25,546 matches
-
dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru a numi vorbirea fără cap și coadă. Ea apare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
php: născut pe 21.04.1921, aceeași acuzație este și pe această fișă. De asemenea, pe fișele ambilor la locul semnăturii este menționat: "refuză a semna și a lua amprenta fiind arestat pentru acest fapt" accesat august 2014. 43 O povestire similară despre adventiștii care refuzau să lucreze sâmbăta apare și în cartea lui Max Bănuș, Cei care m-au ucis: http://cercetatiscripturile.intercer.net/resurse-biblice/ experiente/pe-malul-celalalt-autor-max-banus.html 44 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și istorioarele morale, în revistă au apărut sfaturi practice și gospodărești, îndrumări pentru păstrarea sănătății, leacuri ieftine și leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest joc de prestații și contra-prestații putem vedea urmând traseul propus de autor de la Odiseea lui Homer la întreaga operă a lui Kafka, cu repere în povestea bătrânilor Filemon și Baucis, în arhitecturile dorinței așa cum se văd ele într-o povestire de Mandiargues și una de Vivant Denon, în spațiul ospitalier al castelului care-l găzduiește pe hoinarul Rousseau, în legenda Sfântului Iulian primitorul în versiunea lui Flaubert, în secretul și constrângerile presupuse de ospitalitate, bine surprinse într-o povestire de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o povestire de Mandiargues și una de Vivant Denon, în spațiul ospitalier al castelului care-l găzduiește pe hoinarul Rousseau, în legenda Sfântului Iulian primitorul în versiunea lui Flaubert, în secretul și constrângerile presupuse de ospitalitate, bine surprinse într-o povestire de Camus, într-un roman de Vercors sau într-unul de Landolfi. Considerată drept carte fondatoare a ospitalității occidentale, Odiseea lui Homer îi prilejuiește autorului analiza mai multor tipuri de ospitalitate, precum cea acaparatoare - oferită de nimfa Calipso călătorului încercat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
general de armonie a căminului și de fidelitate amoroasă, care continuă cum ne spune Odiviu, dincolo de moarte, prin metamorfoza cuplului primitor în copaci. Că ospitalitatea este o datorie sacră, că ea trebuie împlinită cu mari sacrificii, ne-o arată numeroase povestiri în variantele lor multiple. Una dintre ele, Levitul din Ephraim a lui Jean-Jacques Rousseau, de sorginte biblică, atrage atenția în mod deosebit lui Alain Montandon, fiindcă ea exprimă, pe de o parte, frustrarea și nemulțumirea lui Roussseau, exilatul, față de contemporanii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitatea devine paradigma identității, capătă numeroase variante moderne la Rafael Alberti, Giorgios Krommidas, Vassili Karist, Giono, Johnson Eyvind, Iakovos Kambanellis, Ernst Schnabel, Vassilis Vassilikos, Alberto Moravia și alții. Relația între ospitalitate și erotică, destul de prezentă în Odiseea face obiectul unor povestiri de La Morlière, de Vivant Denon și de Mandiargues, ocazie pentru Alain Montandon de a studia arhitecturile dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La Morlière, la arhitectură - un labirint de budoaruri - se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și contactul înseamnă în actul de ospitalitate tocmai o stranietate îmblânzită, acceptată, transformată în familiaritate. Această poveste crudă și sadică vorbește despre himera ospitalității, despre o ospitalitate utopică, imposibilă, care o apropie de miracol. Traiectul de la scena socială care deschide povestirea la cea intimă care o închide pune în evidență violența conținută în ospitalitate și pune problema ospitalității absolute. Flaubert subliniază devierile care structurează ospitalitatea; castelul în care se naște Iulian este un loc prosper, de pace și armonie, cu vocație
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iar fiul va fi sfâșiat între aceste dorințe contradictorii. Și castelul este un spațiu contradictoriu, fiindcă el are totul pentru a fi un spațiu de ospitalitate dar și totul pentru a fi un spațiu al închiderii și al izolării. Întreaga povestire e traversată de un joc între distanță și proximitate și chiar scriitura autorului, de o subtilă ironie folosește distanța față de legenda medievală, de vitraliul declarat ca sursă. Ironia pătrunde și în povestea relatată: într-o legendă ce anunță chiar prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar care în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer german, este impus ca oaspete unei familii franceze. În ciuda politeții și amabilității ofițerului neamț, cunoscător și admirator al limbii și civilizației țării ocupate, în ciuda dorinței sale de a fi acceptat și integrat de familia de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fundalul relației invadator-invadat. Un alt tip de ospitalitate constrânsă, când oaspetele, un străin