton găsim numeroase măsuri stăpînite cu măiestrie - și anume 57 numai în poemele lui Rowley: de la Chaucer și pînă la Chatterton singurul poet comparabil în acest sens este Robert
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la Chatterton singurul poet comparabil în acest sens este Robert Herrick. În cazul lui Chatterton rezultatul este construcția unor veritabile "picturi în cuvinte" (word-pictures) și "sinfonii în cuvinte" (word-symphonies) (Russell 1908: 250-251, 253) - ceea ce putem sintetiza prin noțiunea de "sinfo-pictură" poetică. Ker (1913: 268-269) oferă o explicație cheie în ce privește forța aceasta specială a lui Chatterton de a lucra cu limbajul liric-epic înzestrat cu o "muzică" specială: [...] Chatterton era un poet care se pare că putea controla orice varietate de muzică, avînd
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
remarcat o "muzică nativă" (native music) ce era definitorie pentru limba sa "nordică", adică dialectul său englezesc "pur" (apud Hewlett 1970: 273), pe care îl putea modula după voie în nenumărate chipuri. Keats și-a făurit și cizelat propriul idiolect poetic tocmai aprofundînd engleza medie a lui Chaucer și "arhaismele fantastice" din opera lui Chatterton (cf. Gigante 2011: 265). Pe de altă parte, un concept precum "corelativul obiectiv" (objective correlative) - propus de T. S. Eliot (1888-1965) în eseul intitulat Hamlet and
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
romantici și de la Chatterton] pe care dorea să le înlocuiască; definiția lui Eliot nu făcea altceva decît să reproducă o definiție standard a imagismului din secolul al XX-lea (1912-1914) fondat de Ezra Pound. Astfel, acesta din urmă concepea imaginea poetică drept "aceea care prezintă un complex intelectual și emoțional într-o unitate de timp"; metoda "ideogramică" a imagismului lui Pound presupunea juxtapunerea de obiecte și evenimente distincte prin care poetul crea "cîmpuri" sau "constelații" sau "matrici" noi de semnificație intelectual-emoțională
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
metoda "ideogramică" a imagismului lui Pound presupunea juxtapunerea de obiecte și evenimente distincte prin care poetul crea "cîmpuri" sau "constelații" sau "matrici" noi de semnificație intelectual-emoțională (cf. Preminger & Brogan 1993: 555, 574). În aceeași ordine de idei, Charles Olson, fondatorul poeticii proiective, își baza abordarea creativă pe noțiunea că poemul este "un mijloc de transfer de energie" (a means of energy transfer; cf. Berry 1993: 977). În toate aceste elemente de teorie estetică putem distinge importanța contribuției lui Chatterton la constituirea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
își baza abordarea creativă pe noțiunea că poemul este "un mijloc de transfer de energie" (a means of energy transfer; cf. Berry 1993: 977). În toate aceste elemente de teorie estetică putem distinge importanța contribuției lui Chatterton la constituirea noilor poetici moderne. Pentru poeții dinaintea lui Chatterton, natura a fost o "carte sigilată" (sealed book), poetul-băiat pur și simplu a deschis-o, arătînd că, prin simpla rostire a cuvintelor, noi nu evocăm neapărat o "viziune perfectă" (perfect vision) a obiectului astfel
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
autorului intervine în procesul creației artistice (în speță în poezie), care astfel nu mai este doar un mimesis, ci o recreare a realității prin filtrul propriei ființe, al propriilor energii creative. În mod semnificativ, modul "lămpii" ca bază a creativității poetice originale a fost schițat de unul dintre promotorii majori ai mișcării romantice, Edward Young (1918: 32), care în anii 1750 vedea în lucrările anticilor niște "lămpi strălucitoare în calea noastră către faimă" ("shining lamps in our path to fame"); acest
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
știință care proiectau noile experimente prin care se urmărea să se pătrundă încă mai adînc în tainele naturii decît reușiseră predecesorii (Bacon 2008: 487). Romanticii au preluat aceste idei, aplicîndu-le "laboratorului" lăuntric al creativității umane, omul devenind el însuși "lampa" poetică ce străluminează misterele creației și ale creativității. John Richmond a oferit o evaluare similară a importanței lui Chatterton în istoria literaturii: Nici un poet - nici măcar Coleridge - nu a fost vreodată atît de îmbibat cu spirit romantic; [...] trebuie să îl recunoaștem pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
era menționată; cf. Bosmajian 2006: 9), tot astfel scrierile lui Chatterton pot șoca astăzi prin violența extremă a imaginilor dramatice - ele însă reflectă o bătălie interioară dusă în sufletul unui tînăr care își căuta drumul spre afirmarea plenară în arta poetică, într-o lume pe care o descifra tot mai mult ca fiind una căreia cu cruzime nu îi păsa de el, ceea ce a dus cel mai probabil la gestul suicidului. Mai recent, John Williams notează astfel: Chatterton, prin absența lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
