20,576 matches
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea antropologii au propus o definiție mai amplă a culturii, definiție care să poată fi aplicată mai multor tipuri de societăți. Ei au definit cultura drept natura umană și au observat că aceasta își are rădăcinile în capacitatea universal umană de a clasifica experiențele, de a le codifica și de a comunica simbolic. În consecință, societățile izolate dezvoltă culturi propri, originale, dar componente ale diferitelor culturi locale se pot răspândi cu ușurință de la o comunitate la
Cultură () [Corola-website/Science/297522_a_298851]
-
asigura reîntinerirea universului și coeziunea societății. Cei trei frați vor desăvârși procesul creației prin înălțarea arborelui cosmic Yggdrasil, cel ce face conexiunea între cele 9 lumi ale mitologiei nordice. Yggdrasil este situat în centrul universului, creștetul lui atinge cerul și rădăcinile lui îmbrățișează lumea. El face legătura între cele trei niveluri cosmice: Cerul, Pământul și Infernul. Pământul este înfățișat ca un disc plat situat între crengile copacului. Ideea existenței unui Arbore Cosmic se întâlnește și în multe alte mitologii, în special
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
și în multe alte mitologii, în special în cele orientale și nord-asiatice. Universul nordicilor, Yggdrasil este însă de la început amenințat cu distrugerea, deoarece un vultur îi devorează frunzișul, trunchiul său începe să putrezească, iar șarpele (sau dragonul) Nidhogg îi roade rădăcinile. În ziua de Ragnarok arborele se va prăbuși, dar va adăposti doi oameni. Despre Yggdrasil se spune că ar fi un frasin uriaș, care adăpostește cele 9 lumi: Fiecare din cele 9 lumi are în componența numelui său terminația "-heim
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
s-a sfârșit în divizare, prin întemeierea unor noi instituții. Cele mai importante patru tradiții care au izvorât direct din reforma sunt tradiția luterană, cea reformată/calvinistă/prezbiteriană, cea anabaptistă și cea anglicană. Tradiții protestante ulterioare își au, de obicei, rădăcinile în aceste patru școli inițiale ale Reformei. În plus, a dus la o Reformă Catolică sau Contrareformă în sânul Bisericii Catolice, printr-o varietate de noi mișcări spirituale, reforme ale comunităților religioase, înființarea de seminarii, clarificarea teologiei catolice, ca și
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc și sincronizarea lui cu cel european. La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza "obiectivă", așa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa ("Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini"). Din 1933, se stabilește în capitală. Scrie "Logodnicul" (1933), și, în 1946, obține Premiul Național pentru proză. Restul proiectelor de romane rămân nefinalizate. Interzisă de regimul comunist și trăind la bătrânețe fără mijloace de subzistență, a murit dată complet uitării
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
ședințele cenaclului "Sburătorul", căruia îi și dedică de altfel primele ei romane, îi influențează modalitatea de expresie literară, îndrumând-o spre extinderea câmpului de observație. Investigația psihologică se adâncește în romanele "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini" și se întregește cu o incisivă prezentare a mediului social. Criticul "Sburătorului", Eugen Lovinescu, vedea în opera Hortensiei Papadat-Bengescu o ilustrare a evoluției necesare de la subiectiv la obiectiv în cadrul prozei românești, dublată de cea de la rural la urban, notând totodată
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
de secol, un loc al pierzaniei, al tuturor viciilor, ci un cadru normal de viață. G. Călinescu admira „lunga, fina, inteligenta clevetire de femeie de lume” din proza sa. Romanele "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns" și "Rădăcini" alcătuiesc "ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii care cuprinde și alte familii legate prin rudenie, prietenie sau interes, precum Rim, Drăgănescu sau Maxențiu. Această creație a scriitoarei reprezintă cel de-al doilea
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei se găsesc în disputa dintre Imperiul Austriac și Regatul Prusiei în privința rolului dominant în cadrul Confederației Germane, care a fost întemeiată în 8 iunie 1815, la Congresul de la Viena, cu Austria ca putere prezidială. Din punctul de vedere al Prusiei
