19,865 matches
-
părerea despre oameni și lucruri"89. Este clar că bătrînii vulpoi bizantini ai facultății trebuie să se fi simțit amenințați de sinceritatea profesorului Bogdan. Celălat prieten tînăr de la facultate al lui Iorga era D. Onciul de la Cernăuți. Acesta poseda un simț austriac al metodei filologice stricte. Trioul Iorga-Bogdan-Onciul aducea cu el tinerețe, o nouă metodă științifică și responsabilitate occidentală și strînse relații prietenești cu studenții. A fost plăcerea îndoielnică a lui Maiorescu să-l prezinte pe Iorga înainte de primul său curs
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aici influența optimismului naționalist al lui Mazzini. După aproape un secol, nu putem decît să comentăm: numai de-ar fi posibil ca succesul primei faze să-l asigure și pe cel al celei de a doua! S-ar părea că simțul istoriei pe care îl avea el era mai important pentru Iorga decît ponderea extraordinară a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiecție indispensabilă a imaginației creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, întotdeauna plin de idei noi, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
limpezi. Mesajul și structura operei sale erau strălucite și raționale. Admiratorii lui Iorga i-au atras cu deferență atenția asupra multelor sale greșeli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfacție macabră. Iorga era extrem de iritat de lipsa simțului proporțiilor a celor care scoteau în evidență asemenea greșeli mărunte. Întreba adesea: "De ce nu predau oamenii ăștia mai degrabă matematica sau fizica?" Remarca mai tîrziu cu resemnare: Într-o bună zi, o instituție culturală de savanți serioși și valoroși și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
economice, bazate pe o documentație vastă și pe mii de fapte geografice și beneficiind de o interpretare paternalistă. O înțelegere pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator și om de stat. Dar în miezul concepției și al activității sale politice se afla
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul și lipsa de simț practic ale lui Iorga. Deși voia să se adreseze, ca politician, elitei intelectuale, ar fi trebuit să fie interesat de vînzarea a mai mult de 90 de exemplare din fiecare ediție. Pamfil Șeicaru, editorul de mai tîrziu al ziarului "Curentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
participînd la întruniri și congrese politice sau ținînd cursuri la școlile lui din Franța, de la Veneția și de la Roma. De unde-și trăgea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le obținea; motivația lui era simțul datoriei față de România. Așa cum își amintea profesorul Mihai Berza, Iorga reflecta într-o zi: "Mi-am făcut astăzi datoria și nici nu i-am făcut României vreun rău..."114 Ceea ce voia să spună era că își slujise țara bine. Numai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Alina (1914-1979). Trăsătura esențială a personalității lui Iorga a fost ego-ul său. Chiar și familia lui recunoștea că ego-ul său era imens și multă lume vorbea despre "complexul exagerat de moralitate" sau despre "complexele de persecuție" ale lui Iorga 115 . Simțul său accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de mai mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui Iorga dacă ținem seama de numărul dușmanilor lui, căci chiar și paranoicii au dușmani. Talentele și realizările sale i-au făcut pe oameni să-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu România l-a făcut să aibă replici mai tăioase. În ochii lui, atacurile personale la adresa lui erau de prea multe ori sinonime cu un atac împotriva țării lui. Convingerea că lupta pentru România l-a făcut fără îndoială să piardă simțul perspectivei. Iorga nu a acționat niciodată fără să fie animat de ideea că duce o luptă pentru țara lui. El se considera un descoperitor al căii de salvare a României: "naționalismul cultural". Și-a închinat viața și s-a sacrificat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea la cea mai irațională și înregimentată acțiune militară. După părerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare între spirit, gîndire, bun simț și pumn. Acestea constituiau dominanta poporului german, care dăduse dovadă de o mare complexitate spirituală. O altă carte interesantă este Originea și dezvoltarea statului austriac (Iași, 1918). Iorga a prezentat creșterea Statului și a Imperiului Austriac, care s-a produs
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre toate statele succesoare. Iorga a avut dreptate în ultimă instanță: "Popoarele noilor state naționale nu doresc deloc să reintre în "închisoarea Apostolică" a vechii Ungarii"21. (Prin "Apostolică", Iorga se referea la caracterul tradițional al Regatului Ungariei). Iorga, cu simțul său al istoriei, ar fi trebuit să țină seama de impactul evenimentelor asupra ungurilor al loviturii cutremurătoare, al șocului pierderii a o mie de ani de vechi patrimoniu! și nu numai asupra claselor conducătoare! Luptînd împotriva tratatelor de pace de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
56. Lipsa de talent într-ale politicii a lui Iorga era clară și pentru dușmanii săi. Cotidianul berlinez scria: "Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
recunoaște retrocedarea Basarabiei României era legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experiența unor îndelungate relații cu Rusia. Dar exista și un lucru cu care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un simț, o intuiție a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat și în celelalte lucrări ale sale, nu numai în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un simț, o intuiție a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat și în celelalte lucrări ale sale, nu numai în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată cîteva citate din rîndurile scrise de el cu 60 sau mai mulți ani în urmă despre comunismul rusesc, atunci cînd puțini (chiar și din cei de la Kremlin!) se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