integrat în noua mitologie a romanticilor prin care văzutul transcende propriile hotare pentru a fi unit cu nevăzutul care se află dincolo și totuși se află înăuntru, așa cum William Blake nu a obosit să declare în permanență. Prin "sinfo-pictura" sa poetică, Chatterton a deschis în literatură tocmai acest orizont al fuziunii, și anume dintre transcendent și imanent, dintre văzut și nevăzut, dintre vădit și ascuns, dintre muzică și literă, dintre sunet și culoare, dintre cuvînt și emoție, dintre finit și infinit
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pentru geniul său, înfometat, lovit de sărăcie, nebun, cu gînduri de sinucidere, iar în cele din urmă mort. De aici pesemne și un romantic "întunecat" precum E. A. Poe și-a găsit inspirația pentru ideea sa obsesivă potrivit căreia cel mai poetic, mai sublim și mai tragic eveniment cu putință este moartea unei tinere fete de o frumusețe serafică și o înțelepciune nepămînteană (cf. modelele feminine cel puțin din Ulalume, Annabel Lee, Eleonora, Lenore, Ligeia și The sleeper / Adormita; vezi detalii în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pozat pentru ea). Această pictură, în nenumărate variante, a devenit un fel de "pietà literară" profană, închipuindu-l pe poet ca fiind "crucificat de geniul său prodigios", capul său luminos fiind "înconjurat de un nimb de manuscrise făcute ferfeniță". Puterea poetică a tragicului său geniu avea curînd să îi inspire pe rînd pe Blake, Wordsworth, Coleridge*, Keats, Shelley, Byron, De Quincey (Groom 1999: 3-4), precum și pe Clare (care într-adevăr a fost inspirat inițial de Chatterton însuși să se îndrepte spre
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
său geniu avea curînd să îi inspire pe rînd pe Blake, Wordsworth, Coleridge*, Keats, Shelley, Byron, De Quincey (Groom 1999: 3-4), precum și pe Clare (care într-adevăr a fost inspirat inițial de Chatterton însuși să se îndrepte spre o "vocație poetică" și să fie ca el, original și independent) și pe poeții plebei sau țărani conștienți de "dubla voce" a lui Chatterton, și anume vocea poetică ce vorbea literaților rafinați precum unui patron literar, și cea care vorbea oamenilor de rînd
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
într-adevăr a fost inspirat inițial de Chatterton însuși să se îndrepte spre o "vocație poetică" și să fie ca el, original și independent) și pe poeții plebei sau țărani conștienți de "dubla voce" a lui Chatterton, și anume vocea poetică ce vorbea literaților rafinați precum unui patron literar, și cea care vorbea oamenilor de rînd (Keegan 1999: 210ff, 219, 225). [*Chiar primul poem publicat de Coleridge a fost Monody on the death of Chatterton (primele versuri au fost scrise în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lui Chatterton, Keats mărturisea (într-o scrisoare datată 9 octombrie 1818) că plonjase "cu capul înainte în Mare", încercînd - pesemne ca Chatterton - adîncimi creative ce păreau insondabile, astfel cu bună știință riscînd - precum Hölderlin - să se înece în preaplinul creației poetice, dar aceasta din dorința de a cunoaște "Apele Sondabile, nisipurile mișcătoare și stîncile", și din dorul de a nu rămîne pe "malul verde" doar "cînt[înd] la fluier un cîntecel prostesc"; pentru Wordsworth, Chatterton era "băiatul minunat" (the marvelous boy
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în secolul al XX-lea au existat voci critice care l-au comparat pe Chatterton mai degrabă cu Jonathan Swift, Alexander Pope și Charles Churchill, așadar el fiind considerat ca mai degrabă integrat neoclasicismului, prin scrierile sale pseudo-medievale, experimentele sale poetice și gustul pentru emoții tari și peisaje exotice (e.g. în African eclogues, 1770), Chatterton rămîne definitiv asociat renașterii gotice, fiind în acest sens acceptat ca prototip al eroului romantic și al geniului nerecunoscut, care a lăsat cel puțin o operă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de genul celuia inițiat prin lucrările lui John Kersey și Nathan Bailey, Thomas Benson și Stephen Skinner, prin care dispunem de instrumente concrete, aproape cartografice în sens cognitiv-cultural, de verificare filologică și general-culturală, în scopul de a aprofunda cunoașterea. Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu Opera lui Chatterton conține multe elemente ce anticipează tragicul său sfîrșit prin sinucidere, cel mai flagrant exemplu fiind proza scurtă menționată deja, The unfortunate fathers / Tații nenorocoși (1770). Ceea ce frapează cel mai mult este lumea întunecată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
publicată de Robert Southey și Joseph Cottle, în care moartea este universală, străbătînd întreaga țesătură a pămîntului și a vieții lăuntrice a omului. Este vorba de viziunea unei lumi interioare tulburate, descrisă într-o limbă ce ne amintește de idiomul poetic tipic al lui Blake. Se pot observa elementele mîndriei și semeției, conștientizarea de către Chatterton a puterilor sale poetice și a originii acestora într-un tărîm de nepătruns, insondabil, întunecat, eteric; precum și observarea de către Chatterton a stării degenerate a societății din
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]