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): "Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd." («Adorm, adormi»). Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
variate și necunoscute în totalitate. Proto-germanica nu a avut nicio vocală de frontală rotunjită, deși toate limbile germanice în afara goticii și-au adăugat-o ulterior prin procedeul i-umlaut. Proto-germanica și-a dezvoltat un accent puternic pe prima silabă a rădăcinii (deși resturi ale accentului original din limbile PIE sunt vizibile datorită Legii lui Verner). Asta a dus la o distrugere constantă a vocalelor din silabele neaccentuate. În proto-germanică, aceasta a progresat doar până în punctul în care vocalele finale scurte absolute
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
muzica a jucat mereu un rol important în cultura italiană. Instrumentele asociate muzicii clasice, între care pianul și vioara, au fost inventate în Italia, și multe dintre formele de artă muzicală, cum ar fi simfonia, concertul și sonata, își găsesc rădăcinile în inovațiile din muzica italiană a secolelor al XVI-lea-al XVII-lea. Cei mai celebri compozitori din Italia sunt compozitorii renascentiști Palestrina și Monteverdi, compozitorii baroci Scarlatti, Corelli și Vivaldi, compozitorii clasici Paganini și Rossini, și compozitorii romantici Verdi
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
se țină seamă de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt de exemplu categorii de verbe la care, la anumite timpuri, patru desinențe se scriu în trei feluri, dar în vorbire se aude numai rădăcina verbului, deci la patru persoane verbul sună la fel. De aceea, morfemul persoanei a devenit în mare măsură subiectul exprimat prin alt cuvânt. Ca urmare, verbul apare numai pe lângă un asemenea cuvânt. La persoana a treia acesta este un substantiv
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
pe Dorina Bucur, viitoarea sa soție. Dorina Bucur provenea dintr-o familie de obârșie brăileană, tatăl său, George Bucur, participând la războiul din 1916 și coborând din strămoși făgărășeni care luptaseră în Războiul de Independență, în timp ce pe linie maternă avea rădăcini în Dobrogea și Basarabia. În anii 1948-1950 , care încerca să se realizeze pe doua planuri, ca medic și ca indianist, publicase deja primul său studiu, "Le mythe de l'atman et la genese de l'absolu dans la pensee indienne
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
aparțin, definind-o, acoperă o rază mai largă a subunităților etnografice ale județului Mureș, așa încât a înregistrat atât învârtită rară cât și învârtită iute, atât purtată cât și “de-a lungu “ și chiar și ceardaș românesc. Melodiile au sursa și rădăcinile în autenticitatea folclorului mureșean, fiind adaptate calităților ei vocale și lipite de sufletul și inima artistei. Textele acestor cântece au fost alese astfel încât să o reprezinte, să oglindească interiorul personalității ei, precum și trăirile specifice vârstei pe care o are. În
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
(pronunțat [ˈtæmzɪn ˈɡrɛɡ]) este o actriță britanică. S-a născut în data de 23 februarie 1967 la Londra, având rădăcini scoțiene și evreiești. A crescut în Camden (Londra), la vârsta de trei ani mutându-se în Kilburn. A urmat Malorees Junior School, iar apoi Camden School for Girls unde s-a remarcat la discipline precum engleza, franceza și matematici, în
Tamsin Greig () [Corola-website/Science/317075_a_318404]
-
cârții "The Gospel Sound: Good News and Bad Times" consideră că melisma utilizată în muzica gregoriană „poate face ca sensul cântecului să devină mai înălțător, atât pentru interpret cât și pentru credincioși”, iar cele folosite în bisericile afro-americane „își au rădăcinile în bocetele din folclor și în tonalitatea tristă”. PopEntertainment.com critică utilizarea în exces a acestui ornament muzical, afirmând faptul că „vocea interpreților actuali dansează pe o notă” și că „prin supra-interpretarea cântecului (...), soliștii contribuie fără să știe la banalizarea
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
compusă din mese și paturi, făcute din cărămizi de mâl. Pentru a se feri de intemperii, primii oameni își făceau acoperișuri din stâlpi de lemn acoperiți cu crengi și frunze, cu paie sau cu straturi groase de pământ prins între rădăcini de ierburi. În zonele cu climă caldă se făceau acoperișuri plate, pentru ca razele soarelui să se reflecte și în clădiri să fie răcoare. Casele din Ierusalim aveau de pildă, acoperișuri plate și împrejmuite cu parapete. În regiunile temperate, acoperișurile erau