XIX-lea, Iorga a lăsat tineretul să-i lunece printre degete. Era dezgustat de manifestările acestui "Nou naționalism" și de radicalizarea corpului studențesc. Iorga scria într-un editorial intitulat Seducerea tineretului: "Sînt unii părinți care nu au mai mult bun simț decît copiii lor". În 1927, atunci cînd au izbucnit tulburările studențești de la Oradea, el scria: Cine este de vină? Părinții"111. În timpul tulburărilor studențești de la Oradea (și Cluj), studenții români l-au maltratat pe dl. Weiszlovics, un naționalist evreu-ungur, proprietarul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără să menționeze numele lui Mircea Eliade, dar era clar pentru toată lumea la cine se referea. Ce se întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său și de lipsa simțului proporțiilor; dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a țării. Carol II era un Hohenzollern, dar un Hohenzollern foarte straniu. Bismarck spunea: Wir sind nicht in die Welt gebören um glücklich zu sein, sondern um unsere Pflicht zu tun. Ce însemna fericirea sau datoria pentru Carol? Argetoianu, cu simțul său aparte în ceea ce privește analogiile istorice, a afirmat odată într-un interviu acordat presei (pe care Iorga l-a dezaprobat violent) că Prințul Carol semăna cu Frederic cel Mare din perioada tinereții sale3. Am putea medita asupra drumului urmat de dinastia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un pretext bun ca să abolească democrația, iar Iorga urma să-i servească drept instrument în tranziția aceasta. Carol se putea folosi de el pentru că îl cunoștea pe Iorga. Regele îl copleșea pe Iorga cu ordine și decorații, făcînd apel la simțul datoriei al acestuia, la ego-ul său și chiar măgulindu-i familia 39. Trecerea la regimul personal al regelui a debutat astfel în spatele impresionantei fațade conferită de Iorga noii administrații. Numirea guvernului părea să constituie o decizie luată de Camarilă 40
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
O viață de om așa cum a fost, scrisă într-o splendidă limbă română. După părerea doamnei Liliana Pippidi-Iorga, Iorga a scris cartea aceasta ca replică la apariția unei biografii oportuniste scrisă de bibliotecarul său, Barbu Theodorescu (un admirator plin de simț practic al lui Iorga)88. Doamnei Catinca nu i-a plăcut această biografie măgulitoare și voit selectivă, ca, de altfel, nici lui Iorga. Doamnei Catinca (mai mult decît lui Iorga) nu-i plăcea Theodorescu. Iorga era mai tolerant. Știa că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
secolului al XX-lea. Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare: individualismul. Legiunea va rezolva radical problema burgheziei. Prin însuși numele de Legiune a Arhanghelului Mihail, ea se află în conflict flagrant cu individualismul burghez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chestiunii evreiești reclamau de la el, după părerea lui Iorga, un fel de acțiune prezumtivă. Din nefericire, în vîrtejul confuz al celei de a doua jumătăți a anului 1937, acest om mare, acest titan intelectual își pierduse o mare parte a simțului perspectivei și al proporției. Iorga nu reușea să facă distincție între ceea ce se afla pe plan secundar și ceea ce era esențial. Și-a permis să fie dus de val, nefiind în stare să delimiteze politicianismul de onoare sau pur și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu-i erau pe plac, dar acest patriot dîrz a înțeles că nu putea face întotdeauna ceea ce ar fi vrut să facă și nici măcar să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, ci numai ceea ce putea să facă pe moment. Simțul strict militar al legii, ordinii și disciplinei al lui Antonescu era incompatibil cu dinamismul revoluționar al unor mișcări ivite de coșmarul camerelor de tortură ale lui Carol. Iar Antonescu, "dat fiind lungul său trecut prooccidental" nu era sigur că nemții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vindicativă, Panaitescu a făcut tot posibilul ca să agraveze în fel și chip situația financiară a lui Iorga. În zilele acelea, mulți "demnitari" ai vechiului regim erau cercetați pentru delapidarea banilor publici. Dat fiind că Iorga era incoruptibil și nu avea simțul problemelor financiare, nu avea nici o "rezervă" pusă deoparte, așa cum aveau atîția alții! Dificultățile financiare au început imediat după neîncasarea primului salariu. Aceste dificultăți erau vizibile, dar ceea ce îl îngrijora mai mult pe Iorga era imposibilitatea de a-i plăti pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al unui proces organic. Anomaliile din politica românească nu au făcut decît să-i întărească ulterior îndoielile. Frustrările lui sînt un memento al faptului că, din toate poverile pe care un democrat moderat (sau chiar o ființă umană cu bun simț) le suportă într-o țară săracă din lumea a treia cum era pe atunci România -, speranțele exagerate pot deveni cea mai grea povară dintre toate. Ca intelectual, Iorga era un dușman înverșunat al oricărei dictaturi. (El a reușit de multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorice ale lui Iorga, el nu a dat peste nici o manifestare a acelei uri aproape instinctive, a acelui antisemit insurmontabil pe care îl cunoaște atît de bine din vremea cînd trăia în Europa răsăriteană, care devine aproape un "al șaselea simț" acolo și apare la suprafață nediscriminatoriu atunci cînd antisemiții est-europeni vin chiar și întîmplător în contact cu evreii! După părerea lui Iorga, evreii nu aveau nici un fel de "drepturi organice" în România, așa că le cerea să se asimileze. Asimilarea constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]