naufragiat, este aproape acaparat de familia gazdă și sfârșește prin a se căsători cu fiica acestuia, aflată într-o lungă așteptare a unui soț, este ilustrată de povestirea lui Pirandello, Departe. Oaspetele norvegian, căsătorit cu italianca gazdă, va fi mereu străinul din orașul soției și va trăi în singurătatea unui exil absolut. Dar ospitalitatea pune problema singurătății și a exilului nu doar în situații de limite geografice, lingvistice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care aceste exigențe nu au fost realizate. Prima este extrasă dintr-un roman de Irène Nemirovsky, Balul, publicat în 1930 la editura Grasset și în care un cuplu de parveniți organizează o mare recepție mondenă sub forma unui bal. Întreaga povestire arată așteptarea invitaților care nu sosesc, bufetul care se răcește și progresia crescândă a dezamăgirii care duce la catastrofă socială, la "dezonoarea" absolută fiindcă recepția nu a fost onorată de nimeni 8. Cealaltă anecdotă este umoristică. Ea este povestită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și de oaspeții vrednici de cinstire". Odiseea, 9.270-27120 Aventura ospitalității occidentale își are cartea fondatoare și exemplară: Odissea, care relatează aventurile întoarcerii lui Ulise în țara sa. Și de cele mai multe ori aventurile încercatului călător sunt probe de ospitalitate, numeroase povestiri de scene de ospitalitate punctând călătoria rătăcitorului, aflat în căutarea unei ultime primiri care marchează sfârșitul încercărilor, sfârșitul periplului. În această foarte lungă călătorie, rătăcire din insulă în insulă, cu o navigare întotdeauna întârziată de furia zeilor, Ulise este animat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele sunt multe, dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu e inocent faptul că poetul își începe povestirea în mijlocul aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ursa), care îl ajută să se călăuzească. Din nou, orizontul se deschide, o hartă se desenează după această pierderea a oricărui reper, după această ospitalitate care suspendase timpul și-l făcuse prizonierul insulei Ogigia, acest "buric al mării", omphalus al povestirii și simbol al cordonului ombilical tăiat, simbol al singurătății, al izolării și exilului, încât Ulise nu-și mai dorește decât moartea în acel loc fără oameni și fără viitor. Ospitalitatea preschimbată în claustrare nu mai e întâlnire, ci alienare, expatriere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zeilor prin care tovarășii săi să revină la chipul uman. Putem interpreta acest episod în cadrul unei ospitalități vrăjite. Mai întâi băutura care duce la uitare, scoțând din minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile sunt pricini de întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebui să fie veritabila și autentica ospitalitate, cu care celelalte scene din Odiseea ar putea fi comparate și cu care contrastează. Homer ar plasa astfel, destul de timpuriu, o normă în epopee care să permită toate jocurile de variante, într-o povestire care cronologic, să ne amintim, este posterioară rătăcirilor lui Ulise. Primirea lui Telemah în Pilos este imediată: Dar cum văzură pe străini, ei [oamenii din Pilos] le ieșiră înainte cu toții, le strânseră mâna și-i poftiră să se așeze. Pisistrat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu abilitatea psihologică și tactul care îl caracterizează: " Aș rămâne bucuros la tine și nu mi-ar fi aci un an întreg dor de casă și de ai mei, că așa mi-i de drag să-ți sorb cuvintele și povestirile". Dar Telemah este așteptat! Argumentul este clasic și solid: nu putem rămâne nu pentru că ne-am plictisi ci pentru ca alții tânjesc după noi. În această acțiune de a-l reține pe oaspete, Elena își are și ea rolul ei ambiguu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Pilos, Telemah în Sparta și Ulise în Scheria. Putem acum să apreciem și să observăm devierile și transgresiunile normei. Homer face explicit, de altfel, legătura cu aceste experiențele anterioare tocmai pentru a sublinia întregul lor carcater parodic. Și apoi povestirea aventurii lui Menelau cu Bătrânul mării, cum s-a transformat el în focă acoperindu-se cu pielea animalului pentru a-l păcăli pe uriașul cel puternic, pare să anunțe viclenia lui Ulise meșter în renghiuri (totuși cu o ironie supremă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cărei complexitate nu încetează să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este o parodie cinică a scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească bucate oaspeților, stăpânul casei îi mănâncă. Această povestire relativ lungă, care istorisește amănunțit aventura lui Ulise, este capitală pentru continuare deaorece rana provocată lui Polifem, va dezlănțui mânia lui Poseidon și va fi principala cauză a rătăcirilor eroului care durează zece ani. Dar mai întâi de toate reprezintă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]