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
fapt, este o regăsire. Această readaptare este o regăsire. Pentru că noi, cu lecturile noastre, cu facultățile, cu informația la zi (nu venim de pe lună, totuși), parcă ne-am regăsi acolo, în acea Romă, în acea Italie, parcă ne-am regăsi rădăcinile, sau ecourile rădăcinilor noastre antice, și atunci, toată poezia, în ansamblul ei, se arată a fi o cronografie, un jurnal al tramelor sufletești pe care le trăiește autoarea. (...). „Căderile” sunt autentice plonjări cu efecte justificate, plonjări în sine. Aici este
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
regăsire. Această readaptare este o regăsire. Pentru că noi, cu lecturile noastre, cu facultățile, cu informația la zi (nu venim de pe lună, totuși), parcă ne-am regăsi acolo, în acea Romă, în acea Italie, parcă ne-am regăsi rădăcinile, sau ecourile rădăcinilor noastre antice, și atunci, toată poezia, în ansamblul ei, se arată a fi o cronografie, un jurnal al tramelor sufletești pe care le trăiește autoarea. (...). „Căderile” sunt autentice plonjări cu efecte justificate, plonjări în sine. Aici este calitatea cea mai
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
e un gen muzical al muzicii electronice ce se bazează pe modulațiile timbrului sunetului. Muzica ambient este adesea caracterizată de o sonoritate de fundal atmosferică, învaluitoare, "vizuală" și modestă. Rădăcinile muzicii ambient pornesc de la începutul secolului 20. În special, perioada de dinaintea și de după Primul Razboi Mondial a dat naștere la două mișcări importante de artă care au încurajat experimentarea cu diferite forme muzicale (și non-muzicale), în timp ce stilurile de expresie tradiționale
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
personale ale verbelor au evoluat scurtându-se, astfel încât numărul desinențelor s-a redus și au apărut riscuri de confuzie între persoane. În limba franceză, de exemplu, sunt categorii de verbe la care, la anumite timpuri, în vorbire se aude numai rădăcina verbului, la patru persoane verbul sunând la fel. De aceea, morfemul persoanei a devenit în mare măsură subiectul exprimat prin alt cuvânt. Ca urmare, la persoana a treia acesta este un substantiv, un pronume sau, mai rar, un verb la
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul rând sub stejari dar de asemenea sub fagi sau carpeni, fiind găsit chiar și prin
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
Nicopole, armatele lui Baiazid au invadat Peloponesul. Situația părea până într-atât de disperată, încât despotul Theodor I Paleologul a vândut, cu consimțământul fratelui său, aproape întreg despotatul (în afara orașului port Monembasia) ordinului Ospitalierilor.(Cavalerii n-au izbutit să prindă rădăcini în Moreea, din cauza unei împotriviri foarte puternice a populației băștinașe, în primul rând, a clerului. Peste câțiva ani, tranzacția a fost anulată, iar romeii au restituit banii) Cercul asediului Constantinopolului s-a strâns și mai mult și Manuel II a
Manuel al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317671_a_319000]
-
românească se iau mult mai multe ingrediente ca pentru ciorbe asemănătoare din alte țări. Este nevoie de: apă sau supă de carne, carne (burtă de vită, picioare de vițel sau porc, oase de vită cu măduvă), legume (cepe, morcovi, țelină, rădăcină de pătrunjel, usturoi, ardei roșu), condimente și verdețuri (sare, boabe de piper, foi de dafin, mujdei, pătrunjel verde, leuștean, frunze de țelină, ardei iuți) precum gălbenușuri de ou, smântână, acriș bazat pe lămâie, sare de lămâie, oțet de vin sau
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
este negat cuiva, toată lumea este rănită. Trebuie să respectăm starea în care se află oamenii în acest moment, si nu cea care sperăm noi că o vor avea în viitor. Potrivit autorului sau, Edgar Cahn, Băncile Timpului au avut prins rădăcini într-un moment în care "banii pentru programe sociale au secat" și nici o abordare a servicilor sociale în SUA n-a venit cu moduri creative de a rezolva problema. El va scrie mai târziu că "americanii se confruntă cu cel
Banca Editura Timpului () [Corola-website/Science/317764_a_319093]