197,702 matches
-
consolidate, și-au arătat „antipatia” față de establishmentul politic, economia globalizată, privilegiile marilor corporații, clivajele tot mai pregnante dintre marile mase ale populațiilor și „minoritățile” conducătoare, atotputernice și prea bogate încep să iasă la iveală cu o forță nebănuită. Sloganul lor pare să fie: „Noi, învinșii globalizării, astăzi ne spunem cuvântul! Noi, învinșii globalizării, astăzi, nu mai tăcem!”. Americanii, în majoritatea lor, au votat sloganurile „Politica trebuie să fie despre oameni”, „Să facem America din nou măreață!”. Iar acest lucru ne traduce
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
economiei, pe o creștere economică palpabilă pentru americanul de rând, dar și pe schimbările deja anunțate în politica externă a SUA. Având la dispoziție o majoritate conservatoare și în Camera Reprezentanților și în Senat, acțiunile viitorului lider de la Casa Albă par să fie destul de facile. Cu ce va începe oare președintele Donald Trump, după ce va depune jurământul de învestitură? Cu renegocierea Tratatului de liber schimb nord-american (NAFTA), cu retragerea SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP)? Oare va anula plăți de miliarde de
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
o cauză mai bună. Faptul că până acum un număr semnificativ de mari economiști, în frunte cu Paul Krugman și Joseph Stiglitz, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru economie, au denunțat politicile de austeritate ca generatoare de sărăcie endemică, nu pare să tulbure cu nimic opțiunile dreptei neoconservatoare. Ne putem întreba, în aceste condiții, cui prodest? Dacă nici majoritatea electoratului, nici elita mondială a specialiștilor nu susțin politicile de austeritate, cine le susține oare, în spatele politicienilor care le promovează în ciuda voinței
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
Vulpescu. Parlamentul a votat o lege care privește finanțarea echitabilă a revistelor de cultură, ceea ce adaugă un plus de speranță pentru cultura scrisă, aflată acum în mare suferință financiară și nu numai. Anul a adus și evidența crizei Televiziunii Române (se pare că dispariția Canalului Cultural nu a rezolvat-o!). Schimbările la conducere nu vor pune capăt problemelor de fond ale acestei instituții publice. Cu siguranță, provocările vin de la interpretarea care se dă acestui termen - public, esențial pentru funcționarea corectă și eficientă
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
lut”. Poate ar trebui spus ceva special despre cinematografia română, care continuă să dea semne de viață prin succesele filmelor românești la Festivalurile internaționale. Dar vânzarea Studiourilor Buftea și criza financiară a CNC ne fac să cădem pe gânduri - se pare că, mai ca întotdeauna, succesele sunt obținute împotriva condițiilor asigurate. Oricum, „Aferim” își continuă drumul afirmării internaționale, ceea ce ne bucură și ne face să devenim nostalgici. Această scurtă trecere în revistă a Anului cultural 2015 nu poate decât să ne
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
spre Bruxelles, firește. Se așteaptă o nouă strategie privind relațiile UE cu Balcanii. Există conștiinta greutăților prin care trece Europa, dar se pornește de la ideea depășirii lor. Care va fi locul Balcanilor în marile proiecte europene, acum, când Europa comunitară pare mai divizată ca oricând pe foarte multe teme majore, deopotrivă interne și externe? Greu de estimat, dar rămâne întrebarea lui Henry Kissinger, de acum câteva decenii: „Eu dacă vreau să sun să vorbesc cu Europa, cine răspunde la telefon?”. Pe
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
marea răsturnare din 1989-1991, dar tabloul vieții internaționale nu s-a precizat și limpezit. Echilibrul strategic mondial rămâne precar, relațiile interstatale între cei mari - labile și nesigure, evoluțiile - imprevizibile, surprizele - frecvente, căutările și tatonările - pe agenda tuturor, neliniștea - omniprezentă. Toată lumea pare să aștepte ceva, pentru că toată lumea e nemulțumită de ceva, parcă nimeni nu-și mai găsește locul în lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
schimbarea agendei de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu și focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile sau rivale. Iar SUA par tot mai tentate de o politică „minimalistă” și de o monitorizare a treburilor mondiale „din spate”. În sfârșit, anul electoral prezidențial va spori coeficientul de expectativa, prudență, rezervă, inacțiune a Washingtonului. Cel puțin așa prevestesc evoluția numeroși comentatori occidentali. Uniunea Europeană
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
în arenă mondială. Afirmarea să în lume, continuu ascendentă în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și a NATO, ca și intențiile europene și euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul” relațiilor ruso-occidentale, cauzat de criza ucraineană, pare să se cicatrizeze, căci și în Europa unită (mai puțin „Nouă Europa”), și în Statele Unite, avantajele unor relații pragmatice cu Moscova încep să prevaleze asupra politicilor de forță și sancțiunilor. În plus, Washingtonul și capitalele europene realizează că sfidări acute
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
Și, spre evidenta mare surpriză a amintitului auditoriu, s-a asistat la un bogat repertoriu de piese... americane, ce-i drept faimoase altădată: „Yesterday”, „Hey Jude”, „Let It Be”, „I Feel Fine”, „Twist and Shout”. Unii spectatori din sală se pare că intonau în surdină aceste melodii de Far-West ori Arizona, pe care, de altfel, le ascultă în fiecare zi și noapte la posturile de radio și tv din România, cântate în limba engleză, deoarece toți cei din sală, bănuim, vorbesc
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
să se declare ca aparținând etniei (conform ultimelor recensăminte, în Ungaria trăiesc puțin peste 200.000 de romi, dar numărul real al reprezentanților acestei etnii este estimat între 700.000 și 1.000.000 de persoane!). Nici strategiile Bulgariei nu par să dea roade. În ciuda unei legislații anti-discriminare avansate, cu prevederi ferme, numărul romilor bulgari care se declară discriminați a crescut an de an. În plus, peste jumătate dintre romi trăiesc în condiții mizere, în așa-numite „ghetouri” din orașe, iar
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
ne limităm doar la dimensiunea economică și financiară a acestui proces, care a înregistrat cote pozitive certe, dar, desigur, nu pe măsura așteptărilor imediate ale populației în privința nivelului de trai. Cel puțin la fel de importante, dar cu rezonanță deosebită, ni se par și realizările pe calea conștientizării și afirmării identității românești a populației majoritare a Republicii Moldova. Am aminti aici doar două dintr-un șir de hotărâri memorabile: decretarea zilei de 28 iunie 1940 ca „zi de ocupație, nu de eliberare a Basarabiei
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
acord pe care ar fi intenționat să-l semneze guvernul anterior nu ar fi fost unul de stand-by sau stand-bay preventiv, ci ar fi fost unul flexibil, pentru o linie de credite. Ideea de bază pe care actualul Executiv se pare că a preluat-o de la înaintași pornește de la constatarea că acest tip de acord ar avea avantajul de a fi mult mai permisiv, impunând condiții mai simple. Dar chiar și acest gen de acord nu a fost luat în vedere
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
darea, luarea de mită și traficul de influență exercitate de persoane cu funcții publice sau politice, derularea unor tranzacții ilegale, ca și ocuparea unor funcții prin relații preferențiale sunt constante ale vieții noastre de zi cu zi. Din păcate... Aici pare a fi cheia apetenței cu care termenul „penal” este folosit în spațiul public...sună pe gustul majorității! Termenul „penal”, în înțelesul său actual, să fim înțeleși, de „individ penal”, ca descriere a unei persoane corupte. Din păcate pentru utilizatorii săi
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
treacă mai mult de cinci ani pentru ca acest program de investiții, strategic, să fie resetat și să reintre în atenția autorităților. Este adevărat, la altă scară și într-o nouă formulă. Actualul context politic și economic este favorabil. Autoritățile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcției de spitale regionale noi. Guvernul este încrezător în această generoasă asigurare dată de Comisia Europeană în privința alocării a 320 de milioane de euro pentru proiectul celor trei unități spitalicești de la Iași, Craiova și Cluj. Însuși
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
este definitiv conturat prin intrarea sa la Școala de Arte și Meserii din Craiova, în acel timp o instituție de-a dreptul revoluționară. Vorbim de România Mică, un regat abia întremat, unde concepția și starea socială rurală era dominantă și părea de neschimbat. A ajunge la o școală de meserii și a intra în universul muncii mai mult sau mai puțin industriale era un pas curajos și fără întoarcere pentru un copil de țărani, țăran și el prin felul de a
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
originalității sale, la punerea în evidență a zestrei sale de sensibilitate, care nu este alta decât aceea a țăranului român dintotdeauna. Lucrările sale trezesc interesul în lumea largă, astfel încât, în 1914, deschide o expoziție la New York, unde este apreciat, se pare, la valoarea sa adevărată, multe sculpturi fiindu-i achiziționate. Asta nu înseamnă că a fost scutit de conflictele cu obtuzitatea oficialilor. Este celebru procesul său cu Vama USA referitor la calitatea lucrărilor introduse pe teritoriul american. Vama susținea că sunt
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
a fost inclus pe lista Monumentelor protejate de către UNESCO. Și nu pentru că nu ar fi meritat sau nu ar fi fost acceptat, ci pentru că oficialii români îndrituiți n-au reușit să ducă la capăt parcursul de acreditare (O, birocrație!). Se pare că cei zece ani acordați s-au scurs. Dacă mai dorim acest lucru, trebuie să o luăm de la capăt! Aceasta este adevărata luptă a lui Brâncuși cu nepăsarea, neglijența compatrioților săi, o luptă care va avea cu siguranță un singur
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
cu SUA. Astăzi, Parisul este mai important pentru Washington în problematica sudului Europei, iar Berlinul în ce privește Europa de Est și Rusia”, punctează „The Guardian”. Pierderi de ambele părți Se poate observa cu claritate că referendumul de ieșire a Marii Britanii din UE nu pare a fi a fost o idee bună din perspectivă internă, țara poziționându-se într-o situație riscantă din perspectiva efectelor unui eventual răspuns „Nu” la întrebarea „Doriți să rămâneți în UE”. De partea cealaltă, nici pentru UE nu este o
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
apăra țările non-euro față de deciziile statelor din spațiul euro. Și parlamentele naționale ar putea să aibă mai multă putere de decizie. Iar la o adică, UE ar putea să reducă din presiunile comunitare asupra Marii Britanii”. Așadar, simplul avertisment de ieșire pare să fi funcționat. Firește, există și limite. „Aceste măsuri se pot realiza numai în condițiile în care tratatele UE nu sunt modificate. O schimbare a tratatelor nu intră în discuție”, notează publicația germană „Deutsche Welle”. Și nu întâmplător. Berlinul a
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
românești este mai dificilă, ca urmare a faptului că românii din această regiune au fost recenzați sub denumirea de «moldoveni», încurajându-se sistematic, și în acest spațiu, falsa idee de «limbă moldovenească»” (Institutul Cultural Român) Și totuși, restricțiile continuă Când părea că noua școală din localitatea Iordănești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, va fi gata să-i primească pe copiii românilor de aici în cele mai bune condiții, ultimele lucrări de construcție au fost oprite, iar licitațiile suspendate. Toată suflarea românească din
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
și un regim liber al vizelor de călătorie, iar aproape jumătate din proprietăți și circa o treime din afacerile din Muntenegru sunt deținute de ruși. Toate acestea făceau presa externă să considere nu cu mult timp în urmă că Muntenegru pare a fi „o colonie rusească”. În ultima vreme, orientarea țării s-a schimbat remarcabil, prin întoarcerea Muntenegrului către susținerea NATO și proiecția unei viitoare apartenențe la Uniunea Europeană. În orice caz, o eventuală desprindere totală de Rusia nu va fi un
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
sistemele de apărare (uneori similare rivalilor...) în fața comunismului. Din păcate, de ambele părți au existat nenumărate victime colaterale, milioane de cetățeni care au ajuns „vinovați fără vină” într-o confruntare a giganților. „Cortina de fier” și umbra sa, „războiul rece”, par a fi departe de ieșirea definitivă din scena lumii. Una dintre cele mai grave urmări ale existenței acestui vechi hotar este „teama de celălalt” urmată de nivelul fără precedent la care se află înarmarea mondială. Dusă în pas alert de
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]
-
-D-le Ambasador, după câte se cunoaște, în curând vă veți încheia misiunea diplomatică în țara noastră... -Așa este. Am participat la recepția dedicată principalei sărbători a Federației Ruse, aniversată pe data de 12 iunie, și anume Ziua Rusiei și se pare că acest eveniment este ultimul pentru mine în calitate de Ambasadorul Rusiei în România. Deși o lună-două o să mai trebuiască să mă „tolerați”, cei 4 ani și jumătate pe postul meu se apropie de sfârșit. Această perioadă nu a fost ușoară pentru
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
determinată - grupuri extrem de violente, fără nici o legătură cu universitățile sau cu liceele pariziene, au năvălit în clădirile acestora, vandalizând săli de curs și biblioteci, incendiind autoturisme și chiar clădiri ale unor școli elementare. Privite de la distanță, aceste acte de barbarie par o caricatură tragică a mișcărilor studențești din 1968 și vădesc un refuz destructiv al oricărei forme de educație și chiar de activitate intelectuală. Grefarea lor pe trunchiul unor manifestații studențești este de aceea cu atât mai semnificativă. Chiar la începutul